13,637 matches
-
de recrutare este deschis, putem fi confruntați cu o elită puternic integrată - o elită solidară, potrivit lui Giddens - sau cu o elită slab integrată: o elită abstrasă, în termenii lui Giddens. Elita abstrasă corespunde imaginii pe care o prezintă teoreticienii pluralismului elitelor în legătură cu societățile occidentale. Elita solidară se întâlnește în țările guvernate după un model autoritar sau totalitar, în care partidul la putere asigură accesul la elită unor membri ai categoriilor sociale inferioare, stimulând în același timp un grad înalt de integrare
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
putem fi confruntați cu o elită puternic integrată - o elită solidară, potrivit lui Giddens - sau cu o elită slab integrată: o elită abstrasă, în termenii lui Giddens. Elita abstrasă corespunde imaginii pe care o prezintă teoreticienii pluralismului elitelor în legătură cu societățile occidentale. Elita solidară se întâlnește în țările guvernate după un model autoritar sau totalitar, în care partidul la putere asigură accesul la elită unor membri ai categoriilor sociale inferioare, stimulând în același timp un grad înalt de integrare morală și socială. Acesta
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
abstrasă, în termenii lui Giddens. Elita abstrasă corespunde imaginii pe care o prezintă teoreticienii pluralismului elitelor în legătură cu societățile occidentale. Elita solidară se întâlnește în țările guvernate după un model autoritar sau totalitar, în care partidul la putere asigură accesul la elită unor membri ai categoriilor sociale inferioare, stimulând în același timp un grad înalt de integrare morală și socială. Acesta a fost cazul regimului sovietic. O altă tipologie utilă pentru analiza noastră poate fi obținută prin combinarea difuzării puterii (centralizată sau
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
rămâne centralizat, dar supus unor limitări de aplicare. Exercițiul puterii nu este decât hegemonic atunci când domeniul său de aplicare rămâne, larg dar este supus unor restricții impuse „de jos”. În sfârșit, putem vorbi despre exercițiul democratic al puterii atunci când puterea elitei este limitată în două moduri: puterea este larg difuzată în corpul social și este supusă unor reguli ce definesc strict domeniul său de aplicare. Aceste dimensiuni analitice, subliniază Giddens, nu constituie o teorie, ci o bază conceptuală pentru a analiza
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
moduri: puterea este larg difuzată în corpul social și este supusă unor reguli ce definesc strict domeniul său de aplicare. Aceste dimensiuni analitice, subliniază Giddens, nu constituie o teorie, ci o bază conceptuală pentru a analiza chestiunile ținând de teoria elitelor. Astfel, teza „managerială” a descompunerii clasei conducătoare capitaliste prin separarea progresivă a proprietății asupra mijloacelor de producție și a controlului efectiv asupra acestor mijloace de producție a putut fi examinată în mod util din perspectiva celor trei dimensiuni indicate mai
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
asupra mijloacelor de producție și a controlului efectiv asupra acestor mijloace de producție a putut fi examinată în mod util din perspectiva celor trei dimensiuni indicate mai sus: recrutarea, structura și puterea. Mai întâi, emergența managerilor ca segment particular al elitei economice a putut fi asociată cu unele modificări în privința canalelor și ritmurile de mobilitate socială. Împrumutând această idee de la Dahrendorf, Giddens arată că există două moduri de recrutare a managerilor moderni și că acestea diferă radical de ceea ce se putea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
formare specializată sau studii universitare. Această modalitate de ascensiune socială poate fi, la rândul său, asociată cu un sistem de mobilitate intergenerațională mai deschis. În al doilea rând, emergența unui sistem managerial a generat un element de tensiune în rândurile elitei economice. Apariția unei funcții manageriale specifice - și, deci, a unor roluri distincte în fruntea întreprinderilor - a introdus o diferențiere a scărilor de valori în viața economică. Productivitatea și eficacitatea se deosebesc de preocuparea față de profit. Uneori, disocierea proprietății și a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
viața economică. Productivitatea și eficacitatea se deosebesc de preocuparea față de profit. Uneori, disocierea proprietății și a controlului a fost asimilată cu o creștere a gradului de centralizare a puterii economice. Dar, din această evoluție s-a tras și concluzia că elitele economice sunt acum în situația de a putea influența deciziile politice și de a le controla direct sau indirect. Totuși cercetătorii și-au dat seama că, dacă elementul managerial dispune efectiv de o putere într-adevăr reală în sfera economică
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
