4,870 matches
-
Cusanus, Silesius, Serafim de Sarov, Berdiaev sau Simone Weil, pentru a-i numi doar pe cîțiva dintre cei de inspirație creștină înclină să dea preeminență modelului vertical intensificat. Pentru ei, distanța reprezintă calea unei aprige convergențe spre divin ; le dă elanul pentru o experiență unitivă care, pe unii, îi înghite. în schimb, la teologii istoriei prevalează celălalt model, orizontal (și comunitar), de transcendență. Cît despre coprezența celor două modele, nu mai trebuie spus că ea nu constituie un monopol creștin. Sufiți
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Berdiaev cînd deosebea istoria, înțeleasă ca obiectivare a spiritului și lege constrîngătoare pentru om, de timpul existențial în care persoana ia contact cu veșnicia prin experiența contemplativă sau prin actul creator. Pentru Berdiaev, actul creator al persoanei este act eschatologic, elan ascensional cu acces la împărăția libertății. El pregătește astfel parusia, o face prezentă în istorie, conferindu-i acesteia adevăratul sens, anume orientarea către sfîrșitul ei transcendent. Atitudinea persoanei față de parusie trebuie să fie, după Berdiaev, nu așteptarea, ci colaborarea activă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Pentru amîndoi, ateismul purificator nu este decît un moment dialectic în cunoașterea lui Dumnezeu 5. El contestă definițiile reductive ale divinului, le dă la o parte din drum, restabilind astfel atît conștiința unui divin de necuprins în concepte, cît și elanul cunoașterii spre această țintă : e, ca atare, un moment apofatic . Atitudinea critică, ateismul purificator nu sînt, desigur, monopolul modernității tîrzii. Orice Reformă se revoltă în fața unui tradiționalism care a secularizat întrucîtva absolutul. Dar, atunci cînd revolta/reforma se instituționalizează în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
facto culturală, etnică, religioasă a lumilor noastre, dar o și respectăm, o susținem, o Poate și mai semnificativ este faptul că însăși conștiința religioasă se raportează din ce în ce mai atent la pluralism. Ecumenismul a devenit o temă curentă pentru Bisericile creștine, chiar dacă elanul lui de la mijlocul secolului XX s-a birocratizat, chiar dacă Bisericile Ortodoxe îl promovează mai mult în discurs decît îl tematizează creator, chiar dacă, față de Conciliul Vatican II, oficialii Bisericii Catolice adoptă astăzi poziții mai conservatoare. Dar deschiderea spre diversitate nu se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
demersul teologic și chiar viața de credință presupun în toate timpurile interpretarea, personală sau comunitară, a revelației. A crede și a interpreta așadar, a produce noutate în raport cu discursul dogmatic constituit sînt inseparabile. încă de la începuturile creștinismului, chiar din epoca apostolică, elanul interpretării locuiește în orice om sau comunitate care își asumă credința. Pe deasupra, Claude Geffré vorbește despre noutatea teologică pe care o poate suscita întîlnirea specifică epocii noastre între religii, pe de o parte, între teologie și filozofia sau studiile religioase
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
tradiția creștină răsăriteană fusese tocmai dinamismul ei participativ la viața intra divină, fusese luciditatea ei extatică, apofatismul ei, pe care aspectele catafatice nu făceau decît să-l intensifice, fuseseră eficacitatea și rafinamentul cu care ea îl insera pe om în elanul Duhului. Cînd schițează, de pildă, suita tematică a celor șapte Concilii ecumenice, părintele Scrima o înfățișează ca pe o înaintare în misterul Treimii, ca desfășurare doctrinară a noutății infinite, deja dată în revelația christică. Cînd interpretează ciclurile liturgice bizantine, el
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
distanței între obiectivările sociale ale religiei și vectorul ei interior poate determina deja o primă clarificare, o primă desprindere de prestigiul puterii, al explicitului, al formei. Dar străbaterea către Adevărul viu și universal nu se poate împiedica să-și urmeze elanul adecvat țintei sale. Călătorul spiritual își pune întrebarea privind nu numai formele sociale ale religiei, ci și formele doctrinare ale Adevărului. Au acestea din urmă statut absolut sau statut de vector către o realitate care se revarsă dincolo de orice contur
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
funciarmente tragic al vieții. Un astfel de gînd încolțea în mintea tînărului Cioran pe solul oferit de ceea ce el însuși numea tragicul cotidian al existenței personale, ca semn al neputinței de a ajunge la esența proiectelor, promisiunilor, a revărsărilor și elanurilor de fiecare zi, ca ilustrare, altfel spus, a sforțării zadarnice de a prinde "finalitatea atîtor flagelări și schingiuiri spirituale"111. " Există zile scrie Cioran în decembrie 1928 cînd cele mai frumoase idealuri visate le simți spulberîndu-se ca o grămadă de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
