4,049 matches
-
5 Naturaliștii tind să stabilească legi generale, în timp ce istoricii încearcă să surprindă faptul unic și nerepetabil. 40 Această părere a fost dezvoltată și oarecum modificată de Heinrich Rickert care a tras o linie de demarcație nu atât între metodele de generalizare și metodele de individualizare cât între științele naturii și științele culturii.*6 Științele culturii, susținea el, se preocupă de faptul concret și individual. Totuși, individualul poate fi descoperit și înțeles numai raportat la un sistem de valori, sistem care nu
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
literare. Dar prin formularea ei extremă, soluția antiștiințifică prezintă primejdii evidente. Intuiția" personală poate duce la o "apreciere" pur emoțională, la un subiectivism fără rezerve. A sublinia "individualitatea" și chiar "unicitatea" fiecărei opere literare - deși reprezintă o reacție salutară împotriva generalizărilor pripite - înseamnă a uita că nici o operă literară nu poate fi pe de-a-ntregul "unică", pentru că în acest caz ar fi cu totul ininteligibilă. Este, desigur, adevărat că atât Hamlet cât și un poem ca Trees ( Copacii) de Joyce Kilmer
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
caracteristicile ei individuale; dar are, de asemenea, însușiri comune cu alte opere literare, exact cum fiecare om are trăsături comune cu întreaga omenire, cu toți indivizii care aparțin aceluiași sex, aceleiași națiuni, clase, profesii etc. Așadar, putem emite și noi generalizări în legătură cu operele literare, cu drama elizabetană, cu întreaga producție dramatică, literară, artistică. Critica literară și istoria literară încearcă amândouă să caracterizeze individualitatea unei opere, a unui autor, a unei perioade sau a unei literaturi naționale. Dar această caracterizare nu se
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
studiului unor opere literare concrete. Nu se poate ajunge la criterii, categorii și scheme in vacua. Invers, critica sau istoria nu sunt posibile fără o. serie de probleme, fără un sistem de concepte, fără unele puncte de reper, fără unele generalizări. Aici nu ne aflăm, desigur, în fața unei dileme insolubile : noi citim întotdeauna cu unele idei preconcepute, idei pe care le schimbăm și le modificăm mereu pe măsură ce ne îmbogățim experiența literară. Procesul este dialectic : se produce o interpenetrare reciprocă a teoriei
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
estetici idealiste". Reacția la materialismul grosier și meschinul vieții burgheze reprezintă o notă comună a curentelor fin de siècle pentru ca evocarea ei să spună ceva nou, iar climatul generat de înfrângerea Franței în războiul cu Prusia din 1870 contribuie la generalizarea unui pesimism difuz, a unei stări de discomfort, de nemulțumire latentă care califică perioadele de criză. Această atmosferă își găsește expresia cea mai elocventă în decadentism, însă conținutul ei civic se dizolvă într-un climat estetizat. Nu este prima oară
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
existente, prezența unui antagonism, a unei vechi mutații. Etapa aceasta are drept caracteristică sentimental imposibilității Întoarcerii. III. Etapa a treia este criza propriu-zisă. Indivizii Își pierd puterea asupra realității și se naște sentimentul de abandon, confuzie, amenințare. Se produce o generalizare a rupturilor, se accentuează climatul tensionant, apărând constrângerea unei mutații decisive. IV. Etapa de după criză. În această etapă fie se produce dezmembrarea organizației, demisie, concediere, pensionare, fie se stabilesc noi reguli și se reiau activitățile. Criza reliefează faptul că fragilitatea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
reprezentând o categorie filosofică (există o filosofie a artei) care desemnează reflectarea abstractă a realității obiective. Teoria, În general, se află În interacțiune cu practica, Își are izvorul În disponibilitățile practicii sociale. De aceea se consideră că teoria este o generalizare a practicii și Își atinge scopul și mijlocul de verificare, când rezultatele ei Își găsesc Împlinirea În practică. Dacă atunci când este vorba de literatură, tot ceea ce capătă dimensiunea unei teorii se numește știință sau nu, după opinia unora, este o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vedere a ceea ce sociologul elvețian Giovanni Busino numea „permanența trecutului” în cunoașterea științifică. Cunoașterea istoriei disciplinei facilitează reconstrucția actuală a sociologiei dezvoltării sociale printr-o „critică din trecut”, care îmbogățește conținutul empiric al teoriilor actuale prin extinderea faptelor relevante pentru generalizările teoretice. Spațiul istoriei sociologiei românești oferă diagnoze semnificative asupra stării societății românești și strategii de dezvoltare socială caracterizate prin diversitate, caracter problematic, contextualitate, relevanță istorică și contemporană. Cum apare societatea românească din perioada 1848-1948 în diagnozele și proiectele de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
