49,733 matches
-
de la părinții mei cîte 800 lei pe lună." Nici de data aceasta Stere n-a furnizat informații precise, nu din cauza vreunui lapsus calami (de vreme ce citează termeni și expresii), ci lăsînd impresia că menajează persoanele implicate. În continuare însă își exprima dorința/ speranța ca, în cazul cînd "trecerea șluiț pe acest pămînt va merita odată o biografie, acest document, din ziarele de pe vremuri, șsă nu fieț trecut cu vederea". Îndemnul acesta l-a și reținut Z. Ornea, unicul biograf cu adevărat al
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
sentimentele. Discreția se transformă în indiferență, comportament care convine și care lasă drum liber tuturor anomaliilor. Cei care evocă în exces dreptul la intimitate au reușit să își impună punctele de vedere. De obicei, minoritățile procedează astfel. Căsătoria homosexuală este dorința de a recupera o normalitate pierdută. Homosexualii vor să fie tratați ca oameni normali, dar diferiți, păstrând toate drepturile celor pe care îi detestă. Dacă forma e acceptată, adică dacă dreptul de a duce o viața normală și legală este
Despre corp și alte năluciri by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/8945_a_10270]
-
se pare interesant pentru publicul românesc să punctez câteva dintre preocupările cercetătorilor italieni. Universitatea gazdă a fost reprezentată de Luisa Valmarin, care a prezentat, împreună cu Angela Tarantino, un incitant proiect dedicat digitalizării literaturii române iar Bruno Mazzoni și-a mărturisit dorința de a duce la bun sfârșit un mai vechi proiect, inițiat de regretatul profesor Marian Papahagi, acela de a realiza o enciclopedie a relațiilor culturale italo-române. Donato Cerbasi (Universitatea "Roma Tre") a ținut o interesantă prelegere despre limba română, reliefând
Colocviu internațional consacrat limbii române by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/8978_a_10303]
-
Martei Petreu (de fapt, ale lui Blaga)? La Cerc? Sau la Faust? La Psalmii lui Doinaș? Detalii ale aceluiași model. Planuri de secțiune ale unei iubiri care se recompune, ca întreg, din unghiuri, din mărturisiri neduse la capăt, dintr-o dorință de normalitate și de fericire. De "liberul popor pe libera cîmpie". Ce altceva, dacă nu libertăți rituale, asumate în rînd cu tribul, sînt aceste sărbători ale culturii? Ferice de capitalele lor. Clișeele comerțului de carte Cronicarul a fost la Diverta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8976_a_10301]
-
presei culturale este aceea de a nu fi păcălit. Nu vrem să fim păcăliți de insistența cu care reprezentanții mentalității dominante vor să ne convingă că lumea nu poate fi înțeleasă decît așa cum vor ei. Ca urmare a acestei temeri, dorința fiecăruia este ca, din numeroasele nume care semnează regulat într-o revistă sau alta, să găsească măcar unul sau două în care să știe că poate avea încredere. Știți prea bine la ce mă refer: carnavalul aparențelor ce domnește în
Onestitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8979_a_10304]
-
crimelor din Edda "sunt forțele care pun în mișcare toate legendele germanice, fie că sunt ale zeilor, fie că sunt ale eroilor, și chiar majoritatea eposurilor lumii: dragostea, lăcomia și fidelitatea față de familie sau onoarea, respectiv suferința provocată de dragoste, dorința de putere și setea de răzbunare" (p. 384). Ceea ce Orlando Balaș numește "scenariul nibelungic minimal din Edda" este concentrat în structuri formale de conflicte, acțiuni și relații dintre personaje (p. 246) și identificat în povestirile din saga și Cântecul Nibelungilor
Un tânăr germanist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8984_a_10309]
-
va avea parte, ba încă primul la rând, de desfătări la care nu cuteza a nădăjdui. Și, tot așa, muierilor balcâze, borcănate, paceaurelor libidinoase noua lege le va acorda prilejul să poată strânge în fleșcăitele brațe, precedând copilele fremătătoare de dorință, un tinerel chipeș, obligat să se supună și să fie prompt în a suporta aceste cazne". Cât de reacționar se dovedește acest Aristofan care își bate joc de visul de aur al omenirii și, pe deasupra, mai e și incorect politic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8997_a_10322]
-
lume a micuței Mira nu cimentează legătura. Dejan se lasă angrenat în afaceri dubioase, își reîntîlnește vechi amici care își conștientizează acut originea romă abia în străinătate. încă din eseul său despre Balcani teza era enunțată de autor: "}iganii servesc dorinței de exotic". Fata bogată ilustrează ideea relevînd și caracterul fatal al acestui "malentendu". Dejan nu mai suportă să fie condiționat material și social de Bille, să fie victima sindromului Pygmalion de care suferă iubita și protectoarea sa. încercînd să răscumpere
Un roman pe o temă fierbinte by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/9016_a_10341]
-
