5,717 matches
-
propriu sau Hușii ca nume de târg n-au nimic a face cu porecla Gâscă sau Gânscă (forma arhaică a lui Gâscă), cum n-au a face nici cu ungurescul hus (citește huș) carne”. În documente slavone (îndeosebi în cele domnești, emise la Huși), numele localității era întrebuințat la plural. Alteori, acest nume era utilizat la singular, de exemplu, în inscripția slavonă care se păstrează deasupra ușii bisericii lui Ștefan cel Mare, în care se arată că ea s-a zidit
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cercetări arheologice și încă insuficiente documente scrise. Nu ne rămâne decât să așteptăm cu răbdare rezultatele cercetărilor din științele conexe, cu privire la această tematică, pentru a putea completa actualele zone albe. 2. Ocolul Hușilor și relația dintre târgoveți și Episcopie Proprietate domnească, ocolul se constituia ca unitate administrativă, din zorii Evului Mediu, bucurându-se de autonomie, mai mult sau mai puțin extinsă, compensată adeseori de obligații în genul pazei la hotare. La fel de cunoscut ca ocolul Huși era ocolul Bacău ori cel al
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
autonomie, mai mult sau mai puțin extinsă, compensată adeseori de obligații în genul pazei la hotare. La fel de cunoscut ca ocolul Huși era ocolul Bacău ori cel al Câmpulungului Moldovenesc. Ocolul, ca formă administrativă, era alcătuit dintr-un grup de sate domnești, atașate unui târg, unei cetăți sau chiar curții domnești, știut fiind că multă vreme înainte de stabilirea unei capitale, curtea domnească se muta dintr-un târg în altul (Bacău, Baia, Botoșani, Cotnari, Dorohoi, Iași, Roman, Suceava, Vaslui ș.a.), după preferințele voievodului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de obligații în genul pazei la hotare. La fel de cunoscut ca ocolul Huși era ocolul Bacău ori cel al Câmpulungului Moldovenesc. Ocolul, ca formă administrativă, era alcătuit dintr-un grup de sate domnești, atașate unui târg, unei cetăți sau chiar curții domnești, știut fiind că multă vreme înainte de stabilirea unei capitale, curtea domnească se muta dintr-un târg în altul (Bacău, Baia, Botoșani, Cotnari, Dorohoi, Iași, Roman, Suceava, Vaslui ș.a.), după preferințele voievodului sau interesele de moment ale statului. Orășenii aveau în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși era ocolul Bacău ori cel al Câmpulungului Moldovenesc. Ocolul, ca formă administrativă, era alcătuit dintr-un grup de sate domnești, atașate unui târg, unei cetăți sau chiar curții domnești, știut fiind că multă vreme înainte de stabilirea unei capitale, curtea domnească se muta dintr-un târg în altul (Bacău, Baia, Botoșani, Cotnari, Dorohoi, Iași, Roman, Suceava, Vaslui ș.a.), după preferințele voievodului sau interesele de moment ale statului. Orășenii aveau în proprietate locurile de casă, cumpărate sau obținute din vatra târgului ori
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
documente hotarul târgului, având menirea de a asigura hrana locuitorilor. La vest, ocolul domnesc de la Huși se întindea până pe văile Lohanului și ale Crasnei; spre est, ajungea până în satul Pogonești, pe Prut, adică aproape 10 km. Această moșie fiind proprietate domnească, târgoveții aveau dreptul de a o folosi, plătind domniei dijma din grâu și alte drepturi. Obligațiile țăranilor din ocol constau în construirea și întreținerea drumurilor și a podurilor, aprovizionarea cu alimente, lucrări de întreținere ale curții domnești, efectuarea de transporturi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
moșie fiind proprietate domnească, târgoveții aveau dreptul de a o folosi, plătind domniei dijma din grâu și alte drepturi. Obligațiile țăranilor din ocol constau în construirea și întreținerea drumurilor și a podurilor, aprovizionarea cu alimente, lucrări de întreținere ale curții domnești, efectuarea de transporturi etc. Deoarece hotarul cuprindea și pășuni, fânețe, țarini și prisăci, se poate afirma că Hușii medievali aveau un pronunțat caracter agricol, asemeni celorlalte târguri ale țării. Comerțul ocupa un loc însemnat în activitatea târgoveților. Se vindeau miere
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
nordul Europei, la Marea Baltică și în sud până la Veneția -, brânză și unt, seu și lână, carne afumată și pește. Era din belșug la Huși pastramă de berbecuți, de vacă și chiar de capră și gâscă. Mulți negustori însoțeau convoaiele curții domnești și pe ale armatei. În secolul al XV-lea, apar în documente mai mulți negustori din Huși: un Dragușan, un Simon, care duceau vite din părțile Prutului la Brașov, prin Brețcu. În 1503, sunt trecuți în socotelile Brașovului 94 de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