către obiectivele stabilite”, indicatorii sociali îndeplinesc o „misiune democratică”, reprezentând un mijloc de influențare a agendei politice: „Pe măsură ce indicatorii sociali sunt acceptați în discursul public, ei îi dau glas votantului” (Vogel, 1997, p. 108). Este important de remarcat că, înainte de generalizarea folosirii indicatorilor în practica actuală a instituțiilor internaționale, publice și nonguvernamentale cu preocupări în zona dezvoltării sociale, sistemele de măsurare au fost utilizate pe larg în activitatea întreprinderilor economice. Specificul indicatorilor sociali poate fi delimitat prin faptul că accentul este
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de a stimula: dezvoltarea unui sistem funcțional de combatere a sărăciei și excluziunii sociale, prin înregistrarea sistematică a eforturilor în această direcție, în paralel cu evaluarea dinamicii celor două probleme sociale; asumarea responsabilității în domeniul social ce revine instituțiilor publice; generalizarea practicii de măsurare a rezultatelor politicilor sociale ca instrument de control și de ghidare a acțiunii publice, care trebuie să completeze elaborarea unor strategii și planuri, activitate pe care s-a pus accentul în prima fază a tranziției. Activitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sărăciei, ci se concentrează asupra procesului de construcție instituțională la nivel central: stadiul dezvoltării unui sistem instituțional de combatere a sărăciei și promovarea incluziunii sociale, măsura în care instituțiile responsabile și-au interiorizat abordarea integrată a sărăciei și excluziunii sociale, generalizarea practicilor de monitorizare a implementării politicilor sociale în domeniu. Monitorizarea a avut în vedere toate acțiunile inițiate, aflate în curs de desfășurare sau finalizate de ministere și agenții guvernamentale între anii 2002-2004. Acțiunile avute în vedere au fost: realizarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
înțelegerea evoluției gîndirii și a practicii educaționale. Limitele metodei istorice decurg în mare măsură din implicarea subiectivă a cercetătorului în prezentarea și explicarea unui eveniment; valorile și interesele cercetătorului, ecuația sa personală determină cursul analizei istorice. Simplificarea datelor istorice și generalizarea unor explicații cauzale constituie capcane în cercetarea istorică, la acestea adăugîndu-se erorile de identificare a faptelor și a situațiilor relevante în opoziție cu cele irelevante. Sursele primare de informații sînt deseori dificil de accesat, iar identificarea lor este costisitoare și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
pe care observatorul le deține despre scopul și ipotezele cercetării. Aceasta poate interveni și atunci cînd același observator investighează două grupuri diferite de subiecți și apare transferul de caracteristici sau aprecierea unor subiecți în raport cu ceilalți. Efectul de halo constă în generalizarea impresiei inițiale a observatorului despre un subiect sau despre un grup de subiecți. Pentru a evita aceste erori și pentru a optimiza activitatea observatorilor, aceștia trebuie să fie formați în vederea activității pe care o vor desfășura și Se implică intens
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
interviu nestructurat are în permanență în vedere tema și finalitățile cercetării. Caracterul mai degrabă informal al interviului nestructurat permite surprinderea unor atitudini, sentimente și experiențe care sînt greu de investigat prin intermediul altor metode sau tehnici (Agabrian, 2004). Cu toate acestea, generalizările trebuie lansate cu prudență în cazul utilizării interviului nestructurat și trebuie avută în permanență în vedere influența subiectivității celui care adresează întrebările (conștientă sau nu) asupra naturii răspunsurilor. Pentru a evita riscurile generate de analiza și interpretarea datelor obținute prin
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
fiecare dintre posibilele subcategorii ale populației (De Singly et al., 1998). Volumul eșantionului depinde în mare măsură de volumul populației vizate și de structura acesteia (mai diversă sau mai puțin diversă), însă trebuie să fie destul de larg pentru a permite generalizări ale concluziilor cercetării. Evident, el este determinat și de scopul aplicării interviurilor. -Stabilirea modalităților de acces la intervievați (De Singly et al., 1998; Agabrian, 2004) este o etapă importantă în planificarea anchetei și presupune inclusiv contactarea și convocarea acestora în vederea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
calitativă a datelor trebuie să facă apel la extrase din transcrieri, pentru a ilustra cît mai exact opiniile, percepțiile și atitudinile participanților. Interpretarea rezultatelor presupune precizarea cadrului teoretic de raportare și o argumentare consistentă a opțiunilor, fără a exagera în generalizări. Avantajele anchetei realizate prin intermediul interviului constau în surprinderea complementară a notelor comune și a unicității discursurilor, în evidențierea unor motive care stau la baza unor opinii sau atitudini. De asemenea, interacțiunea intervievat intervievator și posibilitatea acestuia din urmă de a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
