5,266 matches
-
cunoscuți. Au venit la mine de la doctori până la ingineri, femei în general. Da... Am rămas șocată când i-am zis unei doctorițe care urma să plece la București, asta acum câțiva ani, să aibă grijă cum conduce... Eu i-am ghicit în cărți că o să moară, da' nu i-am putut spune. Și mi-a dat o asistentă telefon și mi-a zis că a murit la volan" (M.C., 72 de ani, Mărășești). Deși peste 95% din răspunsuri au afirmat că
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Nu 105 26.3% NS/NR 45 11.3% Total 400 100.0% Dacă da, prin ce anume? Frecvență Procent prin vise 87 21.8% semne naturale 36 9.0% este vorba de o presimțire 91 22.8% pot fi ghicite prin practici speciale 26 6.5% NS/NR 160 40.0% Total 400 100.0% Răspunsurile prezentate mai sus demonstrează că, la nivel general, există o anumită idee despre ceea noi numim în termeni socioantropologici arta divinatorie. Mai mult, se
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a fi adevăruri veritabile doar acelea care ne parvin prin vise (21,8%), prin diverse semne naturale (9,0%) și care pot fi presimțite (22,8%). Doar (6%) consideră că adevărul despre viitor poate fi aflat prin practici speciale (astrologie, ghicit în cărți, în zațul cafelei, tarot etc.). Constatăm că la nivelul simțului comun există ideea (neafirmată direct) că, dincolo de limbajul obișnuit, există și un alt limbaj, al semnelor. Cifrele trădează o anume sensibilitate a subiectului din mediul urban la mesajele
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de pur "spectator". Cel puțin la nivel declarativ, așa stau lucrurile. În fapt, este detul de greu de verificat câți dintre aceștia au participat efectiv la o ședință de divinație. Ați încercat vreodată sa apelați la cineva pentru a vă ghici viitorul? Frecvență Procent Niciodată 283 70,8% O singură dată 64 16,0% De câteva ori 42 10,5% Frecvent 5 1,3% NS/NR 6 1,5% Total 400 100,0% În rândul spectatorilor ideile despre ceea ce ar fi
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
că practicile divinatorii poartă cu ele povara unui stigmat oficial (divinație = superstiție, vrăjitorie, magie, lucru necurat etc.). Din acest motiv, practica a devenit într-un fel prohibită. Ea s-a retras deseori din spațiile religioase înspre cele private. "Eu nu ghicesc decât acasă și numai la prieteni și persoane cunoscute. Știți... astăzi sunt tot felul de oameni... și nu mă complic" (V.P., 59 ani, Rădăuți, Suceava). Dacă pentru unii locuința funcționează ca o formă de protecție împotriva socialului, pentru alții ea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cunoscute. Știți... astăzi sunt tot felul de oameni... și nu mă complic" (V.P., 59 ani, Rădăuți, Suceava). Dacă pentru unii locuința funcționează ca o formă de protecție împotriva socialului, pentru alții ea reprezintă garanția unei bune preziceri. "Eu nu pot ghici decât la mine acasă. Am încercat odată la cineva și am spus numai prostii, nu-mi ieșea nimic!" (M.T., 52 ani, Munteni, Galați). Pe de altă parte însă, locul privat, respectiv locuința, are o valorizare specială în mentalul românesc. Ea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
odihnească și cărțile, dacă vrei să-ți spună bine, altfel se măsluiesc" (Ț., 80 ani, Suceava). Acesta este și motivul pentru care ele sunt adesea păstrate într-un loc "ferit", iar apoi sunt amestecate cu grijă. În cazul celor care ghicesc în cafea, prima etapă se reduce la prepararea cafelei. Cei care fac însă divinație meteorologică cu ajutorul calendarului de ceapă își pregătesc mai întâi cele necesare: "La Anul Nou iau o ceapă mare și frumoasă, o tai în două și aleg
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
De multe ori această colaborare se referă la credința pe care trebuie s-o manifeste prezicătorul și clientul față de actul respectiv de divinare. "Cei care vin aici cu inima îndoită și care nu cred în puterea cărților, nu le pot ghici bine; cărțile se amestecă și nu arată mai nimic..." (E., 49 ani, Botoșani). Răspunsuri asemănătoare au fost obținute în majoritatea interviurilor efectuate. 13.2.2.2. Termeni psihologici Unele substantive sugerează prezența unui vocabular cu tentă psihologică în limbajul prezicătorilor
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
