5,879 matches
-
cu cazacii din Transnistria - 1991-1992. 10.VI. Întâlnire cu studenți aromâni din Albania. 12.VI. Întâlnirea delegaților filialelor Ginta Latină din Sângeorz, Nisporeni și Vărzărești (Basarabia) la solemnitatea Zilei Eroilor căzuți pentru eliberarea Basarabiei (1941). 19-20.VI. Cu prilejul festivalului folcloric din Sângeorz, delegația Ginta Latină din Nisporeni - omagiu la mormântul Prof. N-laie Mute primul președinte al filialei Sângeorz. 21-22.VI. Participare la cel de al III-lea Congres de Dacologie desfășurat la București. 24.VI. Apare În al XIV
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
două "excursii" din cele menționate una la mina de cupru "El Teniente" și alta la vestita podgorie "Concha y Toro". De reținut că excursiile erau foarte bine organizate, beneficiind de autocare de lux precedate de faimoși motocicliști "balerini", de "spectacole folclorice" urmate de "momente gastronomice" bazate pe bucătăria tipic chiliană și pe excelentele vinuri. Aveam și eu doi colaboratori care cam se înnădiseră la produsele podgoriei "Concha y Toro" unul ziua și altul seara. Cel "de ziua" era atașatul comercial, despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
fi, vinuri de Valea Călugăreasca, Murfatlar, Târnave, țuică bătrână... Cred că nici la vestitul ospăț al lui Sardanapal nu erau atâtea produse. Pe vas a mai fost îmbarcată orchestra Pană, inclusiv bătrânul maestru al viorii și o echipă de dansuri folclorice. În ziua Z, pe motonavă, pentru supervizare, se aflau subsemnatul și șeful serviciului transporturi din ONT, un experimentat și excelent inginer. Am plecat spre Viena, comandantul făcând un frumos rondou la Giurgiu și eram precum "Titanicul" la prima cursă. Ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
tip, constituite aluvionar, din fragmente de adevăr, pentru simplul amuzament. Abia Exquemelin și Johnson au dat, deci, o formă fixă variantelor care circulau spontan despre un personaj sau altul, astfel încât ele au devenit un fel de cicluri tematice, asemănătoare eposurilor folclorice, pe care un Arnold van Gennep le-a considerat o formă normală a activității mentale, corespunzătoare unei necesități psihologice. Același antropolog a considerat că chiar și declarațiile sub jurământ, la tribunal, se aseamănă cu legendele, căci sunt chestiuni de opinie
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
de folclor literar, de fapt inexistentă, e o creație a recentelor cerințe ideologice sau un folclor al directorilor de cămine culturale cum a fost mai târziu denumit, Labiș dezvoltă tema concursului, umplând lucrarea cu propriile lui versuri adaptate unui stil folcloric pe care, ca un adevărat culegător, dânsul îl cunoștea. Are prezența de spirit să dea exemplele ca fiind culese de dânsul. Acoperind întreaga tematică ideologică, lucrarea are răsunet. E premiat cu un ceas brățară marca „Pobeda” care va funcționa până la
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
o copie redusă a apelor exotice, lunca Siretului, regiune băltoasă printre mari sălcii, sugerând miniatural misterioasele lacuri meridionale, și pe marginea cărora cade în extatica lui solară. În poezia populară poetul a găsit un corespondent al firii sale amabile. Poezia folclorică, în latura erotică în care a folosit-o, e fără tragism, ușor oftătoare, elementar sensuală, diminutivală și în fond glumeață. Alecsandri, care s-a căsătorit foarte târziu din rațiuni de pur confort casnic, a avut multe iubiri ce n-au
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-i lăsară din bătrâni Părinții din părinți. Bărbatul devine ataraxic ca Luceafărul și reproșează femeii de-a fi stricat rânduiala cosmică: Tu trebuia să te cuprinzi De acel farmec sfânt, Și noaptea candelă s-aprinzi Iubirii pe pământ. În stil folcloric Eminescu a scris adevărate capodopere. Mai am un singur dor e Miorița lui. Poetul se așează pe marginile neantului, la mare, vrând codrul, idee de speță, statornicul în curgător: Să-mi fie somnul lin Și codrul aproape, Pe-ntinsele ape
