7,566 matches
-
Ioan Vultur, pentru care proiectul comunicativ fantastic este definit ca interacțiune interogativă între subiectul produselor și cel receptor care vizează provocarea lectorului să soluționeze și să caute, prin dezvoltarea unei structuri de contrast antinomice, paradoxală în raport cu cunoașterea comună. Iar, frontierele fantasticului (fabulosul feeric, miraculosul mistico-magic și superstițios, ocultismul inițiatic, literatura științifico fantastică, proza poetică și alegorică, proza vizionară, literatura de aventuri, proza de analiză etc) sunt studiate de Sergiu Pavel Dan, care nu le vede, însă, ca aspecte periferice, ci resorturi
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
interogativă între subiectul produselor și cel receptor care vizează provocarea lectorului să soluționeze și să caute, prin dezvoltarea unei structuri de contrast antinomice, paradoxală în raport cu cunoașterea comună. Iar, frontierele fantasticului (fabulosul feeric, miraculosul mistico-magic și superstițios, ocultismul inițiatic, literatura științifico fantastică, proza poetică și alegorică, proza vizionară, literatura de aventuri, proza de analiză etc) sunt studiate de Sergiu Pavel Dan, care nu le vede, însă, ca aspecte periferice, ci resorturi intime, din care genul își trage în mod continuu, sevele și
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
va da Nicolae Manolescu în eseul său Cap sau pajură, cu referire expresă la această respingere a ,,complicității ludice’’ existente între autor și cititor. Pentru acest critic român, care nu se va lăsa convins de stilul fermecător al lui Callois, ,,fantasticul rămâne, fără drept de apel, un joc de-a neverosimilul, de a straniul, de-a insolitul, de-a coșmarescul, dar în mod esențial un joc’’. Constatarea că fantasticul este ulterior feeriei, îl face pe Roger Callois să creadă că între
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
care nu se va lăsa convins de stilul fermecător al lui Callois, ,,fantasticul rămâne, fără drept de apel, un joc de-a neverosimilul, de a straniul, de-a insolitul, de-a coșmarescul, dar în mod esențial un joc’’. Constatarea că fantasticul este ulterior feeriei, îl face pe Roger Callois să creadă că între cele două genuri a avut loc o relație de înlocuire, continuată prin înlocuirea fantasticului cu povestirea S.F.. Fantasticul generează un tip de emoție care exprimă o stare de
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
de-a insolitul, de-a coșmarescul, dar în mod esențial un joc’’. Constatarea că fantasticul este ulterior feeriei, îl face pe Roger Callois să creadă că între cele două genuri a avut loc o relație de înlocuire, continuată prin înlocuirea fantasticului cu povestirea S.F.. Fantasticul generează un tip de emoție care exprimă o stare de confuzie, o tulburare, mai precis o criză pornind de la simpla neliniște și ajungând până la spaimă. Astfel, se produce o stare de confuzie și nesiguranță, de presimțire
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
a coșmarescul, dar în mod esențial un joc’’. Constatarea că fantasticul este ulterior feeriei, îl face pe Roger Callois să creadă că între cele două genuri a avut loc o relație de înlocuire, continuată prin înlocuirea fantasticului cu povestirea S.F.. Fantasticul generează un tip de emoție care exprimă o stare de confuzie, o tulburare, mai precis o criză pornind de la simpla neliniște și ajungând până la spaimă. Astfel, se produce o stare de confuzie și nesiguranță, de presimțire a unei posibile răsturnări
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
posibile răsturnări de situație, în această împrejurare, elementul care ne invadează este senzația de inexplicabil, de straniu și mister, asimilat unei primejdii potențiale, iminente, apoi urmează frica, spaima, teroarea. Văzând toate aceste aspecte constatăm, așa cum spunea Ioan Vultur, că „literatura fantastică este cea care împinge la interpretare” 1.4. Frontierele literaturii fantastice Asemenea tuturor textelor și literatura fantastică este delimitată de frontiere, acestea depinzând de sursele utilizate în mod tradițional (folclorice, para-folclorice sau ezotericooculte), dar și de modalitățile de expresie, toate
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
este senzația de inexplicabil, de straniu și mister, asimilat unei primejdii potențiale, iminente, apoi urmează frica, spaima, teroarea. Văzând toate aceste aspecte constatăm, așa cum spunea Ioan Vultur, că „literatura fantastică este cea care împinge la interpretare” 1.4. Frontierele literaturii fantastice Asemenea tuturor textelor și literatura fantastică este delimitată de frontiere, acestea depinzând de sursele utilizate în mod tradițional (folclorice, para-folclorice sau ezotericooculte), dar și de modalitățile de expresie, toate acestea ducând la următoarea clasificare: a) fabulosul feeric întâlnit în basmul
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
și mister, asimilat unei primejdii potențiale, iminente, apoi urmează frica, spaima, teroarea. Văzând toate aceste aspecte constatăm, așa cum spunea Ioan Vultur, că „literatura fantastică este cea care împinge la interpretare” 1.4. Frontierele literaturii fantastice Asemenea tuturor textelor și literatura fantastică este delimitată de frontiere, acestea depinzând de sursele utilizate în mod tradițional (folclorice, para-folclorice sau ezotericooculte), dar și de modalitățile de expresie, toate acestea ducând la următoarea clasificare: a) fabulosul feeric întâlnit în basmul Făt-Frumos din lacrimă al lui Mihai
