4,781 matches
-
în timpul ei, cu multe lacrimi. 71. l Duminică ș3 augustț - În timpul liturghiei, cu multe lacrimi. 72. a. l Luni ș4 augustț - Înainte de liturghie, cu lacrimi, iar în timpul ei, cu mult belșug de lacrimi, neîntrerupte, pierzându-mi de mai multe ori graiul. 73. a. l. Marți ș5 augustț - Înainte de liturghie, cu multe lacrimi, iar în timpul ei, de mai multe ori, cu ele. 74. Miercuri ș6 augustț - Fără ele. 75. .a. l Joi ș7 augustț - Înainte de liturghie și în timpul ei, cu multe lacrimi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
DE DINAINTE 2. 4. ä. l. d. Sâmbătă, înainte, .o. c. y., și în timpul ei, cu mult belșug, iar după, cu ele. 5. ä l. d. Duminică, înainte, .o. c. y., și în timpul ei, cu nemăsurat belșug, pierzându-mi deseori graiul, și necontenite, cu teamă să nu-mi pierd văzul; iar după, cu ele. 6. ä l Luni, înainte, o. c. y., și în timpul ei, cu mult belșug, și cu teamă să nu-mi pierd văzul, și neîntrerupte. 7. ä l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
sfârșit, cu grăire. 22. ä l d Sâmbătă, înainte, .o. c. y., și în timpul ei cu multe, la fel și după. 23. ä l d Duminică, înainte, .o. c. y., și în timpul ei nemăsurat belșug, pierzândșu-miț de mai multe ori graiul, iar după, cu ele. 24. ä l Luni, înainte, .o. c. y., și în timpul ei, multe. 25. l d. Marți, în timpul ei, multe, și după, cu ele. Nu am spus șliturghiaț. 27. ä l d Joi, înainte, .c. y, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
-o pe mama! Am găsit-o pe mama! Uite-o pe mama!” Alergând prin mulțime până la Carlina, cu sufletul gol ca al unui cerșetor, Alin alerga ca o pasăre în zbor căutândo pe mama sa. Prezența lui o lăsă fără grai și cu picioarele golite pe dinăuntru. Se îmbrățișară cu multă dragoste și conform împrejurărilor în care se aflau. Își ridicaseră privirea unul către celălalt. Era o privire caldă și plină de dragoste. Alin îi păru frumos ca un înger și
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
pp. 131-132)"/>. Etnologii au stabilit faptul că distanța culturală care desparte națiile nu este impusă numai de diferența dintre zeii „noștri” și zeii „lor”, ci și de diferența dintre unele coduri culturale, aparent minore. Se Întâmplă chiar ca simple obiceiuri, graiuri sau Înfățișări diferite să mărească distanța interetnică mai mult decât o fac doctrine religioase diferite. „Noi” ne uităm mai ales la ce și cum mănâncă „ei”, la cum vorbesc „ei”, la cum Își poartă „ei” părul. Opoziția dintre „pletoși/bărboși
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
accidente se produceau totuși. Într-un document de la sfârșitul secolului al XIX-lea se scrie că un evreu din târgul Bozieni (județul Neamț, Moldova), „crezând că În sticlă e rachiu, a băut puțin vitriol, din care cauză a rămas fără grai” <endnote id="(467)"/>. O intoxicare cu „esență de oțet” descrie Ion Călugăru Într-un roman autobiografic despre copilăria sa, petrecută În cartierul evreiesc al Dorohoiului, la Începutul secolului XX : „Băiețelul a băut [esență de oțet] ca prostu și o dată s-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fel ca idolii păgâni, evreii „au ochi, dar nu văd ; au urechi, dar nu aud” (Psalmul 115, 5-6). În mod evident, nu este vorba de carențe senzoriale ale „evreului real”, ci de unele psiho-morale ale „evreului imaginar” : „De ce nu Înțelegeți graiul meu ?”, Îi Întreabă Isus pe iudei. Și tot el le răspunde : „Fiindcă nu puteți să auziți cuvântul meu” (Ioan 8, 43). La jumătatea secolului al XVII- lea, mitropolitul Moldovei, Varlaam, referindu-se la „cecitatea psiho-morală”, numea acest sindrom „orbirea sufletului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
185 și 340)"/>. În romanul popular Varlaam și Ioasaf, tradus În românește În 1648, călugărul Varlaam prezintă Învățătura creștină ca fiind „o piatră scumpă”, care „celor cu inimă oarbă le dăruiește lumină, [le] deșchide urechile surzilor și muților le dă grai”, pe când celor care nu au „ochi curați”, „acea vedere a ochilor, cât[ă] are, o piiarde de tot” <endnote id="(178, pp. 51-53)"/>. Un călugăr de la Mănăstirea Cernica - un evreu convertit, Nicolae Botezatu, deci unul care „și-a căpătat vederea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
