5,246 matches
-
Constantin Mille (până la 4 mai 1885), Ion Nădejde, Paul Scorțeanu și Al. G. Radovici. Prim-redactor al seriei a doua este C. Mille, care își întrerupsese colaborarea la „Lupta” lui G. Panu. Principalul țel al gazetei va fi popularizarea și explicarea ideilor socialiste și, în strânsă legătură, critica societății și a instituțiilor burgheze (administrație, armată, presă). Rubrica literară e susținută adesea de C. Dobrogeanu-Gherea (care semnează și cu pseudonimul Spartacus). Revista se ocupă de evenimente culturale importante, cum a fost premiera
DREPTURILE OMULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286873_a_288202]
-
doctor în teologie la Viena, fiind apoi numit profesor de istoria Bisericii și drept canonic la Seminarul Teologic din Blaj. Publică articole de specialitate în „Foaia bisericească”, precum și volumele Istoria universală a Bisericii de la începutul ei până în zilele noastre (1881), Explicarea mecanică modernă a naturei și credința în Dumnezeu (1881), Istoria Bisericii Românești unite cu Roma, de la începutul creștinismului până în zilele noastre (1884) ș.a. Folosindu-se de anumite împrejurări concrete, G., spirit pozitivist și limitat, moralist înverșunat și lipsit de simț
GRAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287336_a_288665]
-
o rea-voință vecină cu ura violentă, printr-un subiectivism care merge până la negarea oarbă a evidențelor. SCRIERI: Elemente de istorie bisericească universală și particulară a românilor, Blaj, 1879; Istoria universală a Bisericii de la începutul ei până în zilele noastre, Blaj, 1881; Explicarea mecanică modernă a naturei și credința în Dumnezeu, Blaj, 1881; Istoria Bisericii Românești unite cu Roma, de la începutul creștinismului până în zilele noastre, Blaj, 1884; Mihail Eminescu. Studiu critic, Blaj, 1891, republ. în Detractorii lui Eminescu, îngr. și pref. Al. Dobrescu
GRAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287336_a_288665]
-
cosmic (mediul natural geografic), cadrul biologic (factorii biologici, demografici, rasiali), cadrul istoric (cultura moștenită) și psihic (psihologie colectivă, opinie publică). O radiografie a viziunii lui Gusti asupra cauzalității sociologice arată un demers creator de prelucrare analitică a tradițiilor deterministe de explicare cauzală a fenomenelor sociale (legi cauzale de tip geografic, biologic, istoric, psihologic), cu un adaos necesar de contrapondere subiectivă (motivarea afectivă și rațională a voinței sociale), având funcția de a relaxa și relativiza cauzalitatea rigidă, mecanicistă. Spre deosebire de explicațiile deterministe oferite
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
-se pe obiectivele politice ce pot fi transformate în rațiuni în folosul dominației exercitate de elitele politice aflate la putere și ajutând această elită politică în aplicarea regimului, a scopurilor sale, devine importantă în acest context prin impunerea, legitimarea și explicarea dominației noii elite politice. Ea contribuie la integrarea poporului în noua comunitate post-capitalistă, descriind și explicând scopurile urmărite de aceste elite. Este o combinație extraordinară de demers științific și propagandistic ce ar putea, în viziunea lui Freyer, să reîntemeieze sociologia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Cele mai rafinate studii de etnologie tratează problematica relațiilor de socialitate, vecinătate și rudenie, însă metodele au fost folosite pentru a analiza și alte sisteme de categorii. Descrierea normelor comunităților din Mărginimea Sibiului încearcă să folosească această abordare metodologică pentru explicarea sistemului normativ instituit și asumat, care reprezintă un domeniu relevant pentru nivelul de civilizație al unei națiuni. Repere teoretice Între procedurile generale ale unui etnolog se includ, de regulă, următoarele etape: - definirea domeniului cognitiv; - descrierea obiectelor, a faptelor sau realităților
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai mult: 16% (liceul) pentru Năstase și 55% (universități) pentru Băsescu. Cum nu au terminat decât liceul mai demult, muncitorii industriali nu doar că au fost afectați de tranziție, dar au suportat și pierderea prestigiului lor social și, în consecință, explicarea frustrării sociale ca determinant al votului extrem este aici confirmată. Adrian Năstase are mai mult succes printre casnice (37%), pensionari (49%, față de 34% pentru Băsescu) și agricultori (55%, față de 18%), în timp ce T. Băsescu este ales în special de patroni (48
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
complacerea în nefericire sunt forme sub care se inserează nevoia obsedantă și permanentă a analizei, a cunoașterii de sine, care - fatalmente incompletă - înregistrează și eșecul cunoașterii celuilalt. Acest efort tragic de a se înțelege pe sine ca o garanție a explicării faptelor celorlalți se poate identifica drept element esențial, caracteristic întregului discurs narativ, în care materia cuprinsă în prozele scurte își găsește rezonanța la nivelul construcțiilor romanești. De fapt, romanele nu sunt decât amplificări ale trăirii tragice în conștiință examinate în
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
