5,324 matches
-
de teamă că acesta nu îl va înțelege și se va îngrijora. Astfel, copilul va învăța să ascundă informații, va avea o viață secretă, personală, nebănuită de părinte. De asemenea, atunci când va fi pus în situația de a-și exprima frustrarea sau mânia, preferă să se exprime direct, prin acte de răzbunare sau sabotaj. Această strategie educativă favorizează internalizarea problemelor care se pot manifesta într-un mod negativ prin: depresie, suicid, tulburări de alimentație, dificultăți de realizare a autonomiei la vârsta
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
stare accentuată și continuă de descumpănire. - Părinții prea indulgenți nu manifestă niciun fel de limită și niciun fel de rezervă în a acorda copilului tot ceea ce acesta își dorește. Drept consecință, copilul nu va putea mai târziu să suporte nicio frustrare, cultivând totuși un anumit sentiment de vinovăție. - Părinții prea tandri creează, de regulă, un climat prea încărcat de stimulente afective, fiecare părinte revărsându-și fără nicio rezervă întreaga lui afectivitate. Asemenea atitudini pot favoriza uneori conturarea la copii, pe măsură ce cresc
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaiela Tudosă () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93073]
-
o posibilă respingere a copilului său, începe să fie prea concesiv și îi oferă tot ce acesta îi cere, chiar dacă sunt și lucruri nerezonabile. Psihologii subliniază că nu e bine să-i oferi copilului tot ce-și dorește: există o frustrare educativă necesară pentru a-l învăța să se autodisciplineze. Cu toate acestea, părinții supraprotectori își țin copiii sub un „clopot de sticlă” și nu le creează reflexe sănătoase de reacție la dificultățile vieții. Uneori este indicat să-ți lași copilul
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
etc). La baza stilului „autorizat” se conturează un set de credințe parentale precum: - părinții prezintă răul și binele cu propriile cuvinte și fapte;disciplina e diferită de pedeapsă; - blamarea copilului nu este acceptată; - consecințele sunt inevitabile, iar uneori există și frustrare ;copiii au nevoie de încurajare pentru a încerca noi activități; - trebuie învățați cum să rezolve problemele; Principiile de bază ale tututror acestor credințe oferă independență și responsabilitate copilului. Părinții prezintă așteptări, nu cereri, pentru a câștiga cooperarea și respectul copilului
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
spune din timpuri vechi. Trebuie să-i spunem copilului „te iubesc”, să-l sărutăm și să-l îmbrățișăm cât mai des, pentru ca el să se simtă iubit. înțelegere Să ne ascultăm copii și să-i încurajăm să-și exprime dorințele, frustrările, durerile, să le înțelegem și să-i învățăm cum să le gestioneze, cum să le rezolve. Reguli clare, stabilite de părinți împreună cu copii Chiar dacă nu le plac, copiii au nevoie și de reguli pe care trebuie să le respecte: reguli
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
hotărâtoare pentru relația dintre lumea perceptibilă și gândirea colectivă, pentru menținerea echilibrului între simțul practic și proiecția intelectuală; și, de ce nu, pentru asigurarea neîntreruptă a alternativei imaginative, complementare față de o existență resimțită ca fiind insuficientă. Imaginarul este o compensație față de frustrările și de eșecurile provocate de lumea concretă, așa cum planul realității perceptibile este o compensație și o certitudine față de improbabil și de necunoscut, față de gândul care produce frică, cum descrie pe larg Muchembled ("Un monde d'insécurité et de peurs". O
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Ea e o dedublare, dar, ca impresie senzitivă, este condiționată de calitatea receptării, a memorării și a reamintirii. În cadrul imaginarului, când intră în structuri simbolice, ea dă naștere "complexelor", stări corelate unor acțiuni fundamentale pentru o situație-limită: complexul lui Pygmalion (frustrarea creatorului - provine din faptul că imaginea în sine nu poate reface sau cuceri starea de a-fi-în-real, starea ființei; antrenează dorința de a anima sau de a realiza o fantasmă prin acționarea unei imagini interne, cu ajutorul unor puteri magice); complexul lui
