5,812 matches
-
care trăiesc la oraș par să se hrănească cu aer, de parcă ar fi o mâncare; uneori nu mai sunt în stare să-l înghită și se îneacă cu el, atât de mare le este lăcomia. Ar trebui mai degrabă să imite arborii și păsările; să respire încet, adânc, și să învețe ritmul respirației cosmice. Sigur că nu e vorba de o învățare instantanee. Se cere o gimnastică permanentă a corpului și a sufletului. Privilegiu Dacă zeul m-ar accepta ca mesager
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
pastelate. Până la patru ani am stat într-o casă dintr-un cartier cu mai puțini copii de vârsta mea, perioadă din care îmi amintesc de jocul din grădină cu păpușile, de faptul că mă jucam în preajma mamei mele în bucătărie imitând-o. După vârsta de patru ani am copilărit la bloc cu un număr mare decopii, fete și băieți, de vârste apropriate. Împreună cu celelalte fetițe, mi-a plăcut să mă joc cu păpușile, să le croiesc și cos hăinițe, să le
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
din categoria specula principis) această analogie este evocată pentru a sublinia ideea capitală a interdependenței și sprijinului reciproc dintre toți supușii regelui, precum și cerința - nu mai puțin fundamentală - a unității conducerii, care, pentru clericul roman, este cea mai potrivită, fiindcă imită Însuși principiul de organizare a lumii, În Rex pacificus metafora corpului este, de asemenea, menționată, dar pentru a scoate În evidență paralelismul jurisdicțional al celor doi factori de putere ai epocii - Papa și regele Franței. Această aserțiune esențială a tratatului
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
etanșeitate perfectă care Împiedică pătrunderea prafului și a impurităților din exterior. Montajul tubului este rapid (2-3 ore), nefiind necesară modificarea structurii de rezistență a clădirii. Unitatea de captare a luminii naturale poate fi și de formă pătrată sau chiar să imite o fereastră de mansardă pentru integrarea estetică În clădiri cu cerințe arhitecturale speciale. De asemenea, difuzorul microprismatic poate avea formă rectangulară pentru integrarea În plafoane false sau casetate. Pentru situații particulare, când se dorește diminuarea fluxului luminos sau chiar obturarea
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Doina-Cătălina COZARIUCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93119]
-
fost în 1777 autorul cărții Paris, modelul națiunilor străine, sau Europa franceză (Paris, le modèle des nations etrangères, ou l'Europe française)148, în care scria, printre altele: "O națiune dominantă se recunoaște mereu după efortul altora de a o imita; odinioară, totul era roman, astăzi totul e francez."149. Este adevărat că termenii "secolul Luminilor" și "secolul al XVIII-lea" se regăsesc în limba franceză în studiile provenind din lumea întreagă, consacrate acestei perioade din istoria franco-europeană. Totuși, hegemonia franceză
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
voce șoptită. Se evită în schimb utilizarea exagerată a metodei existând riscul apariției vorbirii monotone („tărăgănate'). Procedeul continuității tonului vocal are scopul să atenueze pronunțarea disfazică a sunetelor din cuvinte prin înlocuirea lor cu pronunția sunetelor a sau m prelungit, imitând accentul și intonația propoziției, încât vorbirea să capete un caracter melodic, apropiat de cerințele normale prin folosirea accentului dinamic și al pauzelor. Procedeul continuității tonului vocal se asociază cu procedeul coarticulării. Procedeul coarticulării sunetelor constă în pronunția sunetele într-o
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
guri de apă' din dreapta în stânga obrajilor, urmată de expulzia aerului, respectiv eliminarea apei într-o chiuvetă; - Sucțiunea obrajilor spre interiorul cavității bucale realizată progresiv, succesiv sau alternată cu umflarea obrajilor; - Exerciții de țuguiere a buzelor cu revenire la poziția normală imitând acțiunea de sugere sau aspirație cu paiul a unui suc dintr-un pahar; - Exerciții de prehensiune cu buzele a unor obiecte diverse: un cartonaș sau o foaie de hârtie, un creion subțire; - Exerciții de orientare a unui creion prins între
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
cuvinte ca fata-pata, vine-bine, fac-tac-pac-mac etc. - Exerciții de diferențiere a intensității de expulzie a aerului pe fața dorsală a mâinii pentru sunetele f, v, p, b, m. Exerciții speciale pentru logopații cu dificultăți în învățare - Poziționarea buzei inferioare se face imitând mimica pentru râs și cea necesară „mușcării' buzei inferioare, ceea ce impune aplicarea buzei inferioare strâns lipită de incisivii inferiori și sub incisivii superiori. Se indică logopatului să sufle puternic și scurt aerul printre buzele întredeschise, apoi printre buza inferioară și
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
care prin creșterea vitezei de articulare estompează a-ul de început dar transferă sonorizarea lui t care apare sub formă: da-da-da sau ad-ad-ad, ada, ada. Vibrația laringelui, toracelui și chiar a dinților se resimte de către subiect prin palpare, și se imită, verificându-se prin comparare, similitudinea expresiei vizual-tactile în articulare. Se poate folosi pentru obținerea transferului fonetic al sonorizării cuvântul ud, pronunțat repetitiv ut-ut-ut până se obține consoana d. Consoana d se emite mult mal greu decât celelalte consoane sonore. Pentru
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
dar emiterea fonemului antrenează o vibrație puternică care se transmite limbii, mandibulei până în dinți, care poate fi percepută de mâna subiectului cu ajutorul unei baghete subțiri din lemn aplicată pe incisivi. Tehnica emiterii fonemului z În jocul „De-a albina' se imită zumzetului albinei: bzzzz și se arată logopatului o mică figurină purtată prin aer ce reproduce o albină, în timp ce acesta palpează laringele logopedului și conștientizează poziția corectă a sistemului articulator. Îndată ce se încetează emiterea continuă a fonemului z se pune jos
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
fono-