numește Ciortova, „atârnătoare de ocolul târgului Huși”. Petru Șchiopul (1574-1577, 1578-1579), în a treia lui domnie (1582-1591), dona lui Gavrilă Sprânceană ceașnicul și altora „o bucată de pământ cu fâneață, care această bucată de pământ a fost a noastră dreaptă domnească și ascultătoare de ocolul târgului Huși”. Ca să justifice reducerea ocolului, domnul precizează: „Noi cu sfatul nostru și cu boierii noștri am cercetat și am aflat „că această bucată de loc nu a fost de nici o treabă nici domnilor și nici
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mare armaș, prin zapisul întocmit la Iași în 4 august 1622, părțile din satele Lungeni și Lățești și un vad de moară pe Elan. Același voievod confirma dreptul de proprietate, în același an, boierului Ionașco Cehan, asupra Volosenilor, fost sat domnesc din ținutul Fălciu, „ascultător de ocolul Stănilești”, întrucât făcuse „slujbă credincioasă” și-i dăduse domnitorului șase cai și 200 galbeni ungurești la vreme de restriște. În vecinătatea ocolului Hușilor se afla ocolul Stănilești, constituit, probabil, în legătură cu morile domnești de acolo
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fost sat domnesc din ținutul Fălciu, „ascultător de ocolul Stănilești”, întrucât făcuse „slujbă credincioasă” și-i dăduse domnitorului șase cai și 200 galbeni ungurești la vreme de restriște. În vecinătatea ocolului Hușilor se afla ocolul Stănilești, constituit, probabil, în legătură cu morile domnești de acolo, sub domnia lui Ieremia Movilă. În 1627, ocolul era deja desființat și siliștea era atribuită de Miron Barnovschi (1633) lui Ionașco Cehan, atunci mare pitar. Cehăneștii au devenit în timp proprietarii unor moșii întinse în această zonă. Aceluiași
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Erbiceni cu bălțile de pește: Căușul, Alba, Neagra, Paplea, Cerbicana, Gârla Stâlpului și Lungul. Voievodul a confirmat celor doi dregători (Ionașco Cehan și Duca) „a lor direaptă ocină și daanie și cumpărătură din ispisoc” satul Novaci, care „a fost drept domnesc, ascultător de ocolul târgului Hușilor”. Același domn, în 1638, poruncea târgoveților din Huși să nu încalce hotarul satului Novaci, deoarece beneficiarii daniei au dat niște bani „în treaba țării lui Ștefan Tomșa Voevod”. (Satul Voloseni pare să fi fost o
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pare să fi fost o proprietate mai veche a lui Ionașco Cehan, pe care domnitorul Vasile Lupu doar a recunoscut-o și a întărit-o, conform dreptului medieval: „a fost drept al nostru ascultător de ocolul Stănileștilor”.) Tot din ocolul domnesc al Hușilor au fost donate bălțile Lăpușna și Lăpușnița de pe Prut, iar prin hrisovul din 27 martie 1640, a dăruit mănăstirii Trei Ierarhi patru fălci de vie de la Huși, situate pe dealul Dric. Peste câțiva ani, în 1646, domnitorul le
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mănăstirii Trei Ierarhi patru fălci de vie de la Huși, situate pe dealul Dric. Peste câțiva ani, în 1646, domnitorul le întărea orășenilor hotarul târgului, care fusese ales și „stâlpit” de însuși Toma Cantacuzino, mare vornic al Țării de Sus. Daniile domnești din ocolul târgului Huși vor continua în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Domnitorul Gheorghe Duca a întărit mănăstirii Sf. Vineri din Iași, prin hrisovul din 8 aprilie 1669, mai multe vii, danii mai vechi ce proveneau de la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Sf. Vineri din Iași, prin hrisovul din 8 aprilie 1669, mai multe vii, danii mai vechi ce proveneau de la diverși proprietari, acordând mănăstirii, cu acest prilej, și unele scutiri de dări. Conform ideologiei medievale, Episcopia Hușilor beneficia de numeroase danii domnești și boierești, de numeroase scutiri de impozite, de aceea conflictul dintre conducerea orașului și noua instituție devine inevitabil. Poslușnicii (slujbașii) Episcopiei s-au bucurat de privilegii domnești de la Ieremia Movilă până la Unirea Principatelor. De pildă, în timpul domniei lui Alexandru Iliaș
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
unele scutiri de dări. Conform ideologiei medievale, Episcopia Hușilor beneficia de numeroase danii domnești și boierești, de numeroase scutiri de impozite, de aceea conflictul dintre conducerea orașului și noua instituție devine inevitabil. Poslușnicii (slujbașii) Episcopiei s-au bucurat de privilegii domnești de la Ieremia Movilă până la Unirea Principatelor. De pildă, în timpul domniei lui Alexandru Iliaș (1620-1621, 1631-1633), ei au fost scutiți de dări (seu, ceară, de podvoade, de cai de olac și de miere și alte mărunțișuri). Din nou, târgoveții au fost