anulate. Perd Beckley identifică divinația numai cu "viitorul revelat"273 în diverse maniere prin mijlocirea simbolurilor. Nu discutăm pertinența afirmațiilor și explicațiilor de acest gen, dar le remarcăm prezența și la nivelul limbajului comun. De obicei oamenii merg să-și "ghicească viitorul", și nu trecutul, înțelegând prin aceasta posibilitatea de a accede la realitățile transcendente și eterne. Celelalte dimensiuni temporale (trecutul sau prezentul) au fost trăite și interesează mai puțin. Totuși, practicile divinatorii pot accesa în egală măsură prezentul, trecutul și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și nu cunoaștere sau informație."288 Spre deosebire de vrăjitorie, care revendică puterea cuvântului (de unde și aspectul său ofensiv), divinația revendică cunoașterea prin cuvânt (fapt ce-i creează și reputația de practică nonagresivă). "Eu nu fac nici un păcat și nici un rău atunci când ghicesc. Vreau numai să ajut oamenii să cunoască mai mult din ceea ce-i așteaptă ca să se ferească" ( D., 51 ani, Bacău). Afirmația se găsește în diverse variante la mai toți interlocutorii intervievați. Semnele mă ajută să știu mai multe... da' nu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
franceze, T. XIX, apud Jean Palou, op. cit., p. 110. 146 Achim Mihu, Antropologie culturală, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2002, p. 223. 147 Din cele 120 de interviuri realizate cu persoane care practică divinația, aproximativ 25 au declarat că știu doar să ghicească și nimic altceva. Totuși, marea majoritate au demonstrat și cunoașterea altor ritualuri de natură magică: descântece, dezlegări, scoaterea argintului-viu, practici magice de aducere a ursitului, de sănătate etc. 148 Majoritatea celor care au consultat un specialist în divinație au avut
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Născută din punerea alături a manu scriselor, filologia a alăturat cunoștințe din domenii felurite, Îmbrățișîndu-le erudit cît mai apropiat de original. Această parte a criticii o numesc unii conjecturală (lat. coniec tura „presu pu nere“) sau divinatorie (lat. diuinare „a ghici“) sau critica emendatrix (lat. emen dare < mendum „greșeală“). Învățații care lucrau la biblioteca din Alexandria sînt cei care au fundamentat filologia. Biblioteca din Alexandria cuprindea două sute de mii ori chiar șase sute de mii de exemplare (sursele antice dau informații diferite
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
faptul că erau obligați să mintă constituia un factor important de stres (Montanino 1984). Pe scurt, putem spune că oamenii, ca membri ai societății, comunică între ei în diverse moduri, și nu numai prin cuvinte. Însă ei nu-și pot ghici unul altuia gîndurile, de aceea comunicarea nu este niciodată perfectă; într-adevăr, ei pot avea chiar o părere greșită asupra propriilor gînduri. Din cauza acestui impediment, orice mesaj poate fi receptat în mod imprecis, fie intenționat sau nu. Totuși, varietatea contextelor
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
că dacă este prezentă în viața noastră de mai puțină vreme, ne va fi mai ușor să scăpăm de ea. Știm că minciuna era un fenomen binecunoscut în Grecia, în urmă cu trei mii de ani. Nu putem decît să ghicim ceea ce s-a întîmplat înainte, însă presupunînd că minciuna a fost o inovație apărută în urma revoluției agriculturii de acum zece mii de ani, atunci n-ar fi o caracteristică inevitabilă a umanității; ar fi mai degrabă produsul unei schimbări în viața
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mai devreme, acest lucru face ca oamenii de știință care dispun de date mai puține să aibă mai multe probleme în interpretarea lor. Ceea ce vreau eu să subliniez este faptul că indivizii, oameni și maimuțe deopotrivă, sînt avantajați dacă pot ghici posibilele reacții ale celorlalți la anumite acțiuni pe care le-ar întreprinde. Dacă indivizii pot alege dintr-un număr mare de acțiuni și nu doar între pasivitate și o reacție dinainte programată, sînt și mai avantajați. Dacă pot alege în funcție de
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
petrece în mintea semenilor lor, sînt încă și mai avantajați. Cheney și Seyfarth (1990:254) sugerează că: multe din diferențele fundamentale între mintea maimuțelor inferioare și a celor superioare vor conduce în final la capacitatea superioară a ultimelor de a ghici reacțiile semenilor lor. Copiii achiziționează treptat această capacitate, în procesul dezvoltării conștiinței de sine, a diferenței între ei și ceilalți. Talentul machiavelic se limitează la unele specii evoluate; modul în care a apărut este un subiect în privința căruia experții se
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mai talentați în această privință. Cheney și Seyfarth (1990: 252) pun la îndoială această presupunere. Speculînd că, din cauza simplității organizării lor sociale, maimuțele sud-africane "nu se puteau folosi de majoritatea trăsăturilor limbajului uman", ei sugerează că poate "abilitatea de a ghici reacțiile celorlalți este ceea ce permite grupurilor sociale să devină mai fluide și mai puțin stabile". Poate că ambele presupuneri sînt parțial corecte; creșterea presiunii ecologice poate favoriza supraviețuirea grupurilor cu tipuri mai complexe și mai fluide de organizare socială, care
