6,437 matches
-
chiar stimulate într-o mare măsură de război, au contribuit decisiv la victorie și la procesul de reconstrucție. Astfel, conjuncția dintre declinul statelor-națiune tradiționale din Occident și superioritatea Statelor Unite - ambele rezultate din cele două războaie mondiale - explică creșterea Statelor Unite pe fundalul declinului Occidentului. O inversare similară petrecută între statele-națiune tradiționale din Vest și Statele Unite poate fi observată și pe plan moral. Primul război mondial a adus două provocări la adresa ordinii morale tradiționale: comunismul și fascismul. Confruntate cu această alegere, multe elite
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și cu interesele vitale ale unui procent considerabil al populației și ca o mare parte dintre agenții care impun ordinea socială să simpatizeze cu opoziția. Într-un astfel de caz, ordinea legală reprezentând statu-quoul nu va fi impusă. În Statele Unite, fundalul constituțional al Războiului Civil și soarta prohibiției ilustrează acest fapt. Cealaltă particularitate a organizării cu caracter coercitiv a societăților naționale este raritatea acțiunii sale colective. De obicei, o astfel de organizare a societăților naționale menține pacea și ordinea, pedepsindu-i
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
depistat. Când expediem o scrisoare într-o țară străină, cine s-ar gândi să mulțumească Uniunii Universale a Poștei pentru contribuția pe care o aduce această instituție internațională? Astfel, contribuțiile instituțiilor internaționale la bunăstarea membrilor tuturor națiunilor se pierd în fundal. Vizibile rămân imensele conflicte politice care separă marile națiuni ale lumii și amenință bunăstarea învinsului, dacă nu chiar existența lui. Aceasta nu este în principal o problemă de falsă accentuare născută din ignoranță. Mai degrabă este o recunoaștere a faptului
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
din sistem, ci și să se asigure că nici un alt stat nu ajunge în această poziție superioară. Relațiile internaționale nu se află într-o continuă stare de război, ci în una de neîncetată competiție pentru securitate, existând tot timpul în fundal posibilitatea conflictului. Intensitatea rivalităților variază de la caz la caz. Deși ar putea părea nefiresc, statele cooperează frecvent în această lume competitivă. Totuși, colaborarea dintre state are limitele ei, în principal deoarece este constrânsă de logica dominantă a competiției pentru securitate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a interpreta comportamentul entităților macroscopice, dar numai implicit: el nu explică generarea lor decât prin insinuări și se concentrează în schimb asupra declinului și prăbușirii lor. Nici Morgenthau nu folosește în mod explicit natura umană. Trăsăturile sale negative rămân în fundal, dar nu sunt operaționalizate pentru a oferi explicații cauzale fie ale felului în care apar entitățile macroscopice, fie ale comportamentului lor. Accentul pus de realismul tradițional pe natura umană, deși lăudabil într-un sens popperian, este deci afectat de incapacitatea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
nu au creat actuala amenințare teroristă. Ele au provocat temeri față de acțiunile occidentale și antipatii în regiunile care au trecut prin experiența colonială și a altor forme ale dominației europene. Astfel de temeri legate de o nouă ocupație existau în fundal în toată regiunea, fiind exploatate de demagogi și dictatori. În Orientul Mijlociu, identificarea continuă a SUA cu problema nerezolvată israeliano-palestiniană face ca posibilitatea exploatării temerilor să fie foarte reală. Confruntarea dintre modul în care percepe Washingtonul o problemă, creată de inevitabila
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
peisajul fiind monoton legătura dintre elemente și dintre spațiu și elemente trebuie foarte bine studiată; orice element vertical introdus capătă o valoare sculpturală și trebuie judecat după felul cum forma proprie se încadrează în mediul înconjurător, se profilează pe un fundal sau constituie un fond pentru alte elemente situate în fața lui; pe astfel de terenuri de primă importanță sunt: formele îndrăznețe, culorile puternice, formele verticale pentru monumentalitate și realizare de contraste, formele orizontale pentru realizarea de acorduri cu orizontalul și introducerea
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
merii ornamentali, catalpa, tuia columnară, ptelea, ș.a. Respectând proporțiile, aliniamentele de arbori care însoțesc alei înguste se alcătuiesc din specii de înălțime mai mică. Expresivitatea taliei se poate folosi în efectele de perspectivă; prim-planurile plantate cu arbori mari și fundalurile cu arbori mai mici sugerează distanța, adâncimea mai mare a peisajului. Utilizarea arborilor mari, falnici, în situații în care se evidențiază bine în compoziție, dă peisajului un caracter de măreție și perenitate. În mod asemănător, dar la o scară mai
