4,151 matches
-
râs, dar pecetea oboselii era adânc întipărită pe chipul lor. Mergeau pe lângă sănii ca niște stafii...O vreme, nu s-a mai auzit nici o vorbă. Fiecare umbla purtând în cap povara gândurilor lui... „Oare Catinca s-o putut descurca pe gerul ista?...” gândea moș Dumitru. „Ce face Zâna mea când sunt eu plecat? Nu care cumva...” se întreba Mitruță. „De o bucată de vreme s-o împrietenit la cataramă cu vecina Crenguța, nevasta lui Iordache. Nu știu cum se întâmplă, dar prea des
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
asta de îndoială și bănuială l-a trezit glasul răgușit al lui Pâcu. Trezește-te, Mitruță, că ai rămas de cârd. Au să dea lupchii peste tine. Hai fuguța, băiete, că de oboseală îi cădea într-un șanț și pe gerul ista acolo rămâi. Unde ți-i gândul? La lemnele din sobă puse de tine sau la cioată?... Mai lasă-mă și matale în pace, moș Pâcule! i-a răspuns Mitruță, cu un început de necaz în glas. Dacă vorbesc, înseamnă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
atunci mai va...Moș Dumitru trebăluia prin curte sub mângâierea soarelui ce părea bucuros de reîntâlnirea cu satul din potcoava pădurii. Pâcu a ieșit pe uliță să-și mai dezmorțească oasele. „După o iarnă când și răsuflarea îți îngheța de ger, oleacă de soare parcă-i o mană cerească.” gândea el pufăind din lulea... „Am să trec pe la Dumitru, să văd cam pe când chitește el să pornim din nou la treabă.” A luat-o în lungul uliței, pășind arar, ca un
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Bine te-am găsit, Dumitre! Ai scos nasul de sub ogheal? Bine ați venit. Eu tocmai mă întrebam dacă mai trăiești, Pâcule, și când acolo, tu umbli prin sat și încă nu singur. Luleaua să trăiască. Ea m-a salvat pe gerurile celea de astă iarnă. Iată-mă-s întreg și nevătămat. Asta văd, dar de unde l-ai luat pe Mitruță? L-am pescuit de pe drum. Tocmai venea și el la tine. Gând la gând cu bucurie, că și eu mă gândeam
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Mitruță cum îi. Si n-ai să dai înapoi când a fi greu? Doar n-a trebui să ridic chetri de moară. Niște saci acolo...îi o nimica toată. Dar când a ploua, a ninge, a viscoli sau a fi ger, n-ai să dai înapoi? a continuat să-l ischitească moș Dumitru. Nuu! Dă-l în seama mea și nu avea grijă, Dumitre. Are să joace ca pe sârmă nu alta - l-a asigurat Pâcu, privind la Iordache. Ihâ! a răspuns
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
fi fost? Dar toata suflarea și făptura de prin prejur îi țineau hangul...”), efecte creionate cu ajutorul personificărilor și hiperbolelor („..vântul gemea ca un nebun, copacii din pădure se văicărau, pietrele țipau, vreascurile țiuiau, și chiar lemnele de pe foc pocneau de ger”). Caracterizarea directă surprinde portretul fizic al personajului, ce relevă impresia de grotesc, și creează totodată un efect comic prin utilizarea augmentativelor, diminutivelor cu rol de augmentare, formelor populare și hiperbolelor: „Ș’apoi afară de aceasta omul acela era ceva de spăriet
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
Culorilor are mulți ani dar e, totuși, tânăr, pentru că, să știți, copii, viața nu are vârstă, viața nu îmbătrânește, iar Prințul e plin de viață, e vesel, curajos și înțelept. Iubește cerul albastru, soarele, dar îi plac și ploile, zăpezile, gerul, urcușul și drumurile lungi. Nu e un prinț de azi sau de ieri, vă spuneam, e un prinț de demult și pentru totdeauna. Vine, adică, din străvechime. Tot de acolo a adus cu el și Culorile. Pe care le reînnoiește
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
nu facă ceea ce făceau ceilalți, grozăvindu-se. Reușise, dar în timpul școlii de ofițeri, fără interdicții, chiar superiorii recomandând între două ore de instrucție tactică “o pauză pentru o țigară“, trăsese câteva fumuri. La început, firesc, se înnecase, dar când era ger afară, fumul îl încălzea inducându-i o stare de calm. În ultima vreme, fără a face exces, își amintea de viciul deprins printre camarazi. - Bună, Ioane! Îl vizita un alt învățător tânăr, de a cărui prietenie se bucura. - Bună seara
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Început să mâncăm, dar urechea ședea la pândă... Orice zgomot Însemna pericol pentru noi... Era atâta liniște, Încât auzeam și fâlfâitul unui pițigoi printre crengile din hățișul râpei. Mă Întrebam: „Oare cum rezistă o asemenea vietate cât un chipăruș la gerurile iernii?” Și atunci mi-am adus aminte că acest grăunte de viață are un simț al libertății nemaiîntâlnit la alte vietăți. Nu degeaba se spune că: „Ai să mori de necaz ca pițigoiul, cu gheara În gât”. Faptul l-am
