4,229 matches
-
Acolo se purtau acum bătĂliile și noi ne foloseam de CĂmin atît ca de un punct de observație, cît și ca de un loc bun pentru filmat. Zilele erau foarte periculoase și reci, iar nouă ne era mereu foame și glumeam Întruna. De fiecare dată cînd un obuz lovește o clădire, se face un nor mare de praf de la cărĂmizi și tencuială, care, atunci cînd se așază, acoperă oglinzile și ferestrele parcă date cu calciu. Într-una din camere, cea care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
pot trezi scos din porție... Pe mâine, dragule! Te aștept tot aici. Ora șapte e potrivită? Cred că da, dar dacă vezi că nu apar, asta înseamnă că am fost băgat la arest... hă, hă, hă! Nici o grijă, vere. Am glumit. Pe mâine! Dimineața, soarele primenit de roua dimineții îmi dă binețe, zâmbindu-mi galeș. Hodorogit de căruțe împietează gingășia aerului înrourat. Până să mă obișnuiesc cu răcoarea de afară, mă trezesc salutat de ieșean, aflat pe celălalt trotuar. Bună dimineața
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
până la primăvară. Tu mai ai o scăpare, Pâcule. Aprinzi luleaua și pufa-pufa te încălzești. Noi, însă, ioc. Numai să te prind eu că ne tămâiezi iar, că ai băgat-o pe mânecă - l-a înțepat subțire și l-a amenințat glumind moș Dumitru. Mulți au spus și nu m-am tuns. Nici de data asta nu m-oi rade - a răspuns cu indiferență Pâcu. Costache nu s-a lăsat rugat de două ori și a umplut ulcelele cu vinul aburind. Moș
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ai spus de la început ce-i cu otopsia asta, moș Pâcule? a intervenit calm Vasile Hliboceanu. Dacă spuneam asta de la început în loc să asultați, vă apuca sforăitul, iar eu predicam ca Moise în pustiu. Vreau să vă amintesc că n-am glumit când am spus că cei slabi de inimă să plece, pentru că nu-i o joacă. Spune mai departe, Pâcule, pentru că, dacă n-o murit nimeni până aici, nu-i nici o primejdie - l-a îndemnat moș Dumitru. Tu crezi că eu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
fals, dacă nu e Prințul nostru? Pentru că zmeii sunt în stare de orice și pot să se prefacă ei înșiși în curcubee, în castele și chiar în prinți, numai și numai ca s-o păcălească pe Ana. Nu, copii, am glumit. Ana nu poate fi păcălită. Pe lângă faptul că e foarte deșteaptă, o feresc de păcăleli și pantofii ei albaștri. Știți ce fac pantofii ăștia? În primul rând: îi pot transforma pe cei răi în stane de piatră - ați văzut
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
fete, e vocea lui Lexo, că tresă mergem pînla capăt cu porcuăsta. Știi censeamnă asta. Nu posomori un gabor, spune celălat tip, cred că numele lui e Liddell. Se aude un rîset nervos dinspre Estelle. Ea crede că puțoii ăștia glumesc. Nu vreau sam nimidia face cu asta, zice ea. Nu fii sonat Lexo, spune Liddell. Nu posomori un gabor. Fără discuție. O punem dupaia. Încă o voce intervine În conversație, gîfÎită, Înspăimîntată. — Nui de glumit, hai mă băieți... nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
Ea crede că puțoii ăștia glumesc. Nu vreau sam nimidia face cu asta, zice ea. Nu fii sonat Lexo, spune Liddell. Nu posomori un gabor. Fără discuție. O punem dupaia. Încă o voce intervine În conversație, gîfÎită, Înspăimîntată. — Nui de glumit, hai mă băieți... nu-l putem omorî pe tip... nu piun polițai... agresorul meu Ocky. — Tacă-ți fleanca de ciripitor căcăcios, zice Ghostie, iar eu Îl pot simți de aici pe Ocky cum tremură. Osavem grijă de tine mai tîrziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
arătă, indiferent, direcția. Când îl văzu, maistrul coborî de undeva, de la etaj. Se șterse cu o cârpă, îi întinse mâna și-l întrebă: - Cum a mers la examen? I-ai dat gata pe ieșeni? Hai, nu te bosumfla, c-am glumit. Nu, serios, cum a decurs examenul, când vei afla rezultatul? - Știu și eu... Cât m-am priceput, cât știam de la școală, am scris. N-o fi dracu’ așa de negru! Necazul e că rezultatele vor fi afișate peste două săptămâni
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
firesc pentru vârsta și situația lui: izbucni într-un plâns de nestăpânit. Subdirectorul Cortez, impresionat de lacrimile la care nu-și închipuia că se va ajunge, pe un ton deodată grav, încercă să-l liniștească: - Stai, nu vezi c-am glumit? Cel mai bine ar fi, după părerea mea, să-l aștepți pe domnul director, să vedem ce va spune dumnealui. Fu luat din nou în primire de către elevul de serviciu, care-l conduse spre intrarea școlii. Înainte de a se
