14,680 matches
-
consistență ontologică prin simplul fapt că Îi dedică timp din existența sa umană limitată. Sacrificiul său de timp reprezintă legitimarea ficțiunii. Așadar „este” nu-l exclude pe „ca și cum”. Cornel Vâlcu: O experiență a lui „ca și cum”, nu un experiment. Pentru că un experiment Înseamnă că eu voi raporta „obiectiv” un anumit fenomen ori o anume Întâmplare. O experiență a lui „ca și cum” e cu totul altceva, pentru că ești acolo, În ea. Poate cineva vreodată să spună: „Am citit cartea cutare și am ieșit cu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nenorocirea În care ne-a aruncat comunismul. Iar acest „program” nu poate fi doar „contra” - el trebuie să fie și un demers pozitiv, afirmativ, regenerator. O premisă fundamentală de la care pornește textul, avansată și de H.-R. Patapievici, este că experimentul de la Pitești a avut un impact asupra Întregii societăți și a reverberat În tot corpul social - dar ea trebuie dusă până la ultimele consecințe. Ideea e susținută și de Virgil Ierunca - l-am Întrebat Într-un interviu ce crede despre efectele
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Ierunca - l-am Întrebat Într-un interviu ce crede despre efectele „fenomenului torționar” și mi-a spus ceva de genul „piteștizarea s-a oprit la Pitești”. Eu aș spune mai mult: reeducarea a Început la Pitești, dar a fost un experiment social ale cărui „Învățături” au devenit apoi parte integrantă a unui program extins de „piteștizare” a României. Ce Înseamnă această „piteștizare” (și din răspunsul la această Întrebare derivă și precizările pe care vreau să le aduc temei discutate)? Piteștizarea a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
creierului” și „contra-reeducarea”, ultimul fiind Împrumutat de mine dintr-o carte de memorialistică a Închisorilor semnată de Marcel Petrișor. Acesta vorbește despre inițiativa restrânsă, e adevărat, a unui grup de foști deținuți politici care, trăind printre alți deținuți trecuți prin experimentul de la Pitești și văzându-le reacțiile pavloviene și schizoide, au inițiat un demers de contra-reeducare - dar repet, În grup restrâns, pentru a-i ajuta pe ceilalți să revină la structura a ceea ce fuseseră Înainte de a avea parte de lavajul celebral
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
la Pitești și Gherla, Într-o perioadă anume, și la Aiud), În schimb proiectul la nivelul Întregii populații a reușit și a continuat și după eliberarea deținuților politici. Dar nu fiindcă aceștia ar fi fost agenți ai reeducării, ci fiindcă experimentul prinsese rădăcină, iar populația fusese Îngenuncheată. Deținuții politici care au supraviețuit și au ieșit din Închisoare au format niște insule tăcute, care abandonaseră protestul, fiindcă erau timorați de ceea ce pățiseră. O parte dintre ei, o minoritate, fuseseră reeducați și aveau
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ale memoriei europene sau euroatlantice ș.a.). Hărțile psihologice Psihologia cognitivă a făcut În ultimii ani un pas necesar. Ea a scanat și inspectat reprezentările imagistice, ceea ce - din perspectiva discuției mele - are importante consecințe În Înțelegerea funcționării „geografiilor” imaginare. În urma unui experiment al lui Stephen M. Kosslyn și al colaboratorilor săi, efectuat Încă În 1978, pe un eșantion de subiecți cărora li s-a prezentat harta unei insule imaginare având pe suprafața ei diverse marcaje (o plajă, o colibă, o fântână, un
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
unor metode și acțiuni ale psihicului În operarea cu imaginile memorate, ceea ce nu poate fi nicidecum trecut cu vederea de istoricii aplecați mai curând asupra unora dintre aplicațiile posibile ale generalităților la care accede psihologia În acest domeniu, pornind de la experimente proprii. Precizarea că prelucrările imagistice nu depind de un centru neurofiziologic unic, fiind dependente de localizări și roluri diverse, situează, dintr-o dată, dezbaterea despre sursele funcției imagistice a psihicului În afara unei mitologii simpliste de natură centristă (ea Însăși rod al
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să deseneze cât mai complet posibil harta subiectivă a unui anume teritoriu. Desigur, este de așteptat ca zona de reședință a fiecărei persoane să fie reprezentată mai pregnant În cuprinsul teritoriului dat, rezultat al frecventării ei mai asidue de către protagoniștii experimentului. Dar pe toate hărțile - sau, cel puțin, pe multe dintre ele -, anumite puncte se vor repeta, semnalând astfel că ele sunt repere mai generale pe acea hartă intersubiectivă. O altă metodă constă În prezentarea unor fotografii care panoramează diverse locuri