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1666, cerea să fie scutiți poslușnicii Episcopiei de numeroase obligații (dajde, zloți, lei, taleri, galbeni, orți și de celelalte angherii) „ce sunt pe târgoveți”. Numeroase documente consemnează încercările târgoveților de a include oamenii Episcopiei la plata colectivă a dărilor. Poruncile domnești erau repetate și hotărâte, iar târgoveții vor accepta situația defavorizată. Au avut loc multe procese de eliberare din șerbie, de răscumpărare de boieresc și de redobândire a libertăților și a pământurilor răpite de boieri și mănăstiri. După un proces de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de redobândire a libertăților și a pământurilor răpite de boieri și mănăstiri. După un proces de patru ani, pierdut de târgoveți în februarie 1612, aceștia au refuzat plata dărilor mari față de Episcopie, însă domnitorul i-a forțat să plătească. Poruncile domnești s-au înmulțit, ajungând uneori și la cinci pe an. Dumitrașco Cantacuzino (1673, 1674) întărea Episcopiei Huși printr-un uric (vezi documentul din 31 martie 1674) stăpânirea asupra satului Broșteni cu o bucată de hotar, numită Ochiul, care ține de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sate de ocol și a unor părți din hotarul târgului, dar și prin scutiri de dări, Episcopia a ajuns cea mai puternică instituție din Huși și una dintre cele mai puternice instituții eclezistice din Moldova, în pofida împotrivirii târgoveților. Părăsirea curților domnești, inclusiv a pe cea a Hușilor, de către domnitorii Moldovei, în favoarea unei capitale stabile, și destrămarea ocolului târgului au avut consecințe negative în evoluția orașului nostru în secolul al XVII-lea. Hușii aveau circa 1.400 de locuitori în vatra târgului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Hușii aveau circa 1.400 de locuitori în vatra târgului, iar în jur se aflau trei sate: Corni, Plopeni și Broșteni. Populația începea să scadă, deplasându-se în alte locuri. 3. Curtea domnească din Huși Domnii Moldovei au întemeiat curți domnești în secolul al XV-lea, în orașele Iași, Hârlău, Dorohoi, Roman, Tg. Frumos, Bârlad, Botoșani (din secolul al XVI-lea). Poziția strategică admirabilă a târgului Huși, care dădea așezării cadrul de fortăreață naturală, a servit înainte de statornicirea unei capitale a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
capitale a Moldovei ca vremelnică așezare pentru unii domni și curtea lor. Procedând la reorganizarea orașelor moldovene, Ștefan cel Mare (1457-1504) a delimitat hotarele târgurilor mai vechi și mai noi, printre care și Hușii, punând și aici temelia unei curți domnești, la fel ca la Ștefănești, Badeuți și Botoșani. Marele voievod avea nevoie, pentru întărirea țării, de târguri bine așezate, unul dintre acestea fiind întemeiat la Huși, cu fața spre Prut. B. P. Hasdeu considera că linia Prutului era apărată de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Chilia și Cetatea Albă, pierdute în 1484, au avut o mare importanță în strategia de apărare a Moldovei, dar și în dezvoltarea economiei: acum a fost înreruptă legătura comercială între Apusul și Răsăritul Europei, fapt reflectat în diminuarea veniturilor Vistieriei domnești. Istoricul D. Ciurea a stabilit o legătură între evoluția târgului Huși și dezvoltarea căii comerciale spre Galați, după pierderea Chiliei (1484) și, în general, se consideră că orașul a cunoscut o mai mare dezvoltare în a doua parte a domniei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
se consideră că orașul a cunoscut o mai mare dezvoltare în a doua parte a domniei marelui voievod. Ștefan cel Mare a constituit „ocolul” târgului, având în vedere și aprovizionarea curții. Satele din jur, ca și târgul, depindeau de curtea domnească de aici, despre care nu avem suficiente informații. Este cert însă că, în jurul acesteia, exista o anumită efervescentă politică, militară și chiar economică, care a stimulat mult dezvoltarea lui. Este unanim recunoscut faptul că târgul s-a dezvoltat economic foarte
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
nu avem suficiente informații. Este cert însă că, în jurul acesteia, exista o anumită efervescentă politică, militară și chiar economică, care a stimulat mult dezvoltarea lui. Este unanim recunoscut faptul că târgul s-a dezvoltat economic foarte mult datorită prezenței curții domnești aici. Oastea aflată la Huși asigura paza voievodului și a curții, era „punct de concentrare a forțelor militare ale domniei”. Se colectau și se depozitau produsele de pe moșiile domnești și, fără îndoială, se depozitau și arme, curtea fiind apărată de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
că târgul s-a dezvoltat economic foarte mult datorită prezenței curții domnești aici. Oastea aflată la Huși asigura paza voievodului și a curții, era „punct de concentrare a forțelor militare ale domniei”. Se colectau și se depozitau produsele de pe moșiile domnești și, fără îndoială, se depozitau și arme, curtea fiind apărată de o garnizoană. (În numeroase orașe ale Moldovei este evidentă dualitatea curte-nucleu comercial-meșteșugăresc: Iași, Suceava, Roman, Piatra Neamț, Huși, Bacău, Vaslui, Hârlău). Transcriind Letopisețul lui Grigore Ureche, în secolul al XVII
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]