politice și de a le controla direct sau indirect. Totuși cercetătorii și-au dat seama că, dacă elementul managerial dispune efectiv de o putere într-adevăr reală în sfera economică, capacitatea lui de influență este limitată de noile prerogative ale elitei politice, care-și extinde progresiv controlul asupra activităților economice. În afară de aceasta, elita economică nu este nici pe departe singurul grup ce caută să exercite o influență asupra deciziilor politice și care este în măsură să facă acest lucru (Giddens, 1990
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
au dat seama că, dacă elementul managerial dispune efectiv de o putere într-adevăr reală în sfera economică, capacitatea lui de influență este limitată de noile prerogative ale elitei politice, care-și extinde progresiv controlul asupra activităților economice. În afară de aceasta, elita economică nu este nici pe departe singurul grup ce caută să exercite o influență asupra deciziilor politice și care este în măsură să facă acest lucru (Giddens, 1990, p. 356). Cadrul de referință al lui G. Lowell Field și al
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
facă acest lucru (Giddens, 1990, p. 356). Cadrul de referință al lui G. Lowell Field și al lui John Higley G. Lowell și John Higley au pus în evidență, în 1980, două dimensiuni de bază referitoare la structura și funcționarea elitelor: gradul de integrare structurală și gradul de consens în privința valorilor. Prin integrare structurală, ei înțeleg gradul relativ de integrare a rețelelor de comunicație și a celor de influență formale și informale între persoane, grupuri și facțiuni ale unei elite naționale
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
funcționarea elitelor: gradul de integrare structurală și gradul de consens în privința valorilor. Prin integrare structurală, ei înțeleg gradul relativ de integrare a rețelelor de comunicație și a celor de influență formale și informale între persoane, grupuri și facțiuni ale unei elite naționale. Consensul de valori implică un acord relativ cuprinzând regulile și codurile de conduită politică formale și informale, ca și acordul asupra valorii instituțiilor politice existente. Servindu-se de aceste două dimensiuni bazându-se mai ales pe lucrările lui Sartori
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
acord relativ cuprinzând regulile și codurile de conduită politică formale și informale, ca și acordul asupra valorii instituțiilor politice existente. Servindu-se de aceste două dimensiuni bazându-se mai ales pe lucrările lui Sartori, autorii disting trei configurații importante de elite naționale: elitele dezbinate, cele unificate consensual și cele unificate ideologic. Elitele dezbinate funcționează într-o situație de integrare structurală și de minim consens în privința valorilor. Rețelele de comunicare și de influență nu depășesc liniile de demarcație dintre diferitele facțiuni. Există
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cuprinzând regulile și codurile de conduită politică formale și informale, ca și acordul asupra valorii instituțiilor politice existente. Servindu-se de aceste două dimensiuni bazându-se mai ales pe lucrările lui Sartori, autorii disting trei configurații importante de elite naționale: elitele dezbinate, cele unificate consensual și cele unificate ideologic. Elitele dezbinate funcționează într-o situație de integrare structurală și de minim consens în privința valorilor. Rețelele de comunicare și de influență nu depășesc liniile de demarcație dintre diferitele facțiuni. Există un dezacord
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
informale, ca și acordul asupra valorii instituțiilor politice existente. Servindu-se de aceste două dimensiuni bazându-se mai ales pe lucrările lui Sartori, autorii disting trei configurații importante de elite naționale: elitele dezbinate, cele unificate consensual și cele unificate ideologic. Elitele dezbinate funcționează într-o situație de integrare structurală și de minim consens în privința valorilor. Rețelele de comunicare și de influență nu depășesc liniile de demarcație dintre diferitele facțiuni. Există un dezacord în privința regulilor jocului și a valorilor instituțiilor. Prin urmare
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
dezbinate funcționează într-o situație de integrare structurală și de minim consens în privința valorilor. Rețelele de comunicare și de influență nu depășesc liniile de demarcație dintre diferitele facțiuni. Există un dezacord în privința regulilor jocului și a valorilor instituțiilor. Prin urmare, elitele tind să se suspecteze unele pe altele și se angajează fără restricții pentru dominație. Concepția despre viața politică este cea a „politicii ca formă a războiului” (politics-as-war) așa cum afirmă Sartori (1987, p. 224). Se poate vorbi despre elite unite spre
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Prin urmare, elitele tind să se suspecteze unele pe altele și se angajează fără restricții pentru dominație. Concepția despre viața politică este cea a „politicii ca formă a războiului” (politics-as-war) așa cum afirmă Sartori (1987, p. 224). Se poate vorbi despre elite unite spre consensual atunci când integrarea structurală este cuprinzătoare: rețelele de comunicare și de influență care se suprapun și se articulează (overlapping and interconnected) cuprind toate facțiunile elitei, când niciuna dintre facțiuni nu domină aceste rețele. Consensul în privința valorilor este maximal