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în copioasa lui producție e simplă comandă literară, banalizată prin școală, se instaurează un romantism al idilicului rural, mai bine zis tribal, exprimat printr-un lirism obiectiv, reprezentabil, hieratică elementară a instinctelor. Poeziile sale, fără colori deosebite, încîntă prin spectaculosul folcloric și sunt un fenomen literar turburător prin bătrâneța ghicită, ca și vestigiile celtice, vrednic corespondent al țărăncilor cu buciume și călușarilor cu zurgălăi. Monologul domină. Fata cuprinsă de întîile semne ale iubirii începe o jelanie în care implică, într-un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
după moartea autorului. Deși acesta era conștient de extraordinar de micile șanse de publicare, a muncit enorm asupra textului, fără să se abată, însă, de la convingerile sale artistice. Un alt aspect care scapă total atenției cercetătorilor este cel al creației folclorice - în acest sector al creației literare există valori care depășesc cu mult scrierile unor autori consacrați. Aptitudinile înnăscute, talentul literar rezultat din combinarea pe un plan superior a acestora, au dus la crearea unor capodopere valabile prin secole, proces care
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
țesătoarele Pușcașu Maria, Andone Valența, Gache Virginia, Ioniță Elena, Alexandru Iulia, Ioniță Fira, care fac, de asemenea, cusături prosoape, fețe de masă broderii și obiecte de artizanat. O mențiune aparte pentru Bulboacă Rodica, remarcabilă în arta culinară, participanță la manifestări folclorice din Statele Unite, Germania și din mai multe localități din țară. La Dragomirești sunt numeroși meșteri populari care prelucrează lemnul: Chirilă Vasile, Ababei Constantin, Ababei Ciprian, Spiridon Vasile, Turcu Paul, Iacob Neculai, Ungureanu Vasile, Legănuța Nicu, Mihai Neculai, Moldoveanu Neculai, tâmplari
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
motive ornamentale. Toate acestea pot fi regăsite în muzeul satului, constituit de învățătorul Dumitru Andrei. 4.2 Industriile reprezentative ale artei populare vasluiene SĂRBĂTOAREA LEMNULUI LA EPURENI Profunda legătură dintre român și codru a fost în permanență ilustrată de poezia folclorică și de cea datorată celor mai însemnați poeți. Alături de aspectele spirituale s-au impus, pe deplin și în permanență, și cele de ordin material, determinante în viața de zi cu zi. în zona actuală a județului Vaslui întâlnim, încă, mari
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
sociologie religieuse (1935), Les Religions africaines au Brésil (1960), Le Sacré sauvAge (1975). Teme analizate cu predilecție de sociologul francez sunt, în principal, religiile afro-braziliene și fenomenele de aculturație. Roger Bastide enumeră și câteva tipuri de asimilare culturală: formală, juridică, folclorică, culinară, literară, religioasă. Religia este, înainte de toate, „o activitate simbolică” cu o raționalitate specifică ce include o dimensiune afectivă, o activitate simbolică ce nu prea trebuie decupată în felii (în rituri, dogme, instituții...), ci percepută global, „ca o activitate culturală
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Poate imi sugerati ceva...” iar autorul îi răspunde tușat: „Tema e generoasă și, dacă nu ții s-o circumscrii procustian creștinismului și ortodoxiei, religiozitatea lui Eminescu se vădește reală și fascinantă, la punctele de întîlnire dintre spiritul romantic și spiritul folcloric, dintre dacism și creștinism, dintre meditația filosofică și meditația religioasă, dintre lirismul sacru și lirismul profan. S-a scris mult pe această temă, dar nu știu nici o carte care să sintetizeze mulțumitor lucrurile. Poate o veti scrie dvs., licența fiind
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Din trecutul nostru. Stejarul de la Carpat (1904), conține conferințe ținute la liceul din Focșani. Ț. este unul din susținătorii revistei „Ghilușul” (1912-1914), editată de Șt. St. Tuțescu în scopul „de a culege mărgăritarele poporului”. Schițe, legende istorice, versuri și material folcloric i-au mai apărut în „Analele literare, politice, științifice”, „Familia”, „Lupta”, „Foaia poporului”, „Albina”, „Revista noastră”, „Tinerimea română”, „Doina doinelor”, „Aurora”, „Opiniunea publică”, „Ion Creangă”, „Șezătoarea”, „Dobrogea jună”, „Epoca”, „Milcovul”, „Gazeta Transilvaniei”, „Noua revistă română” ș.a. A mai semnat Hristian
ŢAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290060_a_291389]
-
publică”, „Ion Creangă”, „Șezătoarea”, „Dobrogea jună”, „Epoca”, „Milcovul”, „Gazeta Transilvaniei”, „Noua revistă română” ș.a. A mai semnat Hristian N. Țapu. Ț. prospectează toată Muntenia (îndeosebi fostele județe Teleorman și Vlașca), Moldova și o arie din Dobrogea, acumulând un vast repertoriu folcloric: două mii două sute de piese (poezie lirică, poezia obiceiurilor, balade, proverbe ș.a.), cu care contribuie la colecția Materialuri folkloristice (I-II, 1900), coordonată de Gr. G. Tocilescu. Dintre textele semnificative sunt de amintit baladele Ilinca Șandrului, Niculca, Aga Bălăceanu, Cântecul lui
ŢAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290060_a_291389]
-
lucruri o înscrie pe T. pe o orbită neoromantică postblagiană, cu câteva exuberanțe ingenue în care se simte influența tânărului Nichita Stănescu, ca în Amețit vibrează timpul. Universul se circumscrie în genere satului (tiparul versificației e, de altfel, de sorginte folclorică), iar motivele aparțin unei singure sfere semantice: destrămare, pierdere, trecere. Tonalitatea melancolică, simplitatea și puritatea definesc acest debut, dar poemele nu aduc o notă de originalitate, reluând tipare blagiene (Bacanală, Trebuie să mă întorc): „Dor de sat, fără vârstă ca
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
să mă întorc): „Dor de sat, fără vârstă ca apa./ Sete de văzduh./ Morile țipând în înserare,/ cucii și caprele,/ [...] Întoarcere cu neputință” (Povestea cu ieri). O notă personală găsește T. în Ierugi (1969), unde, folosindu-se tot de surse folclorice, provoacă o explozie de jocuri verbale, unele amintind, prin verva lor, de poemele „orale” ale lui Nichita Stănescu. Poeta mizează pe efectele sonore, incantatorii ale limbajului, pe variația registrului (popular, arhaic, regional). „Ierugile” ei sunt mai ales poeme de dragoste
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
în fiecare număr versuri de Cincinat Pavelescu (Cântecele străzii), Elena Văcărescu (Lângă stână), Corneliu Moldovanu (Ovidiu la Tomis, Târziu), Ion I. Pavelescu, Leon Feraru, George Gregorian, B. Nemțeanu, D. Nanu, A. Mândru ș.a. Proza, de obicei memorialistică sau de influență folclorică, e reprezentată de Ion G. Ionescu-Quintus, Victor Eftimiu (În umbra dafinilor), Ion Dragoslav (Volintirii, La iaz, Împăratul Rogojină, Codreanu), Em. Grigorovitza (Dezertorul). D. Anghel figurează în sumar cu poemele în proză Floarea de aloes și Sonata lunii. G. Murnu publică
ŢARA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290070_a_291399]
-
distins, între altele, cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1993, 2003), Premiul revistei „Poesis” (1994, 2000), Premiul Societății Scriitorilor Bucovineni (2001), Premiul de Excelență al Festivalului Internațional de Poezie „Nichita Stănescu” (2003). T. cultivă, în formule tradiționale, adesea de sorginte folclorică, o „poezie necesară, simplă, în formele miniaturii, crochiului, sonetului și rugii, cuvintele sunând tare, patetic, agitatoric chiar, sau stingându-se în murmure susurate și în frăgezimi de otavă” (Mihai Cimpoi). Permanenta afirmare a apartenenței naționale, patosul atitudinii sociale nutresc fiorul
TARAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]
-
lui Mihai Beniuc. Cartea surprinde prin structură, fiind organizată în cicluri care poartă ca titluri indicații muzicale (Andante, Allegretto). Invocate ambițios în prefață, temele ar fi „permanențele trăirii omenești: dragostea, patria, locurile natale, războiul, bucuria, moartea”. Sugestii romantice, simboliste, moderniste, folclorice etc. dau un caracter eclectic acestei producții în care autorul cultivă nu o dată locuri comune, dar având orgoliul unui deschizător de drumuri. Totul e văzut la modul animist, alegorizant, antropomorfic, iar versul liber e înlocuit adesea cu versificarea facilă. Poezia
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
Stat (1980), este maestru emerit al artei (1983), laureat al Ordinului Republicii (1999) și e distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2000). Primele versuri îi apar în 1949. Debutează editorial în 1958, cu amplul poem Răscruce, scris în cheie folclorică și evocând satul postbelic. Versurile din placheta La ruptul apelor (1960) stau sub semnul dorului de ducă și al elanurilor tinereții. Contactul cu lumea mare, adâncirea în tainele propriului eu vor da orizont și substanță liricii lui T., îi vor
TELEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290127_a_291456]
-
Christian Andersen la porțile Orientului, până în Țările Române, scriere inedită, tradusă sub titlul Bazarul unui poet (2000). Apa vie, prima carte de poezie, se încadrează într-o paradigmă specifică anilor ’70, pentru care lirica de „semne” constituia modelul predilect: motive folclorice se suprapun pe o complicată rețea simbolică, mergând până la ermetism. Poemele, gravitând în jurul laitmotivului „apa vie”, asociat luminii, grefează o sensibilitate feminină livresc-aurorală pe o tradiție barbiană, regăsită de mai mulți poeți ai epocii. Însuflețită de un elan vitalist adolescentin
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
gotic din propria-mi umbră,/ cu mâini floral deschise spre vânturi/ să-mi caut anii, să le caut oglinda,/ și s-o sparg într-o mie și unul de greieri” (Verset). Următorul volum, Chorale (1974), continuă linia simbolismului de conotații folclorice: țara, pământul, lumina, inima, apa vie etc. Poemele, animate de o vitalitate panteistă mai purificată, mai aeriană, înglobează totuși aglomerări de imagini și construcții arborescente, de un metaforism abundent. Hore (1977) propune un imaginar folcloric în registru mixt, blagiano-barbian: poemele
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
continuă linia simbolismului de conotații folclorice: țara, pământul, lumina, inima, apa vie etc. Poemele, animate de o vitalitate panteistă mai purificată, mai aeriană, înglobează totuși aglomerări de imagini și construcții arborescente, de un metaforism abundent. Hore (1977) propune un imaginar folcloric în registru mixt, blagiano-barbian: poemele, intitulate „inele” și grupate în șapte cicluri de câte nouă compoziții, „descriu” peisaje bucolice purtătoare de „semne” (cercul, lumina, Columna, apa, pasărea, nunta etc.), în care tensiunea derivă din jocul - și aici cu trimiteri livrești
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
aproape șase sute cincizeci de piese lirice, doine și strigături. În Predoslovie el susține o opinie exprimată de George Coșbuc, Ovid Densusianu, N. Iorga și Petre Cancel, anume că poezia populară este creație individuală. Prezintă categoriile liricii și recomandă metoda anchetei folclorice prin elevi, îndrumați în prealabil să culeagă cântece populare din mediul lor, să le noteze după cum le zic bătrânii și oamenii neinstruiți. Ovid Densusianu, în „Grai și suflet”, remarcă ideile expuse de T. în introducerea cărții, precum și includerea unei serii
TECULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290119_a_291448]