într-o altă însemnare 114, începea tragedia, adică era momentul cînd se făceau selecționările, se separau elementele, cînd unii începeau să se regenereze printr-o confruntare cu angrenajul patimilor "veșnic nesatisfăcute", perioadă nescutită însă de incertitudini, scrîșniri și convulsii, de elanuri frînte și de explozii întîrziate. Pe scurt, tragicul stării de spirit ce caracterizează o atare vîrstă ar fi fost dat de lupta dintre "sensibilitatea metafizică, îndrumată spre recrudescența religioasă, și incertitudinile și anchilozarea în materialism și nihilism"115. Sînt însă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
să o numească mesianică. Ca într-un preludiu al Schimbării la față a României, pe care o va publica în ianuarie 1937, Cioran deplînge acum un popor care "nu vrea să devină o mare națiune, care nu iubește forța și elanurile de viață, ci trăiește în umbra odihnitoare a unor iluzii vulgare, îndoindu-se de toate pentru a nu risca nimic"146. În antropologia pe care Cioran o schița în tinerețe, personajul fundamental, omul, avea o fizionomie aparte. Nu un animal
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
p. 219. 54 Un autor francez, Lothar Kelkel, observa că expresia limba maternă este, într-un fel, o metaforă și că sensul ei nu poate să ne trimită decît la faptul că "sîntem născuți în limbaj". 55 Cf. Lucian Blaga, Elanul insulei, Editura Dacia, Cluj, 1977, pp. 223-224. 56 v. Alexandru Surdu, Comentarii la rostirea filosofică, Brașov, Editura Kron-Art, 2009, p. 23; în ansamblul ei, cartea academicianului Surdu este cea mai pertinentă critică făcută proiectului noician. 57 v. Constantin Noica, "Cunoaștere
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
caz la începtului secolului XXI: "Feminismul este o utopie, rolul său este construirea unei societăți în care bărbații și femeile să fie egali, o societate de ființe libere. Este și o mișcare în plină desfășurare, neterminată dar care presupune un elan a cărui căutare afectată de libertate și fericire a contribuit deja la transformarea vieților noastre și a peisajului lumii"25,26. Desigur, această opinie contează pentru feminism în general. El a reușit să impună anumite progrese, de regăsit bineînțeles și
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
modelului "marxist de analiză a rolului mijloacelor de comunicare în masă în producția valorilor sociale"33, această situație se schimbă, după ce "noii critici retorici" adoptă premisele teoretice majore ale așa-numiților "teoreticieni critici" europeni, filosofi și sociologi extrem de sceptici în ce privește elanul "obiectivist" al cercetătorilor empirici de dincolo de Atlantic. Primii adepți americani ai teoriilor critice europene vor deveni conștienți de modalitățile subtile prin care cercetarea (așa-zis) "științifică" servește, în ultimă instanță, dar invariabil, "interesele celor ce dețin puterea politică și economică
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
o cunosc cât era în viață, cu toată apropierea noastră în ce privește vârsta - îl rețin în primul rând. Păstrez, încă, în gând și nu am renunțat să meditez la momentul când, pe o scenă asaltată, la propriu, de fani, al căror elan întru apropiere și participare la concertul Selenei devenise violent și periculos pentru toată lumea (erau în jur de 100.000 de persoane în pubilc), Selena nivelează emoțiile publicului cu un astfel de grito, pe care îl gândește, improvizând, ca preludiu al
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
fiecare să iei ceea ce ți se potrivește. Ca cititor, ai dreptul, chiar responsabilitatea față de tine însuți, să-ți tai drum prin idei străine. Ești conștient de distanța enormă ce te separă de marele scriitor, dar asta nu trebuie să intimideze elanul tău critic. Pot interveni așa zicând critici hilare, total inadecvate, dar cumva justificate. El, marele scriitor, trebuie să fie conștient că interacțiunea cu cititorul a devenit mai concretă ca niciodată. Până nu demult, cititorul era o himeră colectivă, o plăsmuire
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
există. Steinhardt scrie predici de o profundă savoare. Teologia practică nu are nimic uscat, veștejit, sec, ci dimpotrivă mustește de sensuri care pot revitaliza idealuri. O omenire căreia i s-au uscat vrejii idealurilor este în mare primejdie. Postmodernismele cu elanul lor negator, cu predispoziția lor spre contestare și deconstrucție, au adus omul într-o răscruce. Ultimele secole de raționalism, pozitivism, scientism au culminat cu teribila relativizare a valorilor tradiționale. Deconstrucțiile aduc însă și o sete de reconstrucție, de reinstaurare a
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
desprinde spre altă civilizație, spre civilizația eficienței, crede RPG. Libertate, spirit de inițiativă, așijderea. Ești liber, nu găsești un stat clientelar care să pună bețe în roatele afirmării cuiva, nici să construiască ziduri groase de birocrație care să-ți topească elanul inițiativei. Observă o Americă în care economia funcționa perfect, o economie bogată. Cultura este admirabilă, în ciuda stereotipurilor formate despre o Americă aculturală și superficială. Bibliotecile celui mai micuț orășel american au ultimele apariții. Bibliotecarii sunt plătiți regește. Cartea e scumpă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