ani, aici sau aiurea. Aparent datată, formula lui nu e, sub nici un chip, databilă. Nici chiar în poemele ticluite cu metodă, ca acesta: Foaie verde, fir de mentă/ Îndeletnicire lentă -/ eu te frec, iar tu m-alinți/ îmi trezești stinse dorinți;/ iar te frec, tu mă-nsoțești/ în visări împărătești;/ de te frec un pic mai tare,/ mă răsfeți cu-a ta răcoare;/ de te frec din nou, mă cerți;/ mă urzici, mă negre-verzi;/ de te frec cu răutate/ dai furnicături pe
Europa latină by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9024_a_10349]
-
se știe, într-un mod aproape maniacal, ce e rău și ce e bine. Ce vremuri, în care "calicii" erau "de neam străin între români." Bucățile care urmează, în selecția pe care o am în față, sînt foarte marcate istoric. Dorințele partidei naționale în Moldova (Fragment), ca și Discurs la mormântul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza sînt, mai mult decît texte ocazionale, pătrunse de tot patosul momentului, o secțiune prin sistemul de idei al unui intelectual român la jumătatea secolului XIX. De
În urma unui târg de carte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9041_a_10366]
-
mă așez, așa că scriam de zor poemul într-un haos absolut. Nu contează ordinea. Iar lângă mine, am nevoie doar de țigări, de brichetă, scrumieră, creion, hârtie. Să fie multă hârtie. D.P.: Colorată și senzuală... M.P.: Sau albă și senzuală. Dorința mea de a scrie a devenit continuî" D.P.: Ai vreo preferință pentru un anotimp anume când scrii? M.P.: N-am observat asta. Dorința mea de a scrie a devenit, practic, continuă. Însă nu scriu continuu. Am băgat de seamă că
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
brichetă, scrumieră, creion, hârtie. Să fie multă hârtie. D.P.: Colorată și senzuală... M.P.: Sau albă și senzuală. Dorința mea de a scrie a devenit continuî" D.P.: Ai vreo preferință pentru un anotimp anume când scrii? M.P.: N-am observat asta. Dorința mea de a scrie a devenit, practic, continuă. Însă nu scriu continuu. Am băgat de seamă că scriu foarte bine vara. Sau s-a nimerit că a fost, timp de câteva zile, o vacanță combinată cu Paștele. Și am scris
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
albi îmi vor împresura tîmplele și negurile vor întuneca ochiul meu. în mormintele cele așezate zac prietenii; numai eu am rămas, ca un singuratic spic pe carile săcerătoriul au uitat a-l tăie! Un nou neam au răsărit, cu nouă dorințe și idei nouă; poate că sunt de puțîni cinstit, de mulți defăimat și de nime iubit! Atunci apuc harfa, plăcerile și durerile cele vechi să trezesc, negurile pier, lacrimile răsar iar din ochii mei cii stînși, iar mi se înfățoșează
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
și critic de proză, promițând o sinteză asupra literaturii române contemporane, prinsă în lucru sau în sertar de șocul lui 1989. Rezultatele acestei a doua etape sunt cele două volume de cronici literare, unele reduse la dimensiunile unor recenzii, din dorința criticului de a-și păstra concizia, spiritul incisiv și percutanța pe care le-a avut întotdeauna: Radiografii, I (1978), II (1983). Conciliant, duplicitar, corupt de interese conjuncturale, atras de ideologia oficială, Petru Poantă risca să devină un fel de Mihai
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
Mariana Neț e nemiloasă cu ceea ce o deranjează: absența spiritului civic, inerția, practica orientală a tocmelii, nepăsarea, impolitețea mergînd pînă la bădărănie, igiena aproximativă, dezinteresul față de semeni (ca să fiu mai precis, nesimțirea). Nu întîlnim detașare cinică, acreală sau oboseală, ci dorința neopașoptistă de a pune lucrurile în mișcare: situația e perfectibilă, chiar dacă schimbarea mentalităților ține, firește, de durata lungă. Experiențe dezamăgitoare sînt consemnate cu umor: brambureala lingvistică din Belgia, cazuri de zgîrcenie franceză, negustori cinici, falsa strălucire a unor localuri și
Cultura și spectacolul vieții by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/9061_a_10386]
-
strada unde am locuit vreo zece ani: "N-o să fim liniștiți până când n-o să luăm noi toate casele de pe strada asta!". N-aș extrage din aceste exemple altă semnificație decât aceea evidentă din simpla parcurgere a frazelor: o foarte slabă dorință, de ambele părți, de a conviețui. Românii - de frica și enervarea față de furtișaguri, bătăi, stil de viață zgomotos; țiganii - de teama posibilelor represalii din partea unei populații care nu și-a făcut niciodată scrupule din a-și ascunde disprețul (dacă nu
Vandalii din Balcani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9044_a_10369]
-
propriu. Orice om care și-a construit destinul în numele unei idei, al unui ideal sau al unei pasiuni a suferit la un moment dat un proces decisiv de seducție spirituală. "Orice seducție cade pe un teren pregătit de așteptare și dorință. Există un a priori al dorinței care plutește peste lumea oamenilor, un orizont în care ne scăldăm cu toții și în virtutea căruia seducem și putem fi seduși. Nimeni nu se poate sustrage acestui orizont. Toți așteptăm ceva. Cu toții suntem orientați, printr-
