4,033 matches
-
metode mai potrivite pentru calcule mai complexe). Exemplul atinge și noțiunea de spațiu al rândurilor și relația acesteia cu nucleul. Fie matricea Problema de calcul pe calculator al nucleului depinde de natura coeficienților. Dacă coeficienții matricei sunt numere date, forma eșalon pe coloane a matricei poate fi calculată prin algoritmul Bareiss mai eficient decât prin eliminare gaussiană. Este chiar mai eficient să se utilizeze aritmetica modulară, care reduce problema la una similară peste un corp finit. Pentru coeficienți într-un corp
Nucleu (algebră liniară) () [Corola-website/Science/336778_a_338107]
-
numere și METALOSPORT, prima grupare metalurgică a cărei prezență pe scena divizionară se înregistrează în campionatul Diviziei C, în seria a II-a a Ligii de Sud, în anul competițional 1937-38 (locul 5 la finalul campionatului). Cel de-al treilea eșalon - Divizia C - a fost organizat pentru prima oară cu 73 de ani în urmă (1936). A fost o ediție toamnă-primăvară. Cele 52 de participante au fost repartizate în cinci ligi - după criteriul geografic: nord, sud, vest, centru și est. După
FC MetaloSport Galați () [Corola-website/Science/337044_a_338373]
-
1948-1949, 1963-1966, și diverse schimbări de nume, ex. Trefilorul, Siderurgistul II, în anul competițional 1981-1982 echipa clubului METALOSPORT GALAȚI se întărește cu jucători de la alte cluburi gălățeane, iar conducerea echipei împreună cu finanțatorul echipei, Uzina „Cristea Nicolae”, își propune promovarea în eșalonul superior, “B”. La finalul campionatului 1981-1982, METALOSPORT GALAȚI reușește să se claseze pe primul loc în campionat și pășește în Divizia B. Din gruparea care a reușit performanța promovării, amintim câteva nume de jucători, personalități ale sportului-rege de la Dunărea de
FC MetaloSport Galați () [Corola-website/Science/337044_a_338373]
-
planul de mobilizare. După începerea războiului, Marele Cartier General a decis, la 25 august/7 septembrie 1916, constituirea sa, în subordinea a Corpului I Armată, alături de Divizia 13 Infanterie. Corpul I Armată era comandat de generalul de divizie Ioan Popovici, eșalonul ierarhic superior fiind Armata 1, comandată de generalul de divizie Ioan Culcer <br>Ordinea de bătaie a diviziei era următoarea:<br> Forța combativă a diviziei era de 17 batalioane de infanterie și 11 baterii de artilerie de diferite calibre. La
Divizia 23 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337105_a_338434]
-
al tentativei autorităților Regatului României de a susține militar Sfatul Țării de la Chișinău - amenințat de o lovitură de forță a bolșevicilor, înainte de dislocarea trupelor române de campanie dincolo de Prut. Incidentul a avut caracter militar și a implicat în calitate de protagoniști un eșalon de voluntari ardeleni sosiți de la Kiev - pregătiți de luptă și forțe militare bolșevice din capitala Basarabiei ale „Front-Otdel” - filială a RUMCEROD -ului din Odesa. Rezultatul a fost reprezentat de neutralizarea (dezarmarea) unității de voluntari în gara orașului, precum și de stoparea
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
dislocarea unei mari unități peste Prut, o acțiune surpriză destinată să ocupe axa de transport Tighina/Bender - Chișinău - Ungheni. În ceea ce privește preluarea Chișinăului, aceasta ar fi trebuit efectuată cu efective de grăniceri și voluntari ardeleni. Având forța aproximativă a unui batalion, eșalonul de voluntari ardeleni a ajuns în gara Chișinău în dimineața zilei de 6 ianuarie, în condițiile în care sosirea sa - pregătită din timp, fusese deconspirată "„Filialei Forntului”" - organizația militară bolșevică de pe plan local, care între timp declanșase un puci pentru
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
de sprijin formate din 5 batalioane (din care 4 destinate direct Chișinăului) au întâmpinat o rezistență militară rusă semnificativă, care a determinat fie retragerea lor prin luptă, fie căderea în prizonierat. După eșuarea puciului bolșevic din Chișinău, prizonierii supraviețuitori ai eșalonului de la Kiev au fost eliberați de forțele armate locale loiale guvernului moldovenesc. În scurtă vreme 4 divizii românești au fost dislocate în Basarabia și au forțat retragerea unităților militare bolșevice dincolo de Nistru. La sfârșitul anului 1917 exista o penurie de
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
Basarabia Divizia a 7-a Cavalerie și 61 Infanterie. Sub pretextul cumpărării de produse alimentare, în scurt timp au sosit de la Kiev ofițerii ardeleni Osvadă, Meteș și Ioan Vescan și ulterior alți 20 de ofițeri ardeleni - pentru a pregăti sosirea eșalonului, pregătire care s-a făcut în strâns contact cu Dimitrie Bogos - șeful de Stat Major al trupelor basarabene. Ofițerii au fost cazați în împrejurimile orașului Chișinău în comuna Lozova cu concursul deputatului Ion Codreanu, care a convins țăranii să-i