dorea să facă totul ca să-l recupereze. Scrisoarea din 5 decembrie 1980 precizează foarte clar și condițiile: susținerea candidaturii la premiul Nobel. Firește, o imposibilitate. După cum, la fel de candidă, era și mărturisirea pe care mi-a făcut o altădată, într-un elan de sinceritate: M-aș face forte să asociez pe Cioran și Ionescu la o declarație, dacă în țară ar fi mai multă libertate. Ca și cum un sistem totalitar se poate... liberaliza. Și încă după o astfel de... declarație ! Credea că eram
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
reprezintă de multe ori tot atâtea obstacole și chiar atentate la libertatea interioară a scriitorului. Acesta se vede dintr-o dată izolat, străin, alienat, victimă a propriului său angajament. în opoziție, avangarda exemplul curent este folosită pentru rolul său negativist intrinsec, elanul său revoluționar, spiritul său vizionar, chiar mesianismul său. De îndată însă ce partidul politic de avangardă ajunge la putere (vezi situația din U.R.S.S. după 1917), scriitorul se vede constrâns sau eliminat, transformat în simplu instrument sau declarat inutil. Rolul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de a dreptul catastrofal ! în cultură. Noua cultură trebuie să dea dovezi tot mai active de spirit de independență și inițiativă, de personalitate și îndrăzneală în toate domeniile. A-ți afirma în mod civilizat personalitatea nu înseamnă anarhie, ci creativitate, elan constructiv, descătușarea energiilor îndelung comprimate. Vindecarea pervertirii limbajului, efect al spălării creierelor și al răsturnării sensurilor noțiunilor de bază (patrie, democrație, libertate etc.) formează un alt obiectiv al convalescenței noastre morale și spirituale. Este o preocupare esențială a omului de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
francez: Dl. Jean Beranger ne-a invitat și pe noi românii să edităm o istorie a Transilvaniei în limba franceză. Cine aude? Cu slabe pretexte ce ascund de fapt sterilitatea, mediocritatea științifică, birocratizarea lucrărilor de plan, lipsa de inițiativă personală, elan și viziune de sinteză nu se poate realiza mai nimic. Niște obscuri cercetători provinciali, practic necunoscuți și în țară, nu se pot impune, oricât de bine intenționați ar fi, în fața unor somități istorice internaționale ca Jacques Le Goff etc. Trist
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mizeră? De înfrânți și ratați iremediabil? Resping temperamental și ideologic orice formă de nihilism. Spiritul constructiv este nu mai puțin o formă fundamentală de viață și de creație. în toate domeniile. Iar cultura română are nevoie, în primul rând, de elan constructiv și mult mai puțin de nihilisme, care urmăresc, de fapt, în ultimă analiză doar efecte stilistice strălucitoare și exclusiv egotiste. A ne blestema de la distanță, de la Paris, și a nu întinde nici măcar un deget pentru cultura și literatura din
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
subliniat cu insistență, deoarece el explică de ce aceste nuclee independente, neguvernamentale, incipiente, de viață civilă și culturală autonomă, sunt încă slabe, reduse numeric, puțin dezvoltate și cu o eficiență deocamdată nu foarte mare. Ele au însă, fără îndoială, vitalitate și elan. Bunele intenții și perspectivele de dezvoltare, mai ales, sunt cum se spune promițătoare. Totuși, realitatea nu poate fi ignorată. De altfel și alții au observat marginalizarea culturii contemporane. Nu se poate însă afirma, același lucru și despre rolul său esențial
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
rapoarte, consulul general englez își exprima teama de consecințele dezastruoase ale transpunerii în practică a ideilor revoluționare, arătând ca numeroși boieri i-au cerut sprijinul pentru a insista pe lângă Marile Puteri să fie adus un prinț străin pentru a stăvili elanul revoluționar. El recunoaște totuși că dubla alegere s-a făcut în respectul Regulamentului Organic și al Convenției de la Paris, condamnând însă presiunea maselor și lipsa de acțiune a guvernului. într-un alt raport, Colquhoun lăuda reținerea de care a dat
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
lui Eliade "funcționează ritual ca stereotipii de lectură, eventual drept criteriu valoric, escamotându-se astfel și scăderile operei, care nu sunt puține, înfruntând, în momentul de față riscul de a intra sub regimul tabuizării, în exegeze animate de un cert elan hagiografic 49". În ceea ce privește ultima etapă a creației, critica literară a constatat o sinteză tot mai pregnantă a ideilor scriitorului, prezența acestora în opera literară fiind tot mai confiscantă: "Arta spectacolului este teoretizată în narațiuni cu un profund caracter eseistic, în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]