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o anumită poză. Rezultatele vor depinde de felul cum a fost selectat eșantionul de subiecți, precum și de corelarea fotografiilor cu diversele zone ale teritoriului, astfel Încât atât eșantionul, cât și instantaneele să fie relevante. Neajunsul, În ambele cazuri, este acela că experimentul va genera o hartă psihologică strict legată de un areal teritorial concret, și Încă din prezent. S-ar putea Însă obține o asemenea hartă și pentru anumite zone din trecut? Cred că răspunsul este „Da” În cazul anumitor arealuri și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să le ai. Deriziunea, disuadarea, cu Hrabal, Mroek etc., de acord, dar mereu de sub superficialitatea râsului pândește strigătul individului liber profund ultragiat. Se poate vorbi despre rezistență În literatură atunci când dispunem de o varietate a competiției din avangarda modernistă, când experimentul modernist Îl epatează pe burghez la fel ca și pe nomenclaturist. E o rezistență a stilului contra literaturii de consum. Doru Pop: Întrebarea mea rămâne următoarea. Când vorbești despre comunism - și tocmai pentru că te referi la așa un eșantion Îngust
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Tașcu, Transformarea anchetei în analiză, ST, 1979, 4; George Arion, „Întoarcerea lui Pascal”, FLC, 1979, 31; Adriana Iliescu, Permanențe ale prozei românești, RMB, 1979, 20 septembrie; Alex. Ștefănescu, Analiză psihologică și problematică morală, RL, 1979, 35; Vasile Chifor, Romanul unui experiment, T, 1979, 10; Radu Mareș, Un roman psihologic, TR, 1979, 43; Florin Mugur, Profesiunea de scriitor, București, 1979, 276-283; Ștefănescu, Jurnal, 58-59; Culcer, Serii, 170-177; Grigurcu, Critici, 575-578; Al. Călinescu, Istorie și ficțiune, CL, 1984, 6; Condurache, Portret, 150-152; Raicu
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
sens fiind invocate unele poezii (Legionaria) cu accente imnice ori cu aluzii la evenimentele timpului. Numeroase imagini, inspirate și din folclorul autohton, frapează, dar juxtapuse direct, ele nu-și dezvăluie semnificația. De un ermetism împins la extrem, cartea rămâne un experiment fără consecințe. Adevărata realizare a lui F. poate fi considerată activitatea de critic literar. Multe dintre articolele lui, adunate postum în volumul Cruciada umbrelor, conțin idei și atitudini promovate de o seamă de curente naționaliste, însă la o cercetare atentă
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
perspectiva actualității se înscriu colocviul Obsedanta tranziție a prozatorului român (10-11/1994), ocazionat de „Zilele revistei «Familia»”, ediția 1994, și cel intitulat Generația ’80. Reflecții și autoreflecții (6/1995) ce reia o parte din intervențiile participanților la simpozionul Generație, avangardă, experiment (Sighișoara, mai 1995). Rubrica „O carte în dezbatere”, înlocuită de „Lecturi deschise”, propune seriale de discuții asupra unor apariții ce se detașează ca repere editoriale: Istoria critică a literaturii române de Nicolae Manolescu, Istoria literaturii române de Ion Negoițescu, Jurnalul
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
împerecheze șocant cuvintele, începând chiar cu titlurile: Bust de rege carpen, Bust de fecioară vanilie, Bust de pasăre concentrică, Bust de cocoșați impecabili etc. Teribilisme juvenile, în genul celor practicate de Geo Bogza, ratează efectul scontat, sfârșind în prozaic. Simple experimente, ele sunt de altfel curând abandonate. Forță lirică au, în schimb, câteva texte din 1945, Ștreangul care așteaptă, Mărturisire, Mama, toate izbucnind din suferință, din frustrare, din umilire, vindicative peste măsură pe alocuri. Dar pe această cale în epocă nu
FAUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286971_a_288300]
-
același spirit: „O nouă disciplină concepută special pentru analiza din intelligence trebuie rafinată, iar procesul de cercetare și dezvoltare a început deja. Va merge dincolo de analiza academică prin noi tehnici capabile să proiecteze viitorul mai degrabă decât să explice trecutul. Experimentele în această nouă disciplină nu sunt nici pe departe limitate la comunitatea oficială de informații întrucât ele se desfășoară în centre de cercetare științifică, între analiști politici, în proiecțiile clubului de la Roma în alte locuri...”. Pare destul de deprimantă ideea că
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
să le caute. Aceasta înseamnă că este nevoie de o colaborare strânsă între analiști și ofițerii de teren. Procesul trebuie să fie similar metodei științifice în care ipotezele (formulate de către analist) sunt demonstrate mai degrabă prin observații directe decât prin experiment. De exemplu, R.V. Jones, șeful departamentului de informații al Ministerului Aviației din Marea Britanie din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, povestește cum teoria sa privind natura primului sistem de semnale radio (Knickebein) folosit de către germani ca instrument de navigație
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
specific de activitate îl reprezintă analiza informațiilor, iar procesul de cercetare și dezvoltare a început deja. Această disciplină va merge mai departe decât analiza științifică, prin aplicarea unor noi tehnici de anticipare a unor evenimente probabile, în detrimentul explicării evenimentelor trecute. Experimentele specifice acestei noi discipline nu se limitează la comunitatea de informații, având loc și în centre de cercetare din domeniul științei informațiilor, în mediul analiștilor care evaluează riscurile politice și în cadrul previziunilor realizate de Clubul de la Roma, de studiul Global
