4,077 matches
-
țările în curs de dezvoltare, 75% din bolnavi sunt fie netratați, fie tratați necorespunzător. În Africa, 90% dintre bolnavi nu primesc tratament. Acest lucru este parțial legat de lipsa de medicamente sau de prețul prea mare al acestora. Persoanele cu epilepsie sunt expuse unui risc sporit de mortalitate. Acesta este de 1,6-4,1 mai mare decât riscul de mortalitate la populația generală și este adesea legat de: cauzele ce stau la baza crizelor, status epilepticus, suicid, traumă și moarte subită
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
expuse unui risc sporit de mortalitate. Acesta este de 1,6-4,1 mai mare decât riscul de mortalitate la populația generală și este adesea legat de: cauzele ce stau la baza crizelor, status epilepticus, suicid, traumă și moarte subită în epilepsie (SUDEP). Moartea din cauza statusului epilepticus intervine în principal din cauza problemei de bază și nu din cauza dozelor de medicație omise. Riscul sinuciderii este de două până la șase ori mai mare la epileptici. Cauza nu este clară. SUDEP pare să fie parțial
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
clară. SUDEP pare să fie parțial legată de frecvența convulsiilor tonic-clonice generalizate și reprezintă circa 15% din cazurile de moarte la epileptici. Nu există metode clare de reducere a acestor riscuri. Cea mai mare rată de mortalitate în cazurile de epilepsie se înregistrează în rândul bătrânilor. Cei cu epilepsie fără cauze cunoscute prezintă un risc puțin mai mare. În Regatul Unit al Marii Britanii se estimează că 40-60% din decese pot fi prevenite. În țările în curs de dezvoltare, multe decese se
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
frecvența convulsiilor tonic-clonice generalizate și reprezintă circa 15% din cazurile de moarte la epileptici. Nu există metode clare de reducere a acestor riscuri. Cea mai mare rată de mortalitate în cazurile de epilepsie se înregistrează în rândul bătrânilor. Cei cu epilepsie fără cauze cunoscute prezintă un risc puțin mai mare. În Regatul Unit al Marii Britanii se estimează că 40-60% din decese pot fi prevenite. În țările în curs de dezvoltare, multe decese se datorează netratării epilepsiei, ceea ce duce la căderi sau
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
în rândul bătrânilor. Cei cu epilepsie fără cauze cunoscute prezintă un risc puțin mai mare. În Regatul Unit al Marii Britanii se estimează că 40-60% din decese pot fi prevenite. În țările în curs de dezvoltare, multe decese se datorează netratării epilepsiei, ceea ce duce la căderi sau status epilepticus. Epilepsia este una dintre cele mai serioase boli neurologice comune ce afectează circa 65 milioane de persoane pe glob. Aceasta afectează 1% din populație până la vârsta de 20 de ani și 3% din
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
cunoscute prezintă un risc puțin mai mare. În Regatul Unit al Marii Britanii se estimează că 40-60% din decese pot fi prevenite. În țările în curs de dezvoltare, multe decese se datorează netratării epilepsiei, ceea ce duce la căderi sau status epilepticus. Epilepsia este una dintre cele mai serioase boli neurologice comune ce afectează circa 65 milioane de persoane pe glob. Aceasta afectează 1% din populație până la vârsta de 20 de ani și 3% din populație până la 75 de ani. Este caracteristică mai
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
pe glob. Aceasta afectează 1% din populație până la vârsta de 20 de ani și 3% din populație până la 75 de ani. Este caracteristică mai mult la bărbați decât la femei, diferența dintre sexe fiind mică. Majoritatea celor ce suferă de epilepsie (80%) se găsesc în țările în curs de dezvoltare. Numărul persoanelor ce suferă de epilepsie în prezent este cuprins între 5-10 și 1,000, cu epilepsia activă definită ca cel puțin o criză de epilepsie în ultimii cinci ani. În
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
din populație până la 75 de ani. Este caracteristică mai mult la bărbați decât la femei, diferența dintre sexe fiind mică. Majoritatea celor ce suferă de epilepsie (80%) se găsesc în țările în curs de dezvoltare. Numărul persoanelor ce suferă de epilepsie în prezent este cuprins între 5-10 și 1,000, cu epilepsia activă definită ca cel puțin o criză de epilepsie în ultimii cinci ani. În țările dezvoltate, epilepsia apare în fiecare an la 40-70 din 100,000 de persoane iar
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
bărbați decât la femei, diferența dintre sexe fiind mică. Majoritatea celor ce suferă de epilepsie (80%) se găsesc în țările în curs de dezvoltare. Numărul persoanelor ce suferă de epilepsie în prezent este cuprins între 5-10 și 1,000, cu epilepsia activă definită ca cel puțin o criză de epilepsie în ultimii cinci ani. În țările dezvoltate, epilepsia apare în fiecare an la 40-70 din 100,000 de persoane iar în țările în curs de dezvoltare la 80-140 din 100,000