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
cele trei companii de pușcași din Batalionul III, ca întărire. Comandantul batalionului era un locotenent, tot învățător în civilie, cu care se împrietenise. Amiciția îi ajutase pe amândoi. După fiecare luptă urma o liniște nefirească, pe timpul căreia se descărcau nervos, glumind pe seama primejdiilor trecute. Erau de acord amândoi că războiul văzut dinăuntru, era cu totul altceva altceva fața de ce știau în civilie. Groaza moderată cu o gură de alcool, bubuiturile infernale, fumul și praful, gemetele și strigătele desperate ale răniților, imaginile
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
apendicită. ― Sper să fi mers toate ca ceasornicul. Acolo-i și Despina... ― Și eu cred la fel. ― Uite că și doctorii, și nu unul oarecare, ci ditai profesorul, și Încă chirurg, ajung pe masa de operație! - a Încercat Petrică să glumească. ― Se Întâmplă, fiindcă și ei sunt oameni. ― Transmite-i din partea mea urarea de Însănătoșire grabnică și o Îmbrățișare frățească. Voi trece mâine pe la el, dacă va mai fi În spital. ― De vrei să-l vezi, atunci să mergi pe la prânz
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de bancă În școala primară... Apoi... Ei!... Sunt multe de povestit... Dar mai știu eu pe cineva care a fost cercetaș - a continuat Nicu. Doctorul Gruia a tresărit, emoționat. ― Cred că Îl cunosc și eu, domnule profesor - a Îndrăznit să glumească Gruia. ― Pentru tine, Petrică, este o noutate. Este vorba de tatăl acestui tânăr doctor, Gruia;Toader Toaibă... ― Nu! Nu se poate! ― Ce nu se poate, Petrică? ― Se vede treaba că Dumnezeu le aranjează pe toate cu mare măiestrie. Nici nu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Când medicii de diferite specialități vor spune „da” - adică poți părăsi spitalul - abia atunci Îmi voi pune și eu semnătura și parafa pe biletul de ieșire. Până atunci, mai va!... Și cum pe doctorul Pas nu l-a văzut vreodată glumind sau zâmbind, securistul s-a resemnat. S-a uitat la pacienții din jur, dar nu i-a răspuns nimeni, măcar cu o privire... După ce echipa care a făcut vizita a ieșit, securistul a rămas cu privirea În plafon, mestecându-și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
mică și pasul Întins!” Sau, cum ar spune unul de colo, din mahala: „Ciocul mic și pasul mare”. Și a pornit călcând apăsat, fără să se uite Înapoi ca să vadă dacă eu Îl urmez au ba... Și mergea omul! Nu glumea deloc! Eu gâfâiam În urma lui și Îmi spuneam În gând: „Aista Îi de la țară. Nu-i târgoveț cum nu-s eu popă!”... După un mers răzbit de vreun ceas, ne oprește o santinelă. Nu știu ce i-o fi spus omul din fața
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
vreme și au apărut patru puncte cenușii pe albul omătului. Nu alergau cu viteză mare... În clipa următoare, a apărut și Păpădie. „Ai reușit să faci ce trebuie?” - l-a Întrebat Toader. „Sper să fie de leac descântecul meu” - a glumit el. Aveam Încredere În priceperea lui Păpădie... „Sigur le-a pregătit el <rusnaciloră, o primire de zile mari” - gândeam eu. Am alergat spre cărarea patrulelor, unde ne aștepta Undiță cu ai lui, și apoi spre stânga, tot În pas alergător
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
militari italieni. Și „macaronarul” din fundul tranșeii cică ar fi răspuns: „Che bella voce!”... „Uite la tati. Eu am inima cât un purice, iar mami așteaptă să vadă dacă bănuiala ei este adevărată ca pe o izbăvire, și el... El glumește. Doamne, ce minune de om! Așa a reușit să treacă prin atâtea momente grele ale vieții, fără să-i fie zdruncinat psihicul!... Cum să nu iubești un asemenea om? Fericită ești, mami, că ai avut norocul să-l Întâlnești!” În
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
cu mare plăcere. După ce și-a scos mănușile chirurgicale și s-a spălat pe mâini, a venit În fața lui Gruia, ― Vă urmez până În pânzele albe, domnule doctor - a vorbit cu ton de șagă doctorul Vatră, cel care de obicei nu glumea. ― Să mergem! - a rostit Gruia, dându-i Întâietate. Când au ajuns la cabinetul profesorului, s au oprit. La bătaia În ușă, profesorul a răspuns, ca de obicei: ― Poftiți, vă rog! Au intrat. Înainte ca doctorul Vatră să salute, profesorul l-