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
de a se alătura detașamentului din Chișinău pentru a nimici împreună bandele rusofone antiunioniste, pentru a apăra populația românească cu avutul său și depozitele de materiale, precum și de a asigura securitatea guvernului și a instituțiilor de stat create în Basarabia. Eșalonul de ardeleni (cu un efectiv de 850 de oameni) ar fi trebuit să ajungă în gara Chișinău între miezul nopții și ora 1 a zilei de 6 ianuarie, dar datorită neregularității mersului trenurilor acesta la ora 2 noaptea ajunsese de
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
convinge să se întoarcă în cazărmi, încercarea acestora a eșuat. Voluntarii ardeleni au avut asupra lor numai câte 5 gloanțe de fiecare, rezervele de muniție fiind depozitate într-un vagon. Având ordinul de a evita o înfruntare cu bolșevicii, comandantul eșalonului - colonelul Popescu, a decis să debarce trupa pe peron cu arma la picior pentru a demonstra intențiile pașnice ale detașamentului și în același timp a hotărât trimiterea unei delegații, care să negocieze libera trecere. Strecurat până la detașamentul ardelenesc, căpitanul Vescan
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
detașamentul ardelenesc, căpitanul Vescan a comunicat ofițerilor români faptul că soldații sunt prinși în capcană, sfătuindu-l fără succes pe colonelul Popescu să atace imediat gara pentru a o ocupa. După ce un ofițer rus a apărut pentru a cere predarea eșalonului, a fost trimis pentru negocieri ofițerul Andrei Ghighiniță, dar în timp ce acesta ieșea din gară împreună cu ofițerul rus, trupele "Front - Otdelului" au atacat detașamentul de ardeleni. În același timp în care primii morți și răniți au căzut dintre soldații ardeleni, Ghighiniță
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
ardelenești au pus mâna pe arme și ulterior au primit ordinul de a se retrage la adăpost după vagoane. Mai multe tentative de atac - respinse, au survenit din partea rușilor, dar în scurt timp ardelenii au rămas fără muniție și comandantul eșalonului a trebuit astfel să decidă capitularea. Victime ale unei confuzii, ardelenii au depus astfel armele și s-au predat, printre morți (13 la număr) aflându-se până la urmă și comandantul eșalonului. După ce ofițerii au fost separați de trupă, detașamentul dezarmat
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
scurt timp ardelenii au rămas fără muniție și comandantul eșalonului a trebuit astfel să decidă capitularea. Victime ale unei confuzii, ardelenii au depus astfel armele și s-au predat, printre morți (13 la număr) aflându-se până la urmă și comandantul eșalonului. După ce ofițerii au fost separați de trupă, detașamentul dezarmat a fost dus la cazarmă și răniții au fost transportați la cel mai apropiat spital, aflat în clădirea Liceului Eparhial de fete. Soldații și ofițerii ardeleni arestați cu acest prilej au
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
pe la Leova în 4 ianuarie, iar de la Iași au pornind spre Chișinău pe 5 ianuarie 1918 detașamente de sprijin formate din două batalioane din Regimentul 1 Grăniceri și două batalioane de voluntari ardeleni. Organizarea acestora s-a făcut pe 3 eșaloane - direct de către Marele Cartier General, iar comanda lor a fost încredințată locotenent-colonelului N. Dimitriu sub direcțiunea superioară a generalului rus Kantzeroff. În compunerea celor 3 eșaloane au intrat: Primele 2 eșaloane au debarcat la Ghidighici în ziua de 6 ianuarie
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
Grăniceri și două batalioane de voluntari ardeleni. Organizarea acestora s-a făcut pe 3 eșaloane - direct de către Marele Cartier General, iar comanda lor a fost încredințată locotenent-colonelului N. Dimitriu sub direcțiunea superioară a generalului rus Kantzeroff. În compunerea celor 3 eșaloane au intrat: Primele 2 eșaloane au debarcat la Ghidighici în ziua de 6 ianuarie începând cu ora 11. În raport cu direcția de înaintare spre Chișinău, Batalionul III Grăniceri a fost dispus în aripa dreaptă și a avut ca obiectiv partea de
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
voluntari ardeleni. Organizarea acestora s-a făcut pe 3 eșaloane - direct de către Marele Cartier General, iar comanda lor a fost încredințată locotenent-colonelului N. Dimitriu sub direcțiunea superioară a generalului rus Kantzeroff. În compunerea celor 3 eșaloane au intrat: Primele 2 eșaloane au debarcat la Ghidighici în ziua de 6 ianuarie începând cu ora 11. În raport cu direcția de înaintare spre Chișinău, Batalionul III Grăniceri a fost dispus în aripa dreaptă și a avut ca obiectiv partea de sud-vest a orașului, Batalionul de
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