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
devină mai fluide și mai puțin stabile". Poate că ambele presupuneri sînt parțial corecte; creșterea presiunii ecologice poate favoriza supraviețuirea grupurilor cu tipuri mai complexe și mai fluide de organizare socială, care este menținută doar de către indivizii care reușesc să ghicească reacțiile celorlalți. În consecință, putem presupune că cele două trăsături, intenționalitatea de ordin superior și fluiditatea organizării sociale s-au dezvoltat concomitent. Anumite date arată că acea complexitate socială și inteligența care o susține se pot dezvolta mai repede decît
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
1990:244) un copil mic care încă nu reușește să mintă cu privire la firimiturile de pe obrazul său, poate totuși să invite un ursuleț de pluș la o cană de ceai. Avînd la dispoziție atît abilitatea imaginativă cît și cea de a ghici gîndurile altora, minciuna devine realizabilă. Piaget (1932: 135; cf. Vasek 1986:285) susține că "tendința de a minți este naturală... este o componentă esențială a egocentrismului copiilor". Victor Tausk (1933:46 n.5), susținea, în 1919, că minciunile spuse de
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
presupunerea pare îndeajuns de plauzibilă. Am putea eventual afirma că dacă tot ce s-ar spune ar fi minciună și dacă toate minciunile n-ar fi altceva decît adevăruri înșelătoare, ar fi ușor să le identificăm și să aflăm adevărul, ghicindu-l în opusul a ceea ce este spus sau scris. Însă, acest opus ne-ar pune în fața a numeroase opțiuni. În plus, dacă am ști că interlocutorii vor lua drept minciuni tot ce afirmăm noi, i-am putea induce în eroare
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
lacrima. Dar mai ales nu ne putem cunoaște și n-avem cum să resimțim Întreaga amploare a Împlinirilor noastre: Prin suferinți, dintr-un loc Într-altul, prin arderi ne purtăm Îndoielnică firea. Noi ne cunoaștem doar golul, aleanul. Lucrurile ne ghicesc Împlinirea. Lucrurile ar fi, de fapt, conștiința noastră superlativă, oglinda esenței noastre de ființe iubitoare: Înaintarăm pînă-n zăpezi, prin amară vreme, și Încă nu știm că iubim. Dar apa, dar apa În care de sus de pe pod ne-oglindim, o
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
demolarea caselor vechi care dădeau culoare, suflet, autenticitate orașului. Reiese În vreun fel din poemul de mai sus această atitudine? Vituperează autoarea În apărarea patrimoniului periclitat? O podidesc lacrimile cînd vede sacrilegiul? Categoric, se abține. Poate că am putea-o ghici acum, cînd știm despre ce e vorba, În postura melcului retras cu discreție, cu toate regretele sale, În cochilia unui haiku. Covata crăpată sub streașinăcovata crăpată plină cu soare Iulian Dămăcuș 4-6-5, schema silabică neglijată compromițător sau luată-n răspăr
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
cele trei poeme avem de a face cu personificări ale toamnei, ierbii și corcodușului. Și că acestea dau valoare poemelor. Fac ca simțămintele nerostite ale omului să se obiectiveze În gesturi ale lucrurilor. Rochia de in rochia de in parcă ghicindu-mi gândul vântul șugubăț Cornel Beldiman SÎnt evocate două lucruri: rochia și vîntul. Între ele gîndul neexplicitat al presupusului autor. Sau, mai curînd, observator. Explicitarea este lăsată pe seama celor două lucruri. A jocului lor. Fata, femeia, trupul ar fi superfluu
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și creează acea tensiune a iscodirii ce dă o satisfacție-n plus cititorului isteț. Imaginația beneficiază astfel de mai multă libertate și de bogăția unui evantai de posibilități necenzurate printr-o alegere textuală decisă. Maniera În care vîntul (ne) va ghici gîndul se poate calchia pe cunoscuta imagine a dezgolirii Marylinei Monroe nimerită deasupra unei guri de aerisire sau poate urma pilda mulării veșmintelor pe trup pe care o adoptă vîntul În poezia lui Blaga: el fete preface pe străzi În
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
ta. Puterea celorlalți în special a marilor puteri este întotdeauna o amenințare atât timp cât nu există un guvern care să asigure protecția. "Echilibratorii" încearcă să reducă riscurile opunându-se părții mai puternice. Statele slabe nu prea au de ales decât să ghicească corect și să spere că o coalizare timpurie cu câștigătorul le va aduce un tratament favorabil. Ar fi prostesc din partea puterilor mari să se comporte astfel. În schimb, ele vor echilibra, atât pe plan intern, prin realocarea de resurse pentru
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]