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
la tine? ― S-a Întâmplat, Despi. S-a Întâmplat - a răspuns profesorul, cu un aer misterios. Despina a făcut ochii mari. Un crâmpei de zâmbet de pe chipul profesorului l-a dat de gol Însă. ― De ce zâmbești, tati? ― Pentru că eu am glumit și tu ai intrat În panică. ― Te rog să fii mai explicit, fiindcă abia acum m-ai băgat În ceață. ― Află că mâine... Mâine vei da cel mai dur examen din câte ai dat până În prezent. ― Dacă trebuie, nu mă
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
da cel mai dur examen din câte ai dat până În prezent. ― Dacă trebuie, nu mă pot opune. Poate Îmi spui și În ce domeniu? ― Vei face echipă cu... ― Cu cine, tati? ― Cu profesorul, Într-o operație de... apendicită. ― Cred că glumești, tati. ― Nici pomeneală. Avem de operat o copilă, nepoată a bulibașei pe care Îi știi și tu... Asta o facem la rugămintea Întregii cimotii a lor. Ei? Ce zici? Mă ajuți să ies din Încurcătură? ― Da’ ce? Te Îndoiești, tati
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Un bob zăbavă, vecine. Să așteptăm cuvântul final al comisiei. Nu zi hop până n-ai sărit șanțul. Și dezlegarea o vor da nu doar oamenii puși să judece calitatea răspunsurilor mele”, ci și cei cu „organul” - a reușit să glumească Gruia. Deși om trecut prin furcile Caudine ale multor confruntări, Gruia nu reușea să se liniștească. Mai ales că În timpul examenului fiecare membru al comisiei - cu excepția profesorului Hliboceanu - a fost un Sfinx. În cele din urmă, s-a retras și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de pildă. Ia să zică el ceva contra a ce așteaptă agenția Sőrős să zică. Reacția va fi dură, pariez. Cum dură a fost și a comuniștilor, față de cel care a mișcat în front (ideologic): Labiș. Ce dezgustător de imbecil glumește un brenciu, dis-de-dimineață, pe Antena 1: "Pe cîinele ăla cum îl cheamă? Lăbuș? Nu Lăbuș? A, Labiș!" Cît se dă iar publicitate, aflu de la domnul Bebe că "toate-s impregnate de sex-sex-sex". Viața fără sex nu-i viață. Numa cin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
comunist devenise o agentură moscovită; în '50, oportuniștii umpleau rîndurile, din ce în ce mai dese și mai strînse. Pentru ca, după '60, partidul devenit de stat să ofere un statut inferior nemembrilor. Copil de nemembru am fost și eu. Ca să priceapă că nu se glumește cu ofertele regionalei PCR, tata a fost eliminat de la catedră, în '49. Operația a executat-o un fost student al lui, om cu frică (și cu iubire) de Stalin, ajuns în Ministerul Artelor. Locul i l-a luat un oarecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ca sudate de zid. Suporta bătaia boabelor care-i cădeau pe spinare. Stratul de grindină ajunsese pînă la glezne. Îmi lipisem fruntea de sternul lui. Subțiorile îi miroseau amărui, a pămînt ud. Abia suflam. A găsit și puterea de-a glumi, în limba poezeasc㇇: "Cu ouă plouă, Ana. Ia ghici cîte păsări sînt înăuntru, gata să spargă coaja!". Or fi pinguini, după cît sînt de mari", l-am rîs eu. M-a luat de mînă cînd a încetat rafala și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
că nu mai ieșea, că mergeam numai cu tătișor, la un sirop cu sifon sau la cinematograful "Doina", cînd rula Ruslan și Ludmila. Sau Copiii căpitanului Grant, în variantă sovietică. "Conștiința etnică românească se educă prin Moskfilm" se prefăcea a glumi Iordan. Dragostea e oarbă. Da, te orbește pînă la a nu vedea dincolo de vîrful nasului, dar te și face să vezi lucruri pe care nu le-ai vedea în mod normal. Iordan n-a vrut să fie cocor§§, cum îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
M-am înfierbîntat. Aștept să mi se liniștească respirația. Șichy îmi ia între degete încheietura mîinii ca pe-o tijă de floare. Ca să nu spun ca pe-o crenguță uscată. Îți povestesc toate astea ca să înțelegi că nu era de glumit cu "directivarea". Deveneai non-persoană: blam/interdicție de tipărire și retipărire/retragere din biblioteci. Dacă i-ar mai fi găsit valul comunist în viață, Eugen Lovinescu, Ion Pillat, Rebreanu, Iorga ar fi murit în pușcărie. Hai să bem un ceai, Șichy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]