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a războiului” (politics-as-war) așa cum afirmă Sartori (1987, p. 224). Se poate vorbi despre elite unite spre consensual atunci când integrarea structurală este cuprinzătoare: rețelele de comunicare și de influență care se suprapun și se articulează (overlapping and interconnected) cuprind toate facțiunile elitei, când niciuna dintre facțiuni nu domină aceste rețele. Consensul în privința valorilor este maximal: dacă diferitele facțiuni se opun sistematic și public unele altora în privința unor chestiuni de politică și de ideologie, avem un consens subiacent asupra „regulilor jocului” și a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în competiție pe baza unui spirit partizan moderat și cooperează tacit pentru a rezolva probleme deosebit de explozive și pentru a limita conflictele. Concepția politicii rezultante este cea a unei „politici ca negociere” sau politics as bargaining (Sartori, 1987, p. 224). Elitele unificate ideologic funcționează într-un context destul de diferit. Rețelele de comunicație și de influență cuprind toate facțiunile elitei, dar sunt puternic centralizate și organizate de către o facțiune dominantă și de partidul sau curentul pe care-l dirijează. Consensul valorilor este
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pentru a limita conflictele. Concepția politicii rezultante este cea a unei „politici ca negociere” sau politics as bargaining (Sartori, 1987, p. 224). Elitele unificate ideologic funcționează într-un context destul de diferit. Rețelele de comunicație și de influență cuprind toate facțiunile elitei, dar sunt puternic centralizate și organizate de către o facțiune dominantă și de partidul sau curentul pe care-l dirijează. Consensul valorilor este, de asemenea, maximal, în sensul că facțiunile aflate față în față nu exprimă public nici un dezacord politic sau
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
aflate față în față nu exprimă public nici un dezacord politic sau ideologic important și, dimpotrivă, își formulează declarațiile publice în conformitate cu o ideologie unică, cărei implicații politice sunt elaborate oficial de către pătura superioară a facțiunii dominante. În consecință, diversele facțiuni ale elitei manifestă public o unitate ideologică monolitică (Field et. al, 1990, pp. 154-155). Aceste trei configurații trebuie înțelese ca trei tipuri pure destinate să servească drept puncte de reper pentru analiză. De fapt, elitele naționale empiric observabile, cu toate că tind să se
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
facțiunii dominante. În consecință, diversele facțiuni ale elitei manifestă public o unitate ideologică monolitică (Field et. al, 1990, pp. 154-155). Aceste trei configurații trebuie înțelese ca trei tipuri pure destinate să servească drept puncte de reper pentru analiză. De fapt, elitele naționale empiric observabile, cu toate că tind să se grupeze în jurul a trei forme distincte, pot fi clasificate după un continuum mergând de la extrema dezbinării la monolitismul extrem. De la situații de tipul celei din Liban până la cele de unificare consensuală de tip
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Regimurile politice în care acest gen de eveniment nu este considerat posibil pot fi socotite drept regimuri stabile. Totuși, putem distinge două tipuri de regimuri stabile: regimurile stabile reprezentative și regimurile stabile nereprezentative. Regimurile stabile reprezentative sunt cele în care elitele politice se află în competiție deschisă și legală pentru exercitarea puterii. Putem asista la alternanță a majorităților sau la coaliții guvernamentale, dar regimul rămâne stabil. Regimurile stabile nereprezentative pot avea sau nu instituții politice de tip reprezentativ, dar în care
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
periodice, dar ele nu fac obiectul unei competiții reale, iar rezultatul lor nu are o reală influență politică. Puterea executivă este exercitată în secretul deliberărilor unui mic grup de lideri ai regimului. Formulate aceste considerații, putem asocia fiecare configurație a elitelor naționale unui anumit tip de regim. Elita dezbinată trebuie asociată unui regim instabil, cea unificată consensual trebuie asociată unui regim reprezentativ stabil, iar cea unificată ideologic unui regim nereprezentativ stabil. Elitele cu orientare locală sau cu orientare cosmopolită La originea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
competiții reale, iar rezultatul lor nu are o reală influență politică. Puterea executivă este exercitată în secretul deliberărilor unui mic grup de lideri ai regimului. Formulate aceste considerații, putem asocia fiecare configurație a elitelor naționale unui anumit tip de regim. Elita dezbinată trebuie asociată unui regim instabil, cea unificată consensual trebuie asociată unui regim reprezentativ stabil, iar cea unificată ideologic unui regim nereprezentativ stabil. Elitele cu orientare locală sau cu orientare cosmopolită La originea dihotomiei local/cosmopolit s-au aflat cercetările
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]