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
Majoritatea celor ce suferă de epilepsie (80%) se găsesc în țările în curs de dezvoltare. Numărul persoanelor ce suferă de epilepsie în prezent este cuprins între 5-10 și 1,000, cu epilepsia activă definită ca cel puțin o criză de epilepsie în ultimii cinci ani. În țările dezvoltate, epilepsia apare în fiecare an la 40-70 din 100,000 de persoane iar în țările în curs de dezvoltare la 80-140 din 100,000. Sărăcia constituie un risc și include atât sărăcia datorată
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
găsesc în țările în curs de dezvoltare. Numărul persoanelor ce suferă de epilepsie în prezent este cuprins între 5-10 și 1,000, cu epilepsia activă definită ca cel puțin o criză de epilepsie în ultimii cinci ani. În țările dezvoltate, epilepsia apare în fiecare an la 40-70 din 100,000 de persoane iar în țările în curs de dezvoltare la 80-140 din 100,000. Sărăcia constituie un risc și include atât sărăcia datorată traiului într-o țară săracă, cât și sărăcia
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
de persoane iar în țările în curs de dezvoltare la 80-140 din 100,000. Sărăcia constituie un risc și include atât sărăcia datorată traiului într-o țară săracă, cât și sărăcia în comparație cu alți locuitori ai aceleiași țări. În țările dezvoltate, epilepsia apare cel mai adesea la copii sau la bătrâni. În țările în curs de dezvoltare apariția este mai frecventă la copiii mai mari și la adulții tineri din cauza riscului sporit de traume și a bolilor infecțioase. În țările dezvoltate, între
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
și 2003 numărul cazurilor ce apar anual a scăzut la copii și a crescut în rândul persoanelor în vârstă. Acest lucru este atribuit parțial ratei mai bune de supraviețuire în urma crizelor la bătrâni. Cele mai vechi documente medicale arată că epilepsia este o afecțiune ce a existat de la începuturile istoriei medicale documentate. În Antichitate, se credea că boala era de natură spirituală. Cele mai vechi mențiuni ce descriu o criză de epilepsie se găsesc într-un text în akkadiană (o limbă
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
la bătrâni. Cele mai vechi documente medicale arată că epilepsia este o afecțiune ce a existat de la începuturile istoriei medicale documentate. În Antichitate, se credea că boala era de natură spirituală. Cele mai vechi mențiuni ce descriu o criză de epilepsie se găsesc într-un text în akkadiană (o limbă vorbită în Mesopotamiaantică) înregistrată prin 2000 înaintea erei noastre. Persoana descrisă în text a fost diagnosticată ca fiind sub influența unui zeu al Lunii și a fost supusă unui exorcism. Crizele
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
găsesc într-un text în akkadiană (o limbă vorbită în Mesopotamiaantică) înregistrată prin 2000 înaintea erei noastre. Persoana descrisă în text a fost diagnosticată ca fiind sub influența unui zeu al Lunii și a fost supusă unui exorcism. Crizele de epilepsie sunt menționate în Codul lui Hammurabi (c. 1790 înaintea erei noastre) ca motiv pentru care un sclav poate fi returnat și banii recuperați de la vânzător, iar papirusul Edwin Smith (circa 1700 înaintea erei noastre) descrie cazuri de convulsii epileptice. Cea
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
diferitor tipuri de crize. Întrucât babilonienii nu posedau cunoștințe biomedicale despre natura bolii, ei au atribuit crizele posedării de către spirite rele și au încercat să trateze boala prin metode spirituale. În jurul anilor 900 înaintea erei noastre, Punarvasu Ătreya a descris epilepsia ca pierdere a conștienței; această definiție a fost transmisă mai departe în textul ayurvedic al Charaka Samhita (circa 400 înaintea erei noastre). Grecii antici aveau păreri contradictorii privind această boală. Ei considerau epilepsia ca fiind un fel de posedare spirituală
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
înaintea erei noastre, Punarvasu Ătreya a descris epilepsia ca pierdere a conștienței; această definiție a fost transmisă mai departe în textul ayurvedic al Charaka Samhita (circa 400 înaintea erei noastre). Grecii antici aveau păreri contradictorii privind această boală. Ei considerau epilepsia ca fiind un fel de posedare spirituală, dar asociau boala cu genialitatea și divinitatea. Unul dintre numele date acestei boli era "boala sacră". Epilepsia apare în mitologia greacă: asociată cu zeițele Lunii Selene și Artemis, care îi chinuiau pe cei
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