păgân, care ulterior se convertește : „Și atingându-se [Isus] de urechea lui, l-a vindecat” (Luca 22, 51) <endnote id="(vezi nota 483)"/ >. Amuțirea necredinciosului este o altă sancțiune divină. Să ne aducem aminte că arhanghelul Gabriel i-a luat graiul lui Zaharia (tatăl lui Ioan Botezătorul) pentru că acesta s-a Îndoit de vorbele lui : „Vei fi mut [...], pentru că n-ai crezut În cuvintele mele” (Luca 1, 20). Graiul i-a revenit lui Zaharia doar atunci când a admis Înfăptuirea miracolului nașterii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sancțiune divină. Să ne aducem aminte că arhanghelul Gabriel i-a luat graiul lui Zaharia (tatăl lui Ioan Botezătorul) pentru că acesta s-a Îndoit de vorbele lui : „Vei fi mut [...], pentru că n-ai crezut În cuvintele mele” (Luca 1, 20). Graiul i-a revenit lui Zaharia doar atunci când a admis Înfăptuirea miracolului nașterii lui Ioan. Și În alte situații „evreul imaginar” orbește, amuțește sau asurzește În urma unei sancțiuni divine. Este cazul unei legende apocrife, Adormirea Maicii Domnului, care a avut o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Înainte de Vasile Drăguț, Editura Meridiane, București, 1979, p. 176. 12. Wl. Podlacha și Gr. Nandriș, Umanismul picturii murale post- bizantine, Editura Meridiane, București, 1985, vol. I, pp. 258 ș.u., și vol. II, pp. 134 ș.u. 13. Tache Papahagi, Grai, folklor, etnografie, Editura Minerva, București, 1981. 14. Andrei Oișteanu, Motive și semnificații mito- simbolice În cultura tradițională românească, Editura Minerva, București, 1989 ; vezi și ediția În limba engleză a acestei cărți, la nota 519. 15. Alexiu Viciu, Colinde din Ardeal
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1975, vol. V, pp. 242-243. 19. Nicolae Cartojan, Cărțile populare În literatura română, vol. I și II, Editura Enciclopedică Română, București, 1974. 20. Moses Gaster, Literatura populară română, Editura Minerva, București, 1983. 21. Alexiu Viciu, „Glosar de cuvinte dialectale din graiul viu al poporului român din Ardeal”, Analele Academiei Române, XXIX, București, 1906. 22. Simeon Fl. Marian, Legendele Maicii Domnului, București, 1906. 23. G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, Editura Minerva, București, 1982, pp. 35-37, (prima ediție, 1885). 24. Emile Turdeanu, Apocryphes
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
N. Berdiaev, Gh. Fedotov, Creștinism și antisemitism, Editura Humanitas, București, 1992. 63. Viorica S. Constantinescu, Evreul stereotip. Schiță de istorie culturală, Editura Eminescu, București, 1996. 64. Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, ediție Îngrijită de Iordan Datcu, Editura Grai și Suflet, București, 1995 (prima ediție : Editura Socec, București, 1915). 65. I.C. Chițimia și Stela Toma (coordonatori), Crestomație de literatură română veche, Editura Dacia, Cluj, 1984, vol. I, pp. 217-221 ; vezi și 19, I, pp. 149-155 ; 20, pp. 225-226. 66
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nr. 109-110, 1-31 ianuarie 2000, p. 13. 509. Lion Feuchtwanger, Balada spaniolă (Die Jüdin von Toledo), Editura Univers, București, 1973. 510. Marcel Aderca, F. Aderca și problema evreiască, Editura Hasefer, București, 1999. 511. I.-A. Candrea, Ovid. Densusianu, Th.D. Speranția, Graiul nostru. Texte din toate părțile locuite de români, vol. II, Socec & Co, București, 1908, p. 189 (legenda „Uvreulu și criștinlu”). Mulțumesc lui Alex Drace-Francis, de la Universitatea din Londra, pentru semnalarea acestei legende, pe care a găsit-o comentată În arhiva
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
712. Cronici și povestiri românești versificate (sec. XVII-XVIII), ediție Îngrijită de Dan Simonescu, Editura Academiei Române, București, 1967. 713. Pamfil Bilțiu și Gheorghe Gh. Pop, „Sculați, sculați, boieri mari !”. Colinde din județul Maramureș, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996. 714. Dan Octavian Cepraga, Graiurile Domnului. Colinda creștină tradițională. Antologie și studiu, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995. 715. Florentina Afloroaie, Structuri identitare În sfera obiceiurilor calendaristice de iarnă. Receptarea evreului, lucrare inedită, disertație de masterat, coordonator Andrei Oișteanu, Centrul de Studii Ebraice, Universitatea din București, 2002
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se zice mai ales În râs” ; cf. Glosariu, care cuprinde vorbele din limba română străine prin originea sau forma lor, cum și cele de origine Îndoioasă, București, 1871, p. 46. Pentru Lazăr Șăineanu, balabusta este un „termen ironic”, „luat din graiul evreo-german”, cu sensul de „evreică măritată” (295). Pentru I.-A. Candrea, este vorba de un „cuvânt de origine ebraică, Însemnând «stăpâna casei»” (773). Într-adevăr, este vorba de o corupere În idiș a expresiei ebraice ba’alah ha’bait („stăpâna