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
dominant iar frunzișul altfel colorat se folosește ca accente cromatice sau pentru efecte speciale. Colorația verde a maselor de frunziș poate fi utilizată pentru adâncirea aparentă a perspectivelor, prin situarea în prim-plan a esențelor cu frunziș verde-închis și în fundal a celor verde-deschis, cu un plan intermediar de verde-mediu, ce sporește senzația de distanță. De asemenea, coloritul frunzișului se ia în considerație la gruparea speciilor, la asocierea vegetației lemnoase cu elementele constructive și arhitecturale, care la rândul lor pot avea
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
F., 2003). Mărimea frunzelor constituie nu numai un caracter ornamental, ci contribuie asociat cu alte însușiri peisagistice, pentru crearea efectelor de perspectivă. Prin alegerea pentru prim-planuri a unor arbori puternici, cu scoarță întunecată și frunze mari, verzi-închis, iar pentru fundal a unor specii mai puțin viguroase, cu un colorit în general mai palid și frunze mici, se creează o senzație de distanță și adâncire a perspectivei. Alte caracteristici a frunzelor cum ar fi forma, luciul, mișcarea pot fi puse în
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
3 brazi, 3 exemplare de tuia gigantică. Grupări “pitorești”: 2 pini + 1 tei, etc. Pâlcurile sunt grupări mai mari de arbori și arbuști și se pot proiecta în mod obișnuit dintr-o singură specie, dar cel mai indicat este ca fundalurile pe care se proiectează pâlcurile să realizeze cu acestea contraste. De exemplu, un pâlc de mesteceni pe un fundal de molizi, un pâlc de pini pe un fundal de tei, un pâlc de magnolii pe un fundal de molizi, etc.
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
de arbori și arbuști și se pot proiecta în mod obișnuit dintr-o singură specie, dar cel mai indicat este ca fundalurile pe care se proiectează pâlcurile să realizeze cu acestea contraste. De exemplu, un pâlc de mesteceni pe un fundal de molizi, un pâlc de pini pe un fundal de tei, un pâlc de magnolii pe un fundal de molizi, etc. Curtina este o plantație dispusă pe un singur rând, constituită dintr-o singură specie arborescentă sau arbustivă, cu exemplare
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
mod obișnuit dintr-o singură specie, dar cel mai indicat este ca fundalurile pe care se proiectează pâlcurile să realizeze cu acestea contraste. De exemplu, un pâlc de mesteceni pe un fundal de molizi, un pâlc de pini pe un fundal de tei, un pâlc de magnolii pe un fundal de molizi, etc. Curtina este o plantație dispusă pe un singur rând, constituită dintr-o singură specie arborescentă sau arbustivă, cu exemplare foarte apropiate, obținându-se în final un perete verde
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
indicat este ca fundalurile pe care se proiectează pâlcurile să realizeze cu acestea contraste. De exemplu, un pâlc de mesteceni pe un fundal de molizi, un pâlc de pini pe un fundal de tei, un pâlc de magnolii pe un fundal de molizi, etc. Curtina este o plantație dispusă pe un singur rând, constituită dintr-o singură specie arborescentă sau arbustivă, cu exemplare foarte apropiate, obținându-se în final un perete verde. Ca regulă generală, curtinele care intră în componența unui
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Sortimentul de plante floricole pentru sezonul de primăvară cuprinde: ghiocei, zambile, lalele, panseluțe, precum și exemplare aparținând genurilor Miosotis, Bellis, Arabis, Aster, Campanula, Primula, Silene, etc. Sortimentul de flori de vară pot cuprinde, de exemplu, următoarele: bordura din Petunia albă iar fundalul din Salvia splendens; bordura din Cineraria martima, iar fondul din Geranium; bordura din Petunia albă iar fondul din Tagetes patula; bordura din Ageratum mexicanum iar fondul din Petunia hybrida nana compacta; bordura din Pyrethrum iar fondul din Begonia sempervirens; bordura
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
urmând linia ierarhică, în primul caz; informale, nestructurate, urmând satisfacerea nevoilor psihologice ale membrilor, în al doilea caz. Dacă în structurile formale baza interacțiunii o reprezintă îndatoririle și pozițiile funcționale, în cele informale baza interacțiunii este dată de trăsăturile personale, fundalul socio-demografic, statutele informale. Uneori, nivelul informal interferă cu cel formal, fie pentru a-l intensifica sau accelera, fie pentru a-l parazita. În alte momente, informalul se situează la distanță față de formal, fie pentru a-l scurtcircuita, fie pentru a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
chiar să o recuze” (ibidem, p. 678). Vedem că această opoziție este de natură filosofică, mai exact de natură ontologică, pentru că problema revine de fapt la aceea de a afla cine trebuie să primeze, individul sau comunitatea, cu Întrebarea de fundal: ce tip de societate poate garanta cel mai eficient respectarea drepturilor omului? În optica procedurală a lui John Rawls, se știe că există o prioritate lexicală a libertății asupra egalității, respectiv o opoziție față de ideea că democrația constă În căutarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