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
am tot urmat frontul românesc. Iertată să-mi fie lipsa de coerență, dar am uitat să vă spun că profesorul Zenit era numit șeful spitalului de campanie unde eram mobilizați. În plină iarnă, numărul răniților sau, celor care sufereau din cauza gerurilor cumplite era din ce În ce mai mare... Într-una din zile, abia ieșisem dintr-o operație dificilă și profesorul Zenit este chemat de mare urgență la telefon. „ Vino cu mine, Nicule” - m-a invitat el. L-am Însoțit. „Alo. La telefon este profesorul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
găsit un fulgușor de nea pe care l-am întrebat: Scuză-mă, îmi poți spune unde mă aflu? Bună! Cum adică, nu ști unde te afli!?! Nu! Îmi poți spune? Da! Te afli pe tărâmul iernii! Aici se produc frigul, gerul, viscolul și fulgii de nea și apoi pornesc către tărâmul muritorilor! Dar nu știi cum mă pot întoarce acasă? Dar unde locuiești? Păi, locuiesc pe tărâmul muritorilor! Nu știu sigur, dar cred că știu cine te poate ajuta! Vino cu
ANTOLOGIE:poezie by Jenica-Daiana Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_691]
-
cine te poate ajuta! Vino cu mine! Fulgușorul mi-a prezentat mai întâi tot ritualul de făurire a iernii. Mi-a arătat cum norii încep a fi vopsiți pentru a căpăta coloarea cenușie, cum vântul se pregătește de plecare, cum gerul își lustruiește toate armele cu care o să atace celălalt tărâm și, nu în ultimul rând, cum se produc fulgii de nea mii și mii de steluțe argintii, toate frumoase, dar toate diferite, fiecare cu farmecul său. Este o muncă foarte
ANTOLOGIE:poezie by Jenica-Daiana Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_691]
-
cred ei! Nu știu, sună tentant, dar nu știu ce să spun! Vă implor, Alteță, ajutați-o! Bine, sunt de acord, dacă încetați să vă mai plângeți! Bine, promitem! Atunci, regina m-a trimis prin portalul pe unde se trimit și vântul, gerul, ninsoarea, norii și fulgii de nea, înapoi pe tărâmul meu, bineînțeles, nu înainte să îmi iau rămas bun de la toți și să le mulțumesc reginei și, în special, fulgușorului, pe care nu îl voi uita niciodată. Ajunsă pe tărâmul meu
ANTOLOGIE:poezie by Jenica-Daiana Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_691]
-
mai apăreau pentru prima dată după '89". "Au editorii noștri destule metode să ne strice cărțile". "Doamne, greu am structurat volumul ăsta! Copiasem cam 7-800 de pagini..." "Păi da, România socialistă nu cunoștea tehnica xerox!" "... la Biblioteca Academiei. Pe un ger crîncen, înfășurați în fulare. Spre pauza de prînz, Petru Creția, învinețit și el de frig, ne lua la o vodcă mică, la Casa Scriitorilor, să ne mai dezmorțim degetele". Edițiile "familiale" ale Magdei U., făcute în colaborare cu Herr Professor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Nu s-a îndurat să urce la volan. S-a aplecat spre iarba uscată de lîngă gardul înalt și a încercat să strîngă în buchețel cîțiva năsturei prea scurți. Stuchitul mîței, așa-i zicea floricelei ăleia, incredibil de rezistentă la ger, bunica Leonora. Șichy te iubește, Russ. Să nu-mi spurci sufletul, Ana. E fiica mea spirituală. Am săpat două fîntîni, am sădit pomi, vie, am ridicat casa asta și am ajutat să crească o fetiță orfană. Lucrurile nu sînt cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
am respins insistența fără măsură a acelui ins. Va trebui să răspund d-lui Mihai Bejinaru din Câmpulung Moldovenesc, d-lui prof. Ioan Enache din Elveția, lui Marcel Cuperman și soților Pândaru din S.U.A. Iarna devine serioasă cu ninsori viscolite, ger accentuat și mari dificultăți privind traficul rutier și nu numai. Portul Constanța e complet blocat traficului. Probleme serioase de iarnă în Bulgaria și alte țări europene. La televizor se dă festivitatea de premiere la campionatul european de handbal feminin. Echipa
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
soartă. Sâmbătă, 1 ianuarie 2011. Revenit la 130 de la finii Brătuleanu de la Revelion, m-am odihnit între orele 2 și 830, mai zăbovesc un pic și mă scol îmboldit de o strașnică lumină a acestei zile cu mult soare și... ger pe măsură. Să fie oare ca o prevestire că anul 2011 va fi mai bun, mai frumos și mai dătător de speranțe?? Poate vom vedea și această mare minune. Am acum ocazia să verific pe viu o vorbă auzită de la