ordin secundar, Viky și Mady, voit simplificate pentru a servi drept contrast. Dominându-le, naratorul își creează falsa impresie că parțial a reușit să pătrundă mecanismele gândirii lor, de care s-ar putea folosi eficient în procesul de înțelegere și explicare a evenimentelor și, în cele din urmă, a trăirilor personale. Atunci când însă își conștientizează eșecul metodei, acest tip de personaj este constrâns să dispară în mod ambiguu; așa cum despre Irina nu se știe dacă a fost victima unui accident montan
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
cu obiceiurile și munca lor, cu traiul dus sub ocupația horthistă, totul descris într-o tonalitate convenabilă politicii oficiale din anii ’80. Narațiunea este corectă, dar nu totdeauna adecvată dialogurilor „dialectale”, dovedindu-se și prea preocupată de detalii și de explicarea lor, ca și cum i-ar lipsi planul de perspectivă. În romanul Pensiunea Barbagia (1992), personajul principal, un țăran pe nume Axinte Grapini, este arestat pentru că la începutul anilor ’50 începuse să cânte doine despre Avram Iancu. Povestea lui autorul o află
IANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287481_a_288810]
-
a drepturilor personale, care nu este adecvat situației prezente; suspiciune recurentă, fără justificare, privind fidelitatea partenerului sexual sau a soțului/soției; tendința către o stimă de sine excesivă, manifestată printr-o atitudine persistentă de referință la sine însuși; preocupări privind explicarea prin „conspirații” lipsite de substanță a evenimentelor care implică pacientul sau lumea, în general. Include: tulburarea de personalitate paranoidă expansivă, cverulentă, fanatică și senzitivă. Exclude: tulburarea delirantă (F 22.-Ă schizofrenia (F 20.-Ă. 301.20 Tulburarea de personalitate schizoidă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
costului relativ ridicat al forței de muncă locale, concurenții europeni și japonezi preferau să exporte În SUA decât să caute să construiască sau să cumpere. Totuși, după 1980, datele din acest tabel devin mai puțin valabile. Mai mulți factori permit explicarea acestei evoluții. Astfel, creșterea prețului mâinii de lucru În Europa și Japonia, apoi scăderea dolarului - mai ales În raport cu marca germană, francul elvețian și florinul olandez -, precum și reducerea avansului tehnologic american sunt numai o parte dintre ei. Japonia este o țară
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
necesită o cunoaștere profundă a contextului local și o mare capacitate de adaptare. Și totuși, nu vom putea observa Întotdeauna o asemenea relație În sectorul particular. De aceea, se pare că tipul de activitate nu este un instrument important În explicarea diferențelor Între gradele de autonomie acordate diferitelor filiale. De fapt, studiile axate pe tipul de activitate maschează principalii factori explicativi și, În plus, le amestecă efectele. Alte aspecte legate de caracteristicile ramurii de activitate În cadrul căreia operează Întreprinderea, cum ar
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
fi, astfel, negativ În raport cu cel acordat de către multinaționalele implantate În doar câteva țări, ceea ce ar explica relația negativă observată Între gradul de internaționalizare și nivelul de autonomie În deciziile financiare. Strategia Întreprinderii este un alt factor important care contribuie la explicarea nivelului de autonomie dorit de către firma-mamă. În studiul lui Kenter, toate multinaționalele analizate care doresc o strategie de creștere Încep prin a acorda un grad ridicat de autonomie filialelor lor din străinătate În deciziile privind resursele umane. Se constată, de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Wagner (1934). Atras de originalitatea muzicianului de la Bayreuth, C. desface firele încurcate ale existenței wagneriene, dovedind o sensibilitate și o capacitate de percepție deosebite. Comentariul nu devine obositor prin concentrarea abuzivă de date biografice, cel mai mare spațiu fiind acordat explicării operei lui Wagner. Chiar dacă metoda, ca și unele accidente de limbaj impietează asupra valorii lucrării, Viața și opera lui Richard Wagner dovedește instrucție temeinică, finețe de spirit, o cultură vastă. Poeții armoniei este o lucrare concepută în trei serii, din
CIOMAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286263_a_287592]
-
o personalitate fabuloasă, ca toți alchimiștii, care a fantazat enorm, dar a și intuit în mod genial adevăruri de necontestat. În mod uimitor, multe dintre contribuțiile sale s-au dovedit a fi realmente valoroase. Chiar și câteva dintre „nepermisele extrapolări” (explicarea unor fenomene umane pe baza unor experimente realizate pe animale) pe care și le-a permis adesea Thorndike s-au dovedit întemeiate. Talentul și intuițiile geniale depășeau cu mult cadrul asociaționist în care Thorndike se încăpățânase să se înregimenteze 2
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
activă, reproducerea poveștii se realizează cu o precaritate a detaliilor de cel puțin 50-60%. Aceasta întrucât intervine același mecanism al inhibiției asociative 1. După Guthrie, vârsta copilăriei - în legătură cu care există un anumit mit al „memorării prodigioase” - nu este decisivă în explicarea fenomenului de estompare a uitării. El a evocat „cazul norvegienei infantile”. Persoana respectivă, soția unui fost coleg de universitate al lui Guthrie, a vizitat țara de origine, Norvegia, după foarte mulți ani. Venită în SUA la o vârstă mică, nu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