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
petrece într-o lume unde minunea este un fapt obișnuit, iar magia este lege’’, b) miraculosul mitico-magic și superstițios se situează mult mai aproape de fantastic, fiind regăsit în Sburătorul lui Heliade Rădulescu, c) tema strigoiului, fiind vorba de categoria miraculosului fantastic de sorginte folclorică, d) experiența fantasticului de atmosferă baladescă. Cu alte cuvinte, calitatea fantasticului este condiționată de proporția dintre ceea ce este supranatural, uimitor (miraculos) și ceea ce este ciudat, neobișnuit, bizar (straniu). În timp ce fantasticul este o categorie estetică largă și constă
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
este un fapt obișnuit, iar magia este lege’’, b) miraculosul mitico-magic și superstițios se situează mult mai aproape de fantastic, fiind regăsit în Sburătorul lui Heliade Rădulescu, c) tema strigoiului, fiind vorba de categoria miraculosului fantastic de sorginte folclorică, d) experiența fantasticului de atmosferă baladescă. Cu alte cuvinte, calitatea fantasticului este condiționată de proporția dintre ceea ce este supranatural, uimitor (miraculos) și ceea ce este ciudat, neobișnuit, bizar (straniu). În timp ce fantasticul este o categorie estetică largă și constă în rezultatul imaginării unor lucruri care
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
b) miraculosul mitico-magic și superstițios se situează mult mai aproape de fantastic, fiind regăsit în Sburătorul lui Heliade Rădulescu, c) tema strigoiului, fiind vorba de categoria miraculosului fantastic de sorginte folclorică, d) experiența fantasticului de atmosferă baladescă. Cu alte cuvinte, calitatea fantasticului este condiționată de proporția dintre ceea ce este supranatural, uimitor (miraculos) și ceea ce este ciudat, neobișnuit, bizar (straniu). În timp ce fantasticul este o categorie estetică largă și constă în rezultatul imaginării unor lucruri care nu și au corespondentul în realitate, fabulosul este
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
tema strigoiului, fiind vorba de categoria miraculosului fantastic de sorginte folclorică, d) experiența fantasticului de atmosferă baladescă. Cu alte cuvinte, calitatea fantasticului este condiționată de proporția dintre ceea ce este supranatural, uimitor (miraculos) și ceea ce este ciudat, neobișnuit, bizar (straniu). În timp ce fantasticul este o categorie estetică largă și constă în rezultatul imaginării unor lucruri care nu și au corespondentul în realitate, fabulosul este o subdiviziune a fantasticului și se referă la obiecte imaginate ca având dimensiuni uriașe. Termenul „fabulos” provine, potrivit Dicționarului
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
proporția dintre ceea ce este supranatural, uimitor (miraculos) și ceea ce este ciudat, neobișnuit, bizar (straniu). În timp ce fantasticul este o categorie estetică largă și constă în rezultatul imaginării unor lucruri care nu și au corespondentul în realitate, fabulosul este o subdiviziune a fantasticului și se referă la obiecte imaginate ca având dimensiuni uriașe. Termenul „fabulos” provine, potrivit Dicționarului de termeni literari, din fr. fabuleux, desemnând ceea ce ține de domeniul fabulei, adică al poveștii, al imaginației, al irealului. Se aplică în general legendei și
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
al poveștii, al imaginației, al irealului. Se aplică în general legendei și basmului, iar în sens mai apropiat de vremurile noastre poate însemna un produs al imaginației orientate spre enorm, uimitor și incredibil. Fabulosul nu este pe deplin identic cu fantasticul, este cel mult o manifestare secvențială a acestuia, aplicându-se mai cu seamă legendei și eposului popular, precum și scrierilor inspirate din acesta. Fabulosul se manifestă mai mult în basm, ca un fantastic convențional, previzibil, pe când în fantasticul autentic modern desfășurarea
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
deplin identic cu fantasticul, este cel mult o manifestare secvențială a acestuia, aplicându-se mai cu seamă legendei și eposului popular, precum și scrierilor inspirate din acesta. Fabulosul se manifestă mai mult în basm, ca un fantastic convențional, previzibil, pe când în fantasticul autentic modern desfășurarea epică și fenomenele sunt imprevizibile, insolite. 1.5. Reprezentanți ai fantasticului în literatura universală Literatura fantastică s-a manifestat începând cu secolul al XIX-lea în cultura universală, prin nume de rezonanță care au marcat linia acestui
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
mai cu seamă legendei și eposului popular, precum și scrierilor inspirate din acesta. Fabulosul se manifestă mai mult în basm, ca un fantastic convențional, previzibil, pe când în fantasticul autentic modern desfășurarea epică și fenomenele sunt imprevizibile, insolite. 1.5. Reprezentanți ai fantasticului în literatura universală Literatura fantastică s-a manifestat începând cu secolul al XIX-lea în cultura universală, prin nume de rezonanță care au marcat linia acestui tip de opere, atât de complexe și controversate. Astfel, literatura franceză este reprezentată de