Fatalitatea seducției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9023_a_10348]
-
construit destinul în numele unei idei, al unui ideal sau al unei pasiuni a suferit la un moment dat un proces decisiv de seducție spirituală. "Orice seducție cade pe un teren pregătit de așteptare și dorință. Există un a priori al dorinței care plutește peste lumea oamenilor, un orizont în care ne scăldăm cu toții și în virtutea căruia seducem și putem fi seduși. Nimeni nu se poate sustrage acestui orizont. Toți așteptăm ceva. Cu toții suntem orientați, printr-o dorință confuză, către zările vaste
Fatalitatea seducției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9023_a_10348]
-
un a priori al dorinței care plutește peste lumea oamenilor, un orizont în care ne scăldăm cu toții și în virtutea căruia seducem și putem fi seduși. Nimeni nu se poate sustrage acestui orizont. Toți așteptăm ceva. Cu toții suntem orientați, printr-o dorință confuză, către zările vaste ale vieții." (p. 16) În al treilea rînd, dacă omul reprezintă o ființă predispusă la seducție este fiindcă structura ființei lui face posibilă o asemenea predispoziție. Stă scris în alcătuirea noastră să fim ființe apte de
Fatalitatea seducției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9023_a_10348]
-
face cu formele triviale de seducție obișnuită, cele în cursul cărora spiritul moare înăbușit de patima cărnii. Cînd în schimb, balanța înclină de partea spiritului, vom avea de-a face cu formele culturale ale seducției umane. Carnea este transfigurată și dorința ei capătă sensul sublimat al unui ideal cultural. În fond, orice formă de creație și de performanță culturală poate fi înțeleasă în termeni de seducție spirituală. Cu o astfel de definiție a seducției și folosind totodată cuplul metodologic carne-spirit, nu
Fatalitatea seducției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9023_a_10348]
-
a urmări tipăriturile zilei e întrecută de și mai trista durere de a spune adevărul". Dar, pare-se, mai celebrul demon al teoriei este urmat de un demon al criticii, îmbăiat într-o licoare amară, care-i dă puteri, dincolo de dorința de a-l ucide a celor pe care, o vreme, îi locuiește: "autorii nemulțumiți - și cine ar avea imprudența de a capitula doborât de satisfacție? - pot fi siguri că tristețea criticului e un poem discret furișat printre rânduri; în această
Tristeți și bucurii de breaslă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9066_a_10391]
-
a tenebrelor, raportul dintre biologic și spirit fiind unul mult mai strâns decât în cazul lui Călin Adam, eroul din Interior. Foamea biologică este cea care declanșează afluxul de gânduri și emoții, gesturile disperate ce merg până la furie violentă și dorința de a muri: "Degetele slăbănoage îmi par atât de grosolane, urăsc tot corpul meu lipsit de vlagă, mi-e lehamite să-l port, să-l simt. Doamne, de s-ar sfârși odată. Cât aș dori să mor!" (p. 115). Pentru
Între sadism și estetism by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9067_a_10392]
-
ea un mecanism ireversibil. În primul rînd, i-a dat o anumită siguranță și un scop, deocamdată difuz. Următoarea crimă se petrece mult mai ușor, într-un metrou, factorul declanșator nu mai este doar nevoia de a se apăra, ci dorința de a răzbuna o moarte absurdă, de a întoarce agresivitatea asupra agresorului luat pe nepregătite. Rolul este asumat deplin și pentru a complica lucrurile, Sean Mercer (Terrence Howard), detectivul care anchetează cazul criminalului care devine rapid o legendă urbană, îi
New York, NewYork... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9064_a_10389]
-
să nu fie prea departe, am preferat să fac eu corecturile" (idem). Pascal Bentoiu reorganizează în spiritul libertății ceea ce destinul a organizat odată sub constrângerea împrejurărilor. Capitolele cărții sunt mărturisiri (în care) - mai presus de preocupări artistice sau documentare - țipă dorința compozitorului de a lăsa un semn pe care pasul morții să nu-l poată șterge. E ca o poliță de asigurare în raftul eternității. Autorul dovedește o enormă abnegație esterioară ce se odihnește pe o mare valoare intimă. Cu modestia
Opt simfonii și un poem by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9036_a_10361]
-
Mihai Mălaimare pe scenă și descifram nu doar un limbaj și o altfel de comunicare, ci formarea lui la școli adevărate. Puțini actori aveau aptitudini pentru asta, puțini erau interesați să-și analizeze corpul, să-l învețe, foarte puțini aveau dorința sau șansa de a merge profesionist pe acest drum. Puțini actori români, cred că degetele de la o mînă ne sînt suficiente, au făcut școală de pantomimă afară. Serios, aplicat. Puțini s-au educat, s-au studiat, s-au pregătit pentru
Actorul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9037_a_10362]