teaching machines) funcționează pe principiul autoconsolidării (self-reinforced) învățării. Contribuțiile lui Skinner la teoria învățării sunt multe și variate, printre ele numărându-se: 1) distincția între comportamentul operator și cel de răspuns; 2)analiza comportamentului verbal; 3) schemele de consolidare; 4 ) explicarea învățării de evitare; 5) o interpretare prin teoria învățării a fenomenelor sociale; 6) o teorie a principiului învățării asupra psihozei (psihoterapia ca „absență” a comportamentului de consolidare pentru care a și fost pedepsit la un moment dat). Dar toate acestea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Cu alte cuvinte, o mărire a impulsului duce la mărirea cotei întregii descreșteri. Această presupunere este necesară pentru a explica faptul că cele mai puternice șocuri au oprit animalele, în timp ce șocurile mai slabe nu le-au oprit și, totodată, pentru explicarea rezultatului așteptat, intuim că șocurile mai puternice vor fi necesare pentru a stopa animalele mai înfometate. Această presupunere este o aplicație specifică a ideii generale că intensitatea răspunsului variază o dată cu relevanța impulsului. (E) Sub asimptota învățării, creșterea numărului de probe
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ocupat de stimul și de răspuns și au intenționat să folosească vechea definiție a stimulului ca o „energie specifică” (sau o „schimbare de energie”) și a răspunsului ca o „contracție musculară” specifică sau o „secreție glandulară” au avut dificultăți în explicarea flexibilității comportamentului, exemplificată prin modificări oportune ale răspunsurilor ce se pot adapta la noi situații - o dificultate cu atât mai mare cu cât nu există două situații complet identice. Critici precum Lashley (1929) și Tolman (1934) au ilustrat încă de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cercetarea acestei arii, măsurarea lor nu mai pare o speranță deșartă. Așadar, s-ar putea face o „încercare crudă” de a ajunge la conceptul operațional de deschidere a experienței - speră Rogers în 1967. Dar încercarea nu s-a realizat. 3. Explicarea contradicțiilor năucitoare. Teoria rogersiană isca grave probleme epistemologice. În anii ’50-’60, Rogers constata o însumare de „dovezi năucitoare” privind relația terapie-teste proiective. Ele reprezentau dura realitate, care nu se supunea abordării clare a rezultatelor cercetării. Rogers o descria pe
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
modul în care efectele devin cauze ale unui nou proces (cum ar fi circuitul apei în natură). Uneori, dezvoltarea ciclică nu înseamnă neapărat revenirea, mai mult sau mai puțin, la forma inițială și declanșarea unui nou proces (cum ar fi explicarea proceselor sociale ori chiar studiul învățării) și putem folosi în acest sens reprezentarea grafică a unei spirale ce presupune simultan revenire și evoluție. Figura 10. Abordarea ciclică a fenomenelor studiate 4.1.11. Matricea obținerii de datetc "4.1.11
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
bivariată simplă iar testarea multivariată a modelelor descrise mai sus va fi realizată folosind o tehnică dezvoltată în special în cadrul studiilor de stratificare și mobilitate, modelarea log-liniară ierarhică. Menționăm că intenția autorilor nu este de a produce modele exhaustive de explicare a carierelor școlare ci doar o contribuție la un astfel de demers prin testarea impactului apartenenței etnice asupra variabilei centrale - nivelul de instrucție al persoanelor adulte din județele Transilvaniei. Date. Metodă Pentru a testa diversele efecte asupra nivelului de instrucție
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
perspectivă istorică și sociologică. Lucrarea C. Rădulescu-Motru. Viața și faptele sale, vol. I-III, este o amplă frescă a filozofiei românești moderne. Autorul are contribuții la studiul unor domenii sociologice și antropologice: sociologia modernizării și dezvoltării - cercetarea modelelor românești de explicare a procesului de formare a civilizației moderne în cadrul național, reevaluarea teoriei formelor fără fond ca paradigmă de analiză a proceselor de modernizare; sociologia culturii - abordarea culturii prin sistemul categoriilor polare, analiza conceptelor de subcultură și contracultură (1981); sociologia vârstelor și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Fenomenului dawn (scăderea sensibilității la insulină înspre dimineață datorită mai ales creșterii secreției de hormon somatotrop) i se pot atribui creșteri de 20-40 mg/dl ale glicemiei matinale. Fenomenul Somogy (hiperglicemiile post-hipoglicemice) continuă să fie 102 invocat de către unii în explicarea hiperglicemiilor matinale. Studiile sistematice au demonstrat faptul că aceasta se produce mai ales atunci când pacientul își recunoaște hipoglicemia și și-o corectează (de cele mai multe ori cu un aport exagerat de hidrați de carbon). Atunci când hipoglicemiile nocturne nu sunt recunoscute, glicemiile
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]