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
eposului popular, precum și scrierilor inspirate din acesta. Fabulosul se manifestă mai mult în basm, ca un fantastic convențional, previzibil, pe când în fantasticul autentic modern desfășurarea epică și fenomenele sunt imprevizibile, insolite. 1.5. Reprezentanți ai fantasticului în literatura universală Literatura fantastică s-a manifestat începând cu secolul al XIX-lea în cultura universală, prin nume de rezonanță care au marcat linia acestui tip de opere, atât de complexe și controversate. Astfel, literatura franceză este reprezentată de Gerard de Nerval (Mâna fermecată
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
focului), Honore de Balzac (Pielea de sagri), Theophile Gautier (Ibricul de cafea, Moartea îndrăgostită) . Literatura engleză se remarcă prin operele lui Mary Shelley (Frankenstein sau Prometeul modern), Oscar Wilde (Portretul lui Dorian Grey), Henry James (O coardă prea întinsă) etc.. Fantasticul german se afirmă prin E. T. A Hoffman (Elixirele diavolului, Omul cu nisipul), Wilhelm Hauff (Povestea mâinii tăiate). În Rusia, literatura fantastică se distinge prin personalități precum A. S. Pușkin (Dama de pică), N. Gogol (Jurnalul unui nebun). Charles Nodier, unul
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Shelley (Frankenstein sau Prometeul modern), Oscar Wilde (Portretul lui Dorian Grey), Henry James (O coardă prea întinsă) etc.. Fantasticul german se afirmă prin E. T. A Hoffman (Elixirele diavolului, Omul cu nisipul), Wilhelm Hauff (Povestea mâinii tăiate). În Rusia, literatura fantastică se distinge prin personalități precum A. S. Pușkin (Dama de pică), N. Gogol (Jurnalul unui nebun). Charles Nodier, unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai fantasticului european, a reușit prin Comoarabobului și Floare de mazăre să ne facă să credem că
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
A Hoffman (Elixirele diavolului, Omul cu nisipul), Wilhelm Hauff (Povestea mâinii tăiate). În Rusia, literatura fantastică se distinge prin personalități precum A. S. Pușkin (Dama de pică), N. Gogol (Jurnalul unui nebun). Charles Nodier, unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai fantasticului european, a reușit prin Comoarabobului și Floare de mazăre să ne facă să credem că suntem în lumea basmelor lui Charles Perrault, de altfel, mereu invocat de către scriitorul romantic. Un alt autor de fantastic este Coleridge, care în Povestea bătrânului
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
de altfel, mereu invocat de către scriitorul romantic. Un alt autor de fantastic este Coleridge, care în Povestea bătrânului marinar a introdus elemente din folclor, el având ca sursă de inspirație culegerea lui Percy (Relicve de poezie veche) . În aceasă operă, fantasticul, nota demonică existentă în structura personajului, în peisajul exotic și în mecanismul supranatural (corabia cu spectre care înaintează fără vânt, moartea echipajului, ruperea vrăjii, în clipa în care marinarul binecuvântează animalele vâscoase de pe punte etc.), toate au un scop moralizator
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
în care marinarul binecuvântează animalele vâscoase de pe punte etc.), toate au un scop moralizator. În literatura germană a secolului al XIX-lea s-a remarcat Ernst Theodor Wilhelm Hoffmann. În operele sale magia coexistă cu ironia, apare întreaga gamă a fantasticului. La el apar feericul, mirificul, oniricul, halucinantul, iar sugestiile provenite din romanul negru și din cărțile medievale de demonologie sunt foarte evidente. Însă dincolo de fantasticul macabru preluat din literatura romancierilor gotici, dincolo de filonul negru și de demonismul romantic, putem descoperi
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Ernst Theodor Wilhelm Hoffmann. În operele sale magia coexistă cu ironia, apare întreaga gamă a fantasticului. La el apar feericul, mirificul, oniricul, halucinantul, iar sugestiile provenite din romanul negru și din cărțile medievale de demonologie sunt foarte evidente. Însă dincolo de fantasticul macabru preluat din literatura romancierilor gotici, dincolo de filonul negru și de demonismul romantic, putem descoperi în cea mai importantă lucrare a sa, Elixirurile diavolului, câteva dintre simbolurile și motivele favorite ale romanticilor germani preferate și preluate și de Hoffmann. Un
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
imagine a sfâșierii interioare, o caracteristică a sufletului romantic, având drept rezultat tendința personajului de a se vedea pe sine ca pe un străin. Rămânând în sfera literaturii germane, un scriitor și naturalist german de origine franceză care a abordat fantasticul este Adalbert von Chamisso care în Nemaipomenita poveste a lui Peter Schlemihl, tratează motivul omului care și-a pierdut umbra, acesta fiind un element cu implicații folclorice. Motivul umbrei desprinse de corp este preluat ulterior și de către Mihai Eminescu în
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]