6 seara trupele s-au pus în mișcare spre Chișinău, dar s-au angajat în luptă cu trupe rusești concentrate de bolșevici - care aflaseră de sosirea trupelor române. Două divizii de cavalerie, multă infanterie și artilerie au angajat în luptă eșaloanele debarcate - lipsite de munițiile și hrana aflate în cel de-al treilea eșalon lăsat în urmă, oprit și el la Ungheni pe dreapta Prutului de trupele bolșevice. La ora 20 în lipsa știrilor despre cel de-al treilea eșalon, una dintre
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
angajat în luptă cu trupe rusești concentrate de bolșevici - care aflaseră de sosirea trupelor române. Două divizii de cavalerie, multă infanterie și artilerie au angajat în luptă eșaloanele debarcate - lipsite de munițiile și hrana aflate în cel de-al treilea eșalon lăsat în urmă, oprit și el la Ungheni pe dreapta Prutului de trupele bolșevice. La ora 20 în lipsa știrilor despre cel de-al treilea eșalon, una dintre locomotivele eșaloanelor debarcate a fost trimisă în recunoaștere cu un ofițer și o
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
în luptă eșaloanele debarcate - lipsite de munițiile și hrana aflate în cel de-al treilea eșalon lăsat în urmă, oprit și el la Ungheni pe dreapta Prutului de trupele bolșevice. La ora 20 în lipsa știrilor despre cel de-al treilea eșalon, una dintre locomotivele eșaloanelor debarcate a fost trimisă în recunoaștere cu un ofițer și o grupă de mitraliere înapoi în întâmpinarea trenului regimentar, pentru a-i grăbi venirea și pentru a-i acorda un eventual suport. La 4-5 km înapoi
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
lipsite de munițiile și hrana aflate în cel de-al treilea eșalon lăsat în urmă, oprit și el la Ungheni pe dreapta Prutului de trupele bolșevice. La ora 20 în lipsa știrilor despre cel de-al treilea eșalon, una dintre locomotivele eșaloanelor debarcate a fost trimisă în recunoaștere cu un ofițer și o grupă de mitraliere înapoi în întâmpinarea trenului regimentar, pentru a-i grăbi venirea și pentru a-i acorda un eventual suport. La 4-5 km înapoi acțiunea de recunoaștere a
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
al informației că linia ferată fusese tăiată, batalioanele s-au oprit pe aliniamentul atins (stația Petricani). La ora 22 a parvenit prin intermediul maiorului Nadolu venit de la marele Cartier General din Iași cu o mașină, știrea că cel de-al treilea eșalon nu mai poate ajunge. Ca efect al imposibilități de aprovizionare, comandantul detașamentului a hotărât ruperea luptei și retragerea, mai întâi în pădurea Durleștilor. În urmărirea românilor a pornit în noapte de 7 ianuarie cavaleria rusă. După concentrarea trupelor în stația
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
9.30 la Ciuculeni și la ora 13 a pornit din Bujor spre Nemțeni. Pe 11 ianuarie detașamentul a reluat marșul spre Costuleni, iar în data de 12 ianuarie la orele 18 a reajuns în Iași. Cel de-al treilea eșalon a reușit totuși să treacă de Ungheni (unde se afla o garnizoană rusă semnificativă, bolșevizată) dar numai după ce acesta a fost ocupat de o companie românească de grăniceri. Atacat la Cornești, eșalonul a pierdut pe generalul Nekrasov - comandantul Armatei a
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
a reajuns în Iași. Cel de-al treilea eșalon a reușit totuși să treacă de Ungheni (unde se afla o garnizoană rusă semnificativă, bolșevizată) dar numai după ce acesta a fost ocupat de o companie românească de grăniceri. Atacat la Cornești, eșalonul a pierdut pe generalul Nekrasov - comandantul Armatei a IX-a ruse și pe colonelul Sokolov, iar pe 9 ianuarie în gara Strășeni a fost copleșit de forțe bolșevice. Batalionul carea a trecut Prutul pe la Leova - ajuns în a doua zi
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
Lom-Palanca, Vidin și Pitești. Mai târziu, a fost detașat la construirea forturilor „Cetății București” și a liniei ferate de centură a Bucureștiului, unde a condus lucrările la fortul Afumați (1885-1888). Constantin Z. Boerescu a fost avansat în anul 1993 în eșaloanele superioare ale armatei, în arma Infanteriei, funcțiile sale cele mai importante fiind cele de director-comandant al „Școalei Fiilor de Militari” din Craiova (1895-1896), de comandant al Regimentului 6 Infanterie „Mihai Viteazul” (1896-1903) și de comandant al Brigadei 17 Infanterie (din
Constantin Z. Boerescu () [Corola-website/Science/337188_a_338517]
-
Școala de Ofițeri din Botoșani, simțindu-se o acută lipsă de cadre ofițerești corespunzătoare (acesta fiind de altfel și unul dintre motivele care au stat la baza amânării formării unei unități de sine stătătoare de ardeleni și bucovineni). Ulterior, voluntarii eșaloanelor trimise din Rusia până în august au participat la luptele de pe frontul din Moldova, încadrați fiind în rândul trupelor Diviziei 2 Infanterie. Decizia de a nu se înființa un corp separat al voluntarilor a fost menținută un timp după încetarea luptelor
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]