Samhita (circa 400 înaintea erei noastre). Grecii antici aveau păreri contradictorii privind această boală. Ei considerau epilepsia ca fiind un fel de posedare spirituală, dar asociau boala cu genialitatea și divinitatea. Unul dintre numele date acestei boli era "boala sacră". Epilepsia apare în mitologia greacă: asociată cu zeițele Lunii Selene și Artemis, care îi chinuiau pe cei ce le supărau. Grecii credeau că figuri importante ca Iuliu Cezar și Hercule sufereau de această boală. Excepția remarcabilă față de aceste atribuții divine și
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
spirituale a fost cea a școlii lui Hipocrat. În secolul al cincilea înaintea erei noastre, Hipocrat a respins idea conform căreia boala ar fi cauzată de spirite. În tratatul său de referință "Despre boala sacră", el propunea teoria conform căreia epilepsia la origine nu era o boală divină, ci o problemă medicală ce se poate trata și care își avea originea la nivelul creierului. El i-a acuzat pe cei ce atribuiau bolii o cauză sacră de răspândirea ignoranței prin credința
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
definirii în lucrarea sa a originii fizice a bolii, viziunea sa nu a fost acceptață la acel moment. Spiritele rele au fost în continuare considerate cauza bolii până cel puțin în secolul al XVII-lea. În majoritatea culturilor, persoanele cu epilepsie au fost stigmatizate, evitate sau chiar închise; la Salpêtrière, locul de naștere al neurologiei moderne, Jean-Martin Charcot punea persoanele cu epilepsie în aceeași categorie cu bolnavii mintal, cei cu sifiliscronic și criminalii cu responsabilitate diminuată. În Roma antică, epilepsia era
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
fost în continuare considerate cauza bolii până cel puțin în secolul al XVII-lea. În majoritatea culturilor, persoanele cu epilepsie au fost stigmatizate, evitate sau chiar închise; la Salpêtrière, locul de naștere al neurologiei moderne, Jean-Martin Charcot punea persoanele cu epilepsie în aceeași categorie cu bolnavii mintal, cei cu sifiliscronic și criminalii cu responsabilitate diminuată. În Roma antică, epilepsia era cunoscută ca "Morbus Comitialis" ('boala sălii de adunare') și era văzută ca un blestem adus de zei. În nordul Italiei epilepsia
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
cu epilepsie au fost stigmatizate, evitate sau chiar închise; la Salpêtrière, locul de naștere al neurologiei moderne, Jean-Martin Charcot punea persoanele cu epilepsie în aceeași categorie cu bolnavii mintal, cei cu sifiliscronic și criminalii cu responsabilitate diminuată. În Roma antică, epilepsia era cunoscută ca "Morbus Comitialis" ('boala sălii de adunare') și era văzută ca un blestem adus de zei. În nordul Italiei epilepsia era cunoscută ca boala Sfântului Valentin. La jumătatea anilor 1800 s-a introdus primul medicament eficient contra crizelor
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
epilepsie în aceeași categorie cu bolnavii mintal, cei cu sifiliscronic și criminalii cu responsabilitate diminuată. În Roma antică, epilepsia era cunoscută ca "Morbus Comitialis" ('boala sălii de adunare') și era văzută ca un blestem adus de zei. În nordul Italiei epilepsia era cunoscută ca boala Sfântului Valentin. La jumătatea anilor 1800 s-a introdus primul medicament eficient contra crizelor, bromura de potasiu. Primul tratament modern, fenobarbitalul, a fost creat în 1912, fenitoina fiind introdusă în 1938. Stigmatizarea bolnavilor de epilepsie este
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
Italiei epilepsia era cunoscută ca boala Sfântului Valentin. La jumătatea anilor 1800 s-a introdus primul medicament eficient contra crizelor, bromura de potasiu. Primul tratament modern, fenobarbitalul, a fost creat în 1912, fenitoina fiind introdusă în 1938. Stigmatizarea bolnavilor de epilepsie este răspândită în întreaga lume. Aceasta poate avea efecte economice, sociale și culturale. În India și China epilepsia poate fi folosită ca justificare pentru refuzul căsătoriei. În anumite regiuni, încă se mai crede că bolnavii de epilepsie sunt blestemați. În
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
contra crizelor, bromura de potasiu. Primul tratament modern, fenobarbitalul, a fost creat în 1912, fenitoina fiind introdusă în 1938. Stigmatizarea bolnavilor de epilepsie este răspândită în întreaga lume. Aceasta poate avea efecte economice, sociale și culturale. În India și China epilepsia poate fi folosită ca justificare pentru refuzul căsătoriei. În anumite regiuni, încă se mai crede că bolnavii de epilepsie sunt blestemați. În Tanzania, precum și în alte regiuni din Africa, epilepsia este asociată cu posedarea de către spirite rele, vrăjitoria sau otrăvira
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]