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
despre o teorie științifică decât în cazul analizei informațiilor secrete: 1) pionierii noilor idei nu au nevoie nici măcar de îngăduința, cu atât mai puțin de acordul adepților vechilor concepții pentru a-și publica opiniile, 2) pot fi elaborate și efectuate experimente special concepute pentru a se adopta una dintre cele două variante de concepții. Chiar și așa, unii au pretins că modificările nu sunt atât rezultatul adoptării noilor idei de către oamenii de știință din domeniu, cât al adoptării acestora de către nou-veniții
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
limbă în care altădată visam” (Elegie IX). Contrastul de atitudine e cu atât mai vizibil, cu cât, în ultima secțiune, eul liric își supraveghează cu atenție răbufnirile, poeta alternând asumarea perspectivei colective („noi”) cu ipostazierea unui „tu” generic, cobai al experimentelor sadice în care se lansează păpușarii demenți ai regimului. În fond, ambele procedee trădează o depersonalizare programată, ce poate fi citită deopotrivă ca încercare de obiectivare și ca efect al captivității eului în celula totalitară. Căci semnele reificării traversează acest
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
Justina Graber, Stephania B. Ramowici, Dulssy, Ileana Nadia Tarasov) se conformează jocului ascuns și ,,pervers” al inconștientului cu eul (,,ăsta exercită o influență magnetică asupra ăluia și-l atrage de oriunde s-ar afla”), răsfrânt în măștile unui autor căruia ,,experimentul direct al propriei biografii” îi rămâne străin. Și cum nu înțelege să cedeze puterea auctorială (,,personajele sunt personale, aparțin scriitorului”), el va domina scena prin comic. Umbrele din Banchetul lui Platon le ,,angajează” să lucreze pentru el, ,,fură” scenele unei
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
Lucrețiu Pătrășcanu. A fost distins cu Premiul pentru proză al Academiei Române (1991). Volumul de debut, Fata și bătrânul, a fost bine primit de critică. Într-un moment de cotitură a evoluției structurilor literare, marcat de diversificare tematică și de ispita experimentului formal, G. venea cu remarcabile proze inspirate din realitatea cotidiană, cu precădere din zona ei „intimistă”. Construite convingător, hrănite din observarea atentă a „banalului”, povestirile și nuvelele vădeau capacitate de notație inteligentă, instituind impresia concretului, familiarului și autenticității; prin procedări
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
cinematografic”, ținând de „școala privirii”. Lecția Noului Roman francez e aplicată sârguincios, cu aerul de pastișă involuntară chiar, nu însă fără talent. Se pot presupune și influențe masive dinspre Alain Robbe-Grillet și, mai ales, dinspre Claude Simon. Primează impresia de experiment: patrimoniul propriu-zis narativ, diluat, captează anevoie interesul cititorului, iar patetismul implicit nu convinge îndeajuns. Romanul manifestă preocuparea pentru reconsiderarea injustițiilor istoriei (este vorba despre un proces regizat, intentat unui așa-zis „sabotor”, în atmosfera zilelor de după reforma monetară din 1947
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
de a asigura populației țării o prosperitate asemănătoare cu cea pe care o producea, în lumea occidentală, un sistem politic, economico-social și ideologic nu doar diferit, ci antagonic. Tranziția comunistă a fost unul dintre cele mai mari și mai radicale experimente sociale care au avut loc în România. Pentru societatea românească, un asemenea experiment nu era neapărat ceva cu totul nou. De câteva secole bune, socialul românesc era „învățat” să fie agresat, de la nivel politic, de tentative dintre cele mai bizare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
producea, în lumea occidentală, un sistem politic, economico-social și ideologic nu doar diferit, ci antagonic. Tranziția comunistă a fost unul dintre cele mai mari și mai radicale experimente sociale care au avut loc în România. Pentru societatea românească, un asemenea experiment nu era neapărat ceva cu totul nou. De câteva secole bune, socialul românesc era „învățat” să fie agresat, de la nivel politic, de tentative dintre cele mai bizare sau mai utopice ale clasei politice naționale. Așa cum, de asemenea, căpătase o bogată
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
soarta tranziției comuniste a fost în cele din urmă decisă de evoluțiile internaționale. Sfârșitul „războiului rece” prin capitularea puterii dominante a blocului comunist - Uniunea Sovietică - în fața ofensivei economice, tehnologice și politice a blocului nord-atlantic din anii ’80 a pus capăt experimentului comunist și în România și a declanșat o nouă tranziție, cea în care ne aflăm acum. Chiar dacă propunea un model de societate diferit de cel al societății occidentale, înlocuind distribuția resurselor prin intermediul piețelor cu distribuția lor prin intermediul administrației, și controlul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]