deveni. Nunțile noilor îmbogățiți, care nu se sfiesc să arunce 100-200 de mii de euro pentru nunta buburuzei lor sau a micului prinț moștenitor. Evident, totul este pigmentat cu o mare / intensă etalare a bogăției lor kitsch. A prostului gust. Fundalul sonor este asigurat de maneliști excitați sau de cântăreți popolari veseli. Se intervievează rudele fericiților. Cum se simt? A fost bine? Mai rezistă? Am staționat doar trei minute pe această emisiune, timp suficient pentru a vedea cum a fost luat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
o conversație Un interviu nu este o conversație, deși e asemănător. Interviul trebuie să fie informal și liber, asemenea unei conversații, însă numai povestitorul trebuie să vorbească. Dumneavoastră sunteți cel care ascultă. Cunoștințele și vocea dumneavoastră trebuie să rămână în fundal, furnizând doar sprijin și încurajând povestitorul. Interviul ar trebui să aibă un început precis, asemenea ritualurilor care separă timpul sacru de cel profan. Interviul vă permite și să puneți întrebări mai detaliate decât într-o conversație obișnuită. Un interviu este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
întrunește condițiile de expresie și de structurare cerute de domeniul la care se aplică și de scopul pentru care a fost realizat. Întrucît asemenea aspecte sînt vizate în analiza lingvistică obișnuită, se poate constata că alteritatea reprezintă în acest caz fundalul demersului analitic, chiar și atunci cînd el nu este identificat și delimitat ca atare, fiind de obicei o latură implicită a realizării lui. De aceea, a n a l i z a d i s c u r s u
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
stil). Implicaturile standard pot fi generalizate, asociate expresiei lingvistice, declanșate doar de materia lingvistică și independente de context, sau particularizate, declanșate de relația dintre enunț și context, așadar dependente de context și presupunînd accesul la un ansamblu de informații de fundal. Implicaturile sînt non-conversaționale atunci cînd sînt calculate pe baza sensului convențional al cuvintelor și pe baza cunoștințelor de fundal. Ele depind de reguli non conversaționale de natură estetică, socială sau morală, cum ar fi regula politeții. Implicaturile îndeplinesc un rol
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
particularizate, declanșate de relația dintre enunț și context, așadar dependente de context și presupunînd accesul la un ansamblu de informații de fundal. Implicaturile sînt non-conversaționale atunci cînd sînt calculate pe baza sensului convențional al cuvintelor și pe baza cunoștințelor de fundal. Ele depind de reguli non conversaționale de natură estetică, socială sau morală, cum ar fi regula politeții. Implicaturile îndeplinesc un rol important în organizarea unui discurs, întreținînd coerența. V. implicit, inferență. GRICE 1975, 1989; SADOCK 1978; MOESCHLER - REBOUL 1994. NM
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Ea înseamnă evidența non-discursivă a realităților materiale (datele vizibile și palpabile) și a realităților intelectuale, clare, distincte și necesare. Retorica are mijloace de a crea evidența îndeosebi prin descripție și prin narațiune, care prezintă lucrurile și evenimentele realizînd iluzia anulării fundalului discursiv. Proba are un rol important în dezbatere, căci există principiul conservator ca "pînă la proba contrarie" fiecare să continue să acționeze sau să gîndească cum crede că este bine. Acest principiu este definitoriu pentru cel care propune și care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
îl mai aștept. E abia șapte și zece, se încurajează bătrâna. Eu n-o mai aud. Mă trage de mână Victor (n.r. Jalbă), care-mi cere să-i fac poze de la manifestare, să știe Lumea că și el citește. În fundal, prin obiectiv, îi observ pe Răzvan Țupa, Elena Vlădăreanu și Viviana Mușa. De asemenea, citesc. Mă apropii să-i salut și nu mă pot abține să fiu răutăcios cu Elena. - Auzi, dar măcar dă o bere pentru asta Ioan T.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
asigura înfăptuirea scopului istoriei prin mijlocirea inconștientă a actorilor ei el o numește "viclenia rațiunii" (die List der Vernunft): "Nu ideea generală este aceea care, prin contradicție și luptă, se expune unui pericol; ea se păstrează neatacată și nevătămată în fundalul scenei. În aceasta constă ceea ce numim viclenia rațiunii, în faptul că lasă pasiunile să lucreze pentru ea, cu care prilej tocmai elementul prin care rațiunea ia ființă suferă pierderi și vătămări"101. Principiile formulate de Hegel cu privire la interpretarea istoriei ar
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]