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
să nu creadă în autenticitatea faptelor de viață pe care le reliefez. Eu le repet încă punctul meu de vedere, ca cel ce-mi caracterizează sinceritatea celor susținute și nicidecum înfrumusețarea unor întâmplări. Pentru 5 ianuarie 2011 notam următoarele: tot ger și astăzi. În casă același confort obișnuit, adevărat imbold la lucru. Între orele 9-13 am terminat recenzia volumului „Bat clopotele”, lucrând trei zile consecutiv câte 4 ore pe zi (abia o jumătate de normă de lucru), urmând doar să mai
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
un bun exemplu de urmat pentru toată lumea politică ce s-a înfruptat și se înfruptă din bugetul și așa sărac cum este el. Miercuri, 9 martie 2011. Deși ne apropiem de jumătatea lunii martie, vremea continuă să fie rece, cu ger peste noapte și în orele dimineții. Iarna nu se dă încă bătută, dar primăvara nu va întârzia să apară și stratul de zăpadă - încă consistent - va dispărea, pentru că face parte din firescul succesiunii anotimpurilor în care oamenii își numără anii
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Deșertul alb Elena Marin Alexe Deșertul se-ntinde ursuz și tăcut Difuz ca un spectru letargic și mut Cu lanțuri de ger omătul adună Flori înghețate pe-a iernii cunună În curtea din deal zăpada oftează Pașnică luna din nori o veghează Noaptea-i stăpâna tăcută si tristă Vântul se vaită în alb de batistă Nu se-aud câinii prin satele ninse
De?ertul alb by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83351_a_84676]
-
sunt cel ales. (15 septembrie) Aventură unică În adolescență: să te afli cu schiurile-n picioare, la miezul nopții, pe dealul din fața străzii Văilor sub luna argintie, agățată acolo pe cer, deasupra ta, ca o tipsie gigantică. Zăpada scrâșnește de ger, Înghețăm, dar prin cădere ne Încălzim. Vis maxim: să aluneci schior al nopții, să te pierzi Într-un pliu al zăpezii, În dâra misterioasă trasată de altcineva Înaintea ta! De către cine? Poate de un zeu al zăpezii! (iarna) Azi, corpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
În minte, vedeam numai patine peste patine, iar piciorul meu ieșind dintre ele. 6 februarie 1960 (sâmbătă) Fredy și-a bătut joc de mine făcându-mă boșoroagă. Atunci am hotărât să lupt singură, iar În prezent mă antrenez cu tot gerul Îngrozitor pe gheața de pe lac plină cu zăpadă. Chiar azi am fost cu Șerban la Floreasca, de unde am venit amândoi categoric degerați. 7 februarie 1960 (duminică) Azi am pus bazele „Clubului groazei“, din care fac parte Șerban, eu și Sorin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
erotică aparte din revelația aceea ca absență pură În conștiința unei fetișcane de 10 ani. Îmi dau seama acum că am rămas marcat de fragilitatea brațelor ei, ce mă strângeau drăgăstos, mă recuperau treptat din absență; mâinile ei, arzând de ger și febra interioară, scuturându-mi părul (prima parte reînviată), frecându-mi obrajii cu disperare să mă trezesc, oprindu-se gingașe pe ochi, pe nas, pe gură, reluându-mă În stăpânire, smulgându-mă treptat din absență; iată, o revăd susurând: plânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
din urmă, i-a fost dat pasului său mărunt ca, nebun de extenuare, să supună trufașul vârf. Și acum, sus, deasupra, singur, simțind că muntele cel adevărat rămăsese În urmă, culmea Muntelui din el nu i se arăta Încă nicăieri. Gerul Îi Înghețase pe obraz neputința din lacrimi. Copleșit, se așeză o clipă, refuzându-și orice gând. Și, deodată, se liniști. 20 iulie 1965 Am trecut de atâtea ori pe aici. Pasul mi-este rar și greu de gânduri. De fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
rebours al lui Huysmans, confundând pe Des Esseintes cu Dorian Gray. Sorin A. m-a privit cu ironie. Doi și cu doi fac cinci: n-o iubesc, dar sunt gelos. Înseamnă că Încep s-o iubesc din gelozie. (seara) E ger. Plecăm undeva cu mașina. Ea vrea să mă ducă nu știu unde. Nu sunt atent. Accept să mergem oriunde. Sunt ca un mecanism Întors. Gheață, alunecuș, ne-am certat azi. Am hotărât să divorțăm. Are ochii ficși. Se uită Înăuntru, ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]