discutabile din perspectiva validității și fidelității. Acuratețea datelor calitative depinde în mare măsură de caracteristicile și experiența intervievatorului, de puterea sa de a-și păstra obiectivitatea, de a nu insera întrebări care să „ghideze” spre enunțarea anumitor răspunsuri etc. Totodată, generalizările sînt dificil de realizat și trebuie lansate cu prudență în cazul datelor calitative. 3.4.3.Metode și tehnici centrate pe relațiile din cadrul unui grup: tehnicile sociometrice Tehnicile sociometrice au ca scop studiul modelelor de interacțiune într-un grup social
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
internă și externă a unui experiment. Validitatea internă se referă la credibilitatea relației cauzale dintre variabila independentă și cea dependentă, care este asigurată doar în cazul în care se controlează variațiile variabilelor externe. Validitatea externă se referă la posibilitatea de generalizare a rezultatelor unui experiment. În literatura de specialitate sînt descrise riscuri privind asigurarea validității unui experiment (Best, 1977; McMillan, 1992; Havârneanu, 2000a): a. Pentru validitatea internă: -Factori istorici. Intervalul de timp dintre aplicarea tratamentului experimental și măsurarea variabilei dependente poate
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
care se realizează experimentul conduce la o scădere a așa-numitei validități ecologice (Best, 1977; Havârneanu, 2000a). Din dorința de a controla cît mai bine variațiile variabilelor externe, cercetătorul poate transforma radical mediul de desfășurare a experimentului, făcînd astfel dificilă generalizarea rezultatelor în contexte sociale reale. Acest risc este mai accentuat în cazul experimentului de laborator decît în cele de teren. În literatura de specialitate, experimentul veritabil este diferențiat de pseudo experiment (Evans, 1985) și de cvasiexperiment (Best, 1977; McMillan, 1992
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
avea în vedere următoarele sugestii: -Selectați literatura de specialitate invocată în raport cu maximă atenție și rigurozitate, evitînd redundanțele și respectînd specificul temei de cercetare. -Prezentați perspectivele teoretice cît mai echilibrat, fără a intra în detalii irelevante, dar și fără a face generalizări abuzive. -Faceți apel la considerații critice și puncte de vedere personale asupra materialului citat, ilustrînd preocuparea pentru fenomenul studiat. -Identificați erorile din studiile anterioare și explicați modul în care cercetarea prezentată le evită. De asemenea, specificați ce element de noutate
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Uniunii Sovietice (P.C.U.S.); Gorbaciov dorea salvarea regimului comunist prin reformarea sa; Perestroika viza democratizarea economiei, prin transformarea radicală a metodelor economice și o largă autonomie dată întreprinderilor; această reformare implica și glasnost, adică transparența informațiilor; liberalizarea informațiilor a condus la generalizarea criticilor astfel că, în loc să sprijine Perestroika, mai mult a demolat-o; cele mai importante urmări ale Perestroikăi au fost: colapsul economiei planificate; izbucnirea naționalismelor locale; destrămarea U.S.S.S.; maoism (Mao Zedong, China); castrism (Fidel Castro, Cuba); ceaușism; Modelul sovietic s-a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
la condițiile materiale, de mediu geografic, în relație cu tradițiile și specificul local. Obiectivele cadru se referă la formarea unor capacități și aptitudini specifice disciplinei; sunt urmărite de-a lungul mai multor ani de studiu și au grad ridicat de generalizare și complexitate. Ele se realizează prin rezolvarea obiectivelor de referință pe care le generează. Obiectivele de referință vizează rezultate așteptate ale învățării și urmăresc progresia în achiziția de competențe, cunoștințe, priceperi și deprinderi, de la un an la altul; scopul lor
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sintactic de subordonare cauzală), numai că, în locul cauzei și a efectului din structura «inițială», acum există explicativul (termenul care «inițial» exprima cauza) și explicatul [termenul constituit din ceea ce a rămas din contextul «inițial» după ce nu a mai existat (în sensul generalizării neexprimării pentru vorbitorii de limbă română) efectul, care trebuia să fie regent]”. Așadar, raportul sintactic explicativ este raportul - marcat prin joncțiunea (cu conjuncții mixte / intermediare de felul căci, pentru că, din cauză că etc.) asociată cu pauza și intonația dintre un termen explicat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
subordonată simultan -, prepoziții care însoțesc această funcție sintactică, topica și punctuația, precum și unele observații. Sperăm ca lucrarea de față să fie un exercițiu dar și un experiment didactic. Ne-am străduit să consemnăm esențialul, să ajungem la unele concluzii și generalizări, fără a putea epuiza întreaga problematică.
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
est-vest, începând din partea sudică a târgului Tecuci. Disoluția, prin spargerea solidarității dintre obșteni pe criterii de interese individuale, s-a produs diferențiat, ca ritm, în timp și în spațiu, în raport de condiții și conjuncturi locale, dar cu tendință de generalizare treptată. În procesul acesta de slăbire a solidarității și a vechilor legături dintre obșteni se modifică esența elementului primordial care asigura coeziunea obștii, acela numit ascultare, căci, de la o vreme, el începe să poarte două veșminte și anume: 1) cel
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]