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să Înrîurească conștiințele cititorilor”. „Ce ne-a oferit pînă acum a fost numit impropriu <<anchetă>>”, scrisese omul cu stiloul plin cu zeamă de lămâie. Schimbând diapazonul pe o altă notă, mulțămit se declarase și față de alte titluri și texte aferente: „Graiul faptelor”; „Spre Înalte cote morale”; „Conștiința - Înalt comandament”; „Șantierul - școală a muncii” ș.a. Ce părere ar avea cititorii zilelor noastre ai unui ziar oarecare (fără să pupe-n fund vreun partid!) dacă ar insera asemenea năzbâtii politruce? Foarte dezamăgit se
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
poțiuni, câteva flori uscate, țigări, lumânări, niște hârtiuțe pe un colț, praf și un gândac zăpăcit de apariția noastră. Sub masă, mucuri de țigări, bucățele de lumânări, o sticlă cu alcool, încă niște hârtii și mai mult praf. Continui fără grai, timp în care Alfonso se așează la masă, îmi face semn să mă așez pe bancheta de lângă și îmi dă o lumânare neîncepută să o țin în mână. Mă joc cu lumânarea și după un timp, îl întreb ce face
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
imaginându-mi că Alfonso îmi va cere bani pentru sora lui. Alfonso continuă: „Hai să vorbești și tu cu ea, să o ajuți să i se întoarcă soțul acasă. Să fie expulzat din America ca să se întoarcă aici”. Rămân fără grai, apoi zic primul lucru care-mi vine în minte: Dacă e cetățean american, ca să fie expulzat din propria lui patrie, trebuie să fie cel puțin un terorist de clasă mondială și atunci mai degrabă îl bagă la închisoare decât să
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
așa ceva până acum, complet gratuit. Uită-te la lăzile cu șampoane și paste de dinți, cine a mai auzit de așa ceva pe aici, tu crezi că toată ziua vin companiile mari și dau cadouri la copiii din Chiguilpe?” Rămân fără grai. Sigur, oricine vrea să schimbe lumea întruna mai bună, dar de unde începi și în ce direcție o apuci? Mă simt complet debusolată. Nu am habar de unde își scoate Alfonso ideile, dacă are vreun țel sau vorbește pur și simplu, însă
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
diverselor proceduri, surprind din nou privirea de păianjen în plină activitate și îmi răspunde o sută de dolari pentru curățirea de început. Nu-mi vine a crede. Nici nu mă mai interesează nimic de pe restul listei de prețuri. Rămân fără grai câteva secunde, timp în care el mă încurajează să-mi depășesc frica și să îndrăznesc să mă cunosc, îmi recuperez răsuflarea, îmi rețin un zâmbet și îi spun că am să cuget la problemă și îi voi da de știre
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
unele mici treburi gospodărești, pe măsura puterilor și priceperii lor; ori trebuiau să păzească cârdurile de boboci de gâscă, ori să aibă grijă de câțiva miei ce deveneau mioare apoi oi fătătoare ce înlocuiau oile bătrâne, așa numitele „babane” în grai țărănesc. Săndel fiind un băiat isteț și destul de gospodăros, primise o astfel de misiune, pe care o îndeplinea cu râvnă, foarte pătruns de răspunderea ce i-o încredințaseră cei mari. Bineînțeles că soră -sa mai mare, Maricica, avea sarcină să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
la Liceul militar din Iași. De aceea mi-a vorbit românește și mi-a spus că „Germania pierduse războiul încă din decembrie 1941, când au fost respinși la porțile Moscovei”. Bănuiam sfârșitul incert al războiului, dar acum aflam prin viu grai de la cineva avizat. Tare mai e greu să lupți pentru o cauză pierdută! În situația aceasta ne-am aflat noi, cei care participam la un război deja pierdut. Și lucru tare curios... Eram angrenați de hitleriști într-un război care
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
străzi, admirând monumentala Catedrală și alte monumente pe care mâna măiastră a omului le-a făurit în timp. Admir cu încântare vastitatea spațiilor pictate și sunt furat de forfota neliniștită a miilor de turiști care circulă și comentează în toate graiurile pământului. Am stăruit ceva mai mult în fața Turnului Înclinat, ascultam spusele ghizilor în privința măsurilor luate pentru ca această operă umană să mai dăinuie peste veacuri și veacuri! Unii turiști se plimbau urcând până la anumite etaje ale turnului. Aș fi vrut și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
mode- lului Caragiale” este echivalarea sa axiologică cu „modelul Eminescu”, primul criteriu nefiind unul estetic, ci unul al audienței. „Ceea ce înseamnă că o anume sensibilitate a sufletului românesc este asigurată permanent de lirica lui Eminescu, după cum un anume pitoresc al graiului nostru cotidian va rămâne mereu îndatorat mecanismelor verbale ale lui Caragiale.” Pentru Augustin- Doinaș, cea de-a doua virtute rezidă în generația spontanee de epigoni în măsura în care aceștia revendică modelul la un nivel minor, deși unul dintre exemplele utilizate de acesta
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]