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
versus submotivarea b) Temperamental-caracteriale (atitudini, mentalități) - perfecționalismul versus complacerea la soluții mediocre - slaba încredere în sine și descurajarea; - conformismul comportamental;încreaderea prea mare în competența altora; - lipsa voinței și obișnuinței de a duce lucrurile până la capăt; - comoditate c) Afective (anxietate, frustrări, conflicte) - timiditate; - emotivitate; - teama de eșec; - teama de ridicol; - teama de dezaprobare socială; - teama de șefi, de subalterni, de colegi; - incapacitatea asumării eșecului intelectual. (Ana Stoica-Constantin, 2004, pp. 159-160) Noile abordări interacționiste ale creativității propun o abordare globală, unitară și
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
mediu nesatisfăcător pentru el. Insatisfacțiile se pot situa la diferite niveluri, sau chiar se pot întrepătrunde: - Conflictul de valori și lipsa cadrelor de referință în societate (politice, ideologice, culturaleă; - Condiționarea și manipularea prin mass-media; - Prejudecățile ;Diferențele de mediu cultural; - Non-integrarea frustrărilor (senzația de a fi victima nedreptăților cauzate de alții conduce la diferite reacții neproductive, cum ar fi fuga, agresivitatea, transferul, compensarea, resemnarea) 2. Bariere datorate temerilor endemice - Teama de înfruntare cu persoane necunoscute; - Agresivitate;Principiul competiției nestimulative (dușmănie);Rezistența la
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
impulsivi, agresivi, cu o slabă independență și asumare de responsabilități. Stilul neglijent - este caracterizat de un grad scăzut de căldură și control slab. Acești părinți nu sunt implicați emoțional și nu sunt intersați de copii, care sunt impulsivi, netoleranți la frustrare, fără control emoțional și scopuri de lungă durată. Creativitatea și circumstanțele familiale sunt inexorabil legate, susțin studiile care au avut în vedere analiza importanței implicării parentale și a mediului casei în stimularea potențialului creativ al copilului. Variabile precum mediul fizic
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
ale copilului; - este indecis atunci când este vorba de respectarea regulilor; - nu își exprimă emoțiile de dezamăgire și nemulțumire;nu- i permite copilului să fie independent și să se maturizeze. -- Copilul poate fi: - Copilul „răsfățat”- „Vreau” - nu suportă nicio formă de frustrare;întâmpină dificultăți în respectarea regulilor. - Copilul „dependent”- „Nu pot” - nu are voință;nu își asumă responsabilitățile. - Părintele „autoritar”-controlul Părintele va spune: „Nu fi apropiat! Nu fi copil! Fă efort! Depășește-te! Fii perfect!” Manifestări pozitive: - dorește să aibă un
ARTA DE A FI PĂRINTE by Cristina- Elena Paviliuc () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93070]
-
influiențele sale specifice, la educația copilului. Ea urmărește dezvoltarea fizică, dar și formarea orizontului cultural, formarea deprinderilor de muncă și de comportare corectă în societate. în ceea ce privește caracteristicile afective ale acestei perioade, două probleme rețin atenția: delincvența juvenilă și tulburările comportamentale. Frustrarea, provocată de multe ori de diferența dintre normele grupului și cele ale adulților, îi pot conduce pe cei cu o structură afectivă aparte Îlipsa încrederii în sine, relaționare socială dificilă, dezechilibru emoțional, antagonism etc.) spre încălcarea normelor. Se conturează tot
ARTA DE A FI PĂRINTE by Tatiana Tudori () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93081]
-
timpul redus petrecut cu familia;probleme de comunicare și de interrelaționare;dificultăți de concentrare ale copilului;instabilitate motrică; - instabilitate emoțională/ tulburări psihice grave; - imagine de sine negativă, scăderea stimei de sine; - dificultăți de adaptare la disciplina școlară; - toleranță scăzută la frustrare; - supraîncărcarea profesională a părinților; - munca în străinătate a părinților; - atitudini rezervate sau chiar negative ale familiei față de școală; - reprezentări negative privind rolul și importanța educației. Indiferent de vârsta copiilor, nu trebuie neglijați factorii de risc. Aceștia pot ține de: - individ
ARTA DE A FI PĂRINTE by Tatiana Tudori () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93081]
-
atribuită și tinerilor. La prima confruntare de opinii, legăturile cu familia tind să se răcească și se distanțează, ca mai târziu să dea frâu liber unor emoții și dorințe față de niște oameni mai mult sau mai puțin interesați să valorifice frustrarea lor. Pe fondul unor astfel de probleme părinții încetează să mai fie modelele ideale din copilărie. Afectivitatea copiilor lor este acumulată astfel pentru prieteni, care sunt adesea aleși întâmplător. Relațiile cu aceștia sunt intense și profunde. Simpatia și admirația capătă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Magdalena Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92813]
-
cea mai adecvată trebuințelor lui, pentru că numai relațiile afective și sentimentele de dragoste îl fac pe părinte să înțeleagă și să intuiască copilul și starea lui de copilărie. în familie, copilul își poate satisface nevoile sale primare, își poate manifesta frustrările inevitabile, temperate de dragostea părinților. în familie copilul poate să-și investească toate resursele emoționale, să învețe să și le controleze pentru că asigurarea unui mediu afectiv va constitui garanția pentru o dezvoltare armonioasă (Munteanu A., 2001). Familia îndeplinește două funcții
ARTA DE A FI PĂRINTE by Ramona Chinan () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93084]
-
extreme, ci se presupune că depinde mai mult de excitanții exteriori declanșatori - cu cât instinctul rămâne nesatisfăcut, cu atât organismul caută un excitant declanșator; -teoria despre frustrare-agresiune, ce conține doua ipoteze, pe de o parte că agresivitatea presupune Întotdeauna o frustrare, iar pe de altă parte cea În care presupune că frustrarea duce la diferite reacții, cea mai importantă fiind agresivitatea; -teoria Învățării, ai cărei reprezentanți susțin că agresivitatea este o trăsătura dobândită, fiind privită ca o atitudine socială cauzată de
RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
declanșatori - cu cât instinctul rămâne nesatisfăcut, cu atât organismul caută un excitant declanșator; -teoria despre frustrare-agresiune, ce conține doua ipoteze, pe de o parte că agresivitatea presupune Întotdeauna o frustrare, iar pe de altă parte cea În care presupune că frustrarea duce la diferite reacții, cea mai importantă fiind agresivitatea; -teoria Învățării, ai cărei reprezentanți susțin că agresivitatea este o trăsătura dobândită, fiind privită ca o atitudine socială cauzată de condițiile mediului Înconjurător și care se poate schimba. Adesea, actele autoagresive
RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
Sovietice între 1939 și 1945. Aceste practici ultranaționaliste, asemănătoare rasismului*, sunt reproduse de Mao Tzedun* în Tibet* și de khmerii roșii*. Dacă, în țările coloniale și semicoloniale, IC ațâță pasiunile naționaliste, în Europa, ea adoptă niște poziții mai ambigue. Exacerbează frustrările provocate de tratatul de la Versailles în Germania, unde PC german rivalizează cu naziștii pentru cucerirea claselor de mijloc; astfel, la 20 iunie 1923, kominternistul Karl Radek aduce un omagiu locotenentului naționalist Schlageter, împușcat la 26 mai de ocupantul francez; simultan
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
timp, și acces la cultură pentru un număr mare de oameni. Consensuri impuse, valori ale socialismului și desherență politică Suprapopularea urbană, rezultat al migrărilor masive de la sat spre oraș și industrie, duce la unele politici de control social care antrenează frustrări și nemulțumiri. „Apartamentele în comun” fac să conviețuiască, împotriva voinței lor, familii întregi în spații reduse - mai puțin de 5 m2 de persoană în URSS, în anii 1930, și cu nimic mai mult în Europa de Est. Aceste situații obligă la compromisuri
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
care copiii deveniți adulți sunt constrânși să împartă aceeași cameră cu părinții. Plângerile locatarilor atestă o calitate a materialelor folosite adesea defectuoasă, lipsa grupurilor sanitare și, în general, lipsa intimității. în acest mediu deplorabil, poliția politică își face cuibul, în raport cu frustrările acumulate. Nenumăratele scrisori publicate în presă dovedesc chinuitoarea problemă a locuinței, dar și neîncetate reproșuri legate de viața cotidienă*, începând cu deficiențele de aprovizionare și penuria constantă de produse de primă necesitate. Cozile, fenomen tipic societății de tip sovietic, lasă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
puțin ce politică au urmat SUA cu privire la vecinii lor latino-americani, la China sau Spania. Autosuficiența forței proprii, la care se adăuga acțiunea balanței de putere, au făcut Statele Unite imune la ambiția fără limite ivită din succes și la teama și frustrarea care însoțesc eșecul. SUA s-au putut confrunta fără probleme cu succesul și eșecul, fără să fie prea tentate ori speriate. Acum această țară stă în afara granițelor citadelei sale continentale, considerând că întreaga lume politică îi este prieten sau dușman
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
capabile sau doritoare de a apăra ordinea propriu-zisă. Această dificultate inițială și esențială este agravată de faptul că o politică ce începe prin a căuta ajustări în cadrul distribuției de putere existente își poate schimba caracterul fie din cauza succesului, fie din cauza frustrării. Cu alte cuvinte, ușurința cu care sunt realizate obiectivele inițiale în cadrul distribuției de putere pot sugera națiunii în expansiune că are de-a face cu oponenți slabi sau nehotărâți și că o schimbare a relațiilor de putere poate fi realizată
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
materială sunt unice, ne autogratificăm și simțim o mare mândrie. Este ca și cum nu individual, ci colectiv, ca membri ai aceleiași națiuni, deținem și controlăm o putere atât de mare. Puterea pe care o dețin reprezentanții noștri devine a noastră, iar frustrările pe care le simțim în interiorul comunității naționale sunt compensate de trăirea deplină a puterii sale. Tendințele psihologice, funcționând la nivel individual, sunt sprijinite de regulile de comportament și de însăși instituția societății. Societatea constrânge aspirațiile de putere ale indivizilor și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
trebuie găsite rădăcinile naționalismului modern și explicația pentru ferocitatea în creștere cu care este urmărită politica externă în epoca modernă. Insecuritatea sporită a indivizilor în societățile occidentale, mai ales în păturile inferioare, și atomizarea socială în genere au sporit enorm frustrarea instinctelor individuale de putere. În consecință, a apărut nevoia de identificare compensatorie cu aspirațiile colective de putere. Aceste creșteri au fost atât cantitative, cât și calitative. Sursele naționalismului moderntc "Sursele naționalismului modern" Până la războaiele napoleoniene, numai unele grupuri de dimensiuni
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Când privea piramida socială, ea trebuia să se uite mai mult în sus decât în jos. În realitate, pătura inferioară a clasei mijlocii, deși nu era tocmai la capătul de jos, se apropia în mod neplăcut de proletariat. De aici frustrarea, nesiguranța și înclinația spre identificarea naționalistă. Inflația a împins pătura inferioară a clasei mijlocii pe treapta de jos a piramidei, iar în lupta disperată pentru a evita identificarea socială și politică cu proletariatul amorf ea și-a găsit un debușeu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]