5,276 matches
-
în munți, cum se pare am mai făcut-o prin secole, „boicotând istoria” cum o spune Blaga, ori... să-i înfrunte! Și, mă rog frumos, cum lupți când sistemul e atât de pervers, de abil - preluând tactici și stratageme deja experimentate în „măreața U. Sovietică”! - încât recurge la forme de intimidare, izolare și presiune nemaiîntâlnite în istoria României și chiar în cea europeană?! Noi, generația așa-zisă „’60”, am luptat, ajutați de unii dinaintea noastră, ca și de unii care veneau
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
la sublim. Tragicul și Sublimul, două categorii esențiale ale esteticii germane - și ea, o estetică aproape obsoletă, „depășită”! -, Tragicul de care noi, oamenii moderni și postmoderni, nu mai suntem capabili să ne apropiem, trebuind să ne „mulțumim” cu Grotescul (am experimentat grotescul, ca o cale spre tragic, în romanul meu Bunavestireă. Sublimul, uitat azi ca o categorie majoră de creație altădată, deoarece, cum o spuneam mai sus, adaptarea azi a devenit zeitatea omului contemporan, „potrivirea”, „ajustarea” continuă a nevoilor și a
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
august ’69, sute de mii, dacă nu milioane de cetățeni ai României aveau să fie seduși, convinși de patriotismul și curajul aceluiași Ceaușescu, care s-a pronunțat cu hotărâre și în termeni total neechivoci contra invaziei Cehoslovaciei lui Dubček, care „experimenta” un alt socialism decât cel impus de Brejnev și de Moscova, contra „Tratatului militar de la Varșovia”, deși el însuși și România erau membri ai acestui tratat. Astfel a ajuns romancierul Nicolae Breban membru supleant al c.c. al partidului, o dată cu poetul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
aboli temporar și ulterior a restitui și sublinia distanța dintre ordine - dezordine, animal - uman, viațămoarte. Aduși sau părăsiți în locuri sălbatice, tinerii trebuiau să îndure pe o durată variabilă privațiuni și chinuri, să se supună la probe primejdioase și să experimenteze prin intermediul recuzitei terifiante din scenariul inițiatic iluzia morții, reînvierii și a contactelor cu lumea spiritelor”. Zdrelirea pe drumul cu piedici (bulgări, bușteni, tulpini cu țepi) imprimă efortul inițiatic în trupul pe cale să sufere o mutație și, în același timp, sugerează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
frecvent întâlnit în colinde, existența unei interdicții de a privi înapoi în timpul unor ceremonii asociate ritualurilor de limită conturând proporțiile magice ale acestui fapt. „Întoarcerea privirii în urmă, fie în timp, fie în spațiu, dorința de a vedea, de a experimenta direct ceva ce aparține deja altei lumi, înseamnă, în termenii unei mentalități tradiționale, moarte”. Contempla¬rea etapei depășite marchează la nivel simbolic moartea necesară a neofitului, în timp ce drumul dusîntors eliberează voinicul din limitele constrânse de durată și îl integrează în timpul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
aliații din Tratatul de la Varșovia deveniseră mult mai complicate, iar anul 1989 era marcat și de organizarea la București a sesiunii Comitetului Politic Consultativ. Acest eveniment avea să adune în capitala R. S. România pe M.S. Gorbaciov, liderul Kremlinului, care experimenta o nouă reformă a societății sovietice, și pentru ultima oară pe vechii șefi de partid și de stat care încă nu deveniseră mai obedienți față de preceptele Kremlinului perestroica și glasnosti -, cu excepția Ungariei, unde Janoș Kadar fusese determinat să demisioneze în favoarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
de academician Ionescu-Sisești, iar rezultatele și-au găsit aplicare practică în direcțiile menționate mai sus. La Orșova a organizat o minifermă pomicolă la Ocolul agricol, unde s-a ocupat îndeaproape cu aclimatizarea unor soiuri de pomi, pe care le-a experimentat și introdus în circuitul plantațiilor pomicole din plasa Orșova. A fost un inginer agronom atașat cu trup și suflet țăranului care a avut în domnia sa un sincer îndrumător pentru promovarea și practicarea unei agriculturi moderne. Datorită experienței sale vaste este
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
făcut la Laboratorul regional din Sf. Gheorghe În vara anului 1959 și În abatorul Ploiești (dec. 1959ian. 1960). Nu pot spune că nu mi-au fost utile. La Sf. Gheorghe am organizat secția de anatomie patologică a laboratorului și am experimentat Împreună cu dr. I. Cerni și dr. V. Secașiu, actualul profesor la Universitatea Transilvania din Brașov, un nou tratament al fasciolozei cu Distolin. La abatorul din Ploiești am recoltat materiale pentru studiul hipofizei la porcii bolnavi de febră aftoasă. Colectivizarea agriculturii
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
1976, cu ceva vreme înainte de ceea ce s-a numit intrarea în forță în scenă a generației 80. Unde te regăsești și unde te desparți de generația 80? În universul real, lucrurile nu se petrec ca în laborator, unde poți să experimentezi, să proiectezi în amănunt și să ții atent sub control un fenomen. Aici, în existența noastră cea de toate zilele, avem de-a face și cu neprevăzutul, există și (mai mult sau mai puțin) irațional, oricum totul stă sub semnul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
-mi, de asemenea, cinci motive pentru care regreți că ai ajuns în Germania... Regret că nu am putut aduce copilăria cu mine și asta tot de cinci ori. Ce te apropie decisiv de literatura română? Limba care-mi permite să experimentez chiar dacă unii critici mi-au luat-o în nume de rău. Rigiditatea limbii care mă învață disciplină lingvistică. Întreaga literatură care mi-a dat posibilitatea sa devin încă un om, un altul și totuși să pot rămâne eu cel care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
încât mulți din cei care vin cred că numai "literatura de prohab" este singura veritabilă. Sunt încrezător că este ca un fel de "pojar" de care, sper, vor scăpa cât de curând. Dacă scriu altfel decât în anii '80? Sigur. Experimentez mai puțin, sunt mai decantat, mai accentuat emoțional, dar, la fel de ironic și autoironic, mai tehnic, cu anumite subtilități, pe care le refuzam atunci etc. "Furia" tinerilor este binevenită și argumentează că vor să-și facă vizibilă prezența. Dacă nu vor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Benador, trimițând la Sonata Kreutzer și deslușind, în temeiul acestei apropieri, o urmă de tendenționism la prozatorul nostru și chiar o contradicție între ceea ce în romanul său este „luciditate demonstrativă“ și devastatoarea suferință provocată de gelozie. Dacă este lucid, dacă experimentează, dacă știe cu „certitudine absolută că orice femeie cade“, de ce suferă totuși atât de crunt? Vom răspunde că luciditatea nu atenuează suferința gelosului, ci o ascute, pregătindu-l, în cazul de față, pentru deznodământul înnebunitor, la pro priu, al confirmării
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
italiene* În timpul Renașterii timpurii în Italia a apărut un gen narativ distinct de scriere a istoriei, moștenit de multe dintre scrierile istorice de astăzi. Istoricii renascentiști au accentuat mai cu seamă elemental uman, decat dimensiunea divină a istoriei. Ei au experimentat ceea ce se numeste periodizarea istorică, dezvoltând ceea ce avea să devină cadrul standard al "anticului, medievalului și modernului", inca utilizat în cele mai multe repovestiri ale istoriei europene. De asemenea, ei au susținut necesitatea întemeierii scrierilor istorice pe examinarea comparativa și critica a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
nou an, trebuie să mulțumesc prietenilor de la Radio Iași pentru această posibilitate până acum, pentru aceeași posibilitate În continuare. Și, Încă, pentru că aceste emisiuni au stimulat pe Însăși conferențiarul la a medita În plus și, ceea ce e mai important, să experimenteze anume, deschizându-și drumuri la care nici n’ar fi visat. Și totul a pornit de la o vizită a domnului Boris Crăciun 10 În laboratorul meu. Și, cum rotația energiei Într’o biocenoză pregătește un salt calitativ, să ne așteptăm
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de norme, ce vizează de fapt Întreaga sa activitate, chiar dacă nu le poate explica, și care reprezintă experiența a nenumărate generații anterioare. Pentru că succesiunea de generații reprezintă sfidarea efemerității vieții unui om, societatea respectivă a avut astfel timpul de a experimenta pe propria piele și consecințele abaterii de la acele norme. Or, supraviețuirea pe un teritoriu neschimbat nu demonstrează altceva decât caracterul protectiv pentru mediu al activităților acelei societăți. E drept, tendința actuală, ori mai bine zis amplificată astăzi, este cea de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
calitativ era prea puternic pentru a nu fi Încercat, și pe uscat și În apă, chiar fără șanse; iar asta e o dovadă că natura nu acționează programat ci, având la dispoziție un atât de vast laborator, Își permite să experimenteze la Întâmplare. Evoluate deci pe uscat, plantele superioare nu păstrează sub scoarță, Între celule, apă, ci gaze, o altfel de mare interioară, una aeriană, deși În celule păstrează și ele acea câtime din marea din care acestea au ieșit pe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În marea lor majoritate fără comportament sezonier, animalele datorează aceasta unei “ascunderi”, izolări, În spatele propriei piei. Cu alte cuvinte, subiectul, rolul a ceva, este mai reprezentativ ilustrat de plante, cărora independența energetică le-a dat mereu tentația luxului de a experimenta; animalele, În general heterotrofele, de nevoie mai zgârcite, au excelat Însă În diversificarea necesară exploatării oricărei surse de energie chimică disponibilă. Deci, mă lasă astăzi să “bârfesc” În voie plantele. Să reluăm leit-motivul, rolul de după moarte al frunzei. Demult, când
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
relația dintre încercările sale și rezultatul acestora, să anticipeze aceste rezultate. Evident, în astfel de condiții nu se pune problema unor metode speciale, desprinse de conținutul activității. Cu toate acestea, Dewey apreciază că teoretic se poate face distincția între ce experimentăm și cum experimentăm. Mai mult, este posibilă studierea cauzelor care duc la succes sau la eșec, compararea, ca și ierarhizarea lor. În acest mod se ajunge la conturarea unei metode sau tehnici de instruire. Autorul Crezului pedagogic se ridică împotriva
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sale și rezultatul acestora, să anticipeze aceste rezultate. Evident, în astfel de condiții nu se pune problema unor metode speciale, desprinse de conținutul activității. Cu toate acestea, Dewey apreciază că teoretic se poate face distincția între ce experimentăm și cum experimentăm. Mai mult, este posibilă studierea cauzelor care duc la succes sau la eșec, compararea, ca și ierarhizarea lor. În acest mod se ajunge la conturarea unei metode sau tehnici de instruire. Autorul Crezului pedagogic se ridică împotriva acelei concepții care
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
educarea ființei umane în creștere. În cercetările sale, în mod deosebit s-a ocupat de perioada de vîrstă de la 0 la 6 ani perioada dezvoltării senzoriale căreia îi corespund stimulii capabili să asigure dezvoltarea simțurilor. Maria Montessori a confecționat și experimentat materiale didactice pentru fiecare simț, pentru variate activități motrice și manuale. A stabilit dimensiunile, formele, culorile, asperitatea sau netezimea fiecăruia dintre materialele ce se adresau văzului și pipăitului; a stabilit, de asemenea, intensitatea, înălțimea și timbrul sunetelor, corespunzătoare diverselor momente
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
al inteligenței umane, "este organul minții". De aici concluzia pedagogică: "în prima copilărie, mîna ajută dezvoltarea inteligenței" (12, p. 272). M. Montessori admite jocul numai ca activitate prin care copilul se exercită pentru viață, ca activitate în care face ceva, experimentează viața reală și, totodată, o cunoaște. Metoda Montessori a acordat o redusă atenție problemelor de educație morală, cultivării raporturilor sociale, mai ales; însuși sistemul de lucru din grădiniță nu favorizează stimularea unor relații de cooperare între copii, deși ei trăiesc
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cu activități conduse, în care sînt antrenați toți copiii); s-a păstrat, de asemenea, ideea respectului ce se cuvine făpturii umane aflată la cea mai fragedă vîrstă. Bogată în sugestii este concepția Mariei Montessori cu privire la educația adolescenților. Aceștia trebuie să experimenteze viața socială; în acest scop vor trăi departe de familie, cîștigîndu-și singuri existența, muncind: "Munca adevărată, serioasă și schimbul real al muncii ce se face prin ban, trebuie să fie nucleul educației sociale" (16). În modul acesta, adolescentul devine conștient
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
poate fi decît o știință normativă; în aceste condiții, apare opoziția între caracterul ei specific normativ, de mult recunoscut, și caracterul experimental pe care vor unii să i-l imprime. Cine face educație se ghidează după norme dinainte stabilite; cine experimentează pentru a găsi astfel de norme nu face educație. În consecință, pedologia, care are un scop teoretic, revenindu-i sarcina cunoașterii copilului, poate fi experimentală; pedagogia, avînd un scop practic, aplică doar rezultatele cercetării pedologice (36). Față de această poziție ia
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ai acestei tendințe au fost francezul ROGER COUSINET (1881-1973 și germanul PETER PETERSEN (1884-1962). R. COUSINET a fost discipol al lui Ribot și Binet, apropiindu-se mai apoi de sociologia lui Durkheim. În 1920, fiind inspector școlar în învățămîntul primar, experimentează metoda de muncă liberă pe echipe; experimentul său a durat pînă în 1942, iar trei ani mai tîrziu a dat publicității lucrarea Une méthode de travail libre par groupes. Metoda muncii libere pe grupe a fost mai curînd o sinteză
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
refractar oricărei orientări experimentaliste; dimpotrivă, susținea necesitatea ca înainte de a se aplica pe scară largă, orice programă și metodă școlară să fie experimentată: ,,nu ne este îngăduit scria el în Pedagogia contemporană (1935) să adoptăm o metodă pînă n-o experimentăm. Dar, adăuga el, pe bună dreptate, datele experimentale trebuie prelucrate în spirit filosofic" (p. 197 și 200), în scopul interpretării lor unitare. Într-o perioadă în care se aduceau numeroase critici școlii românești, G. G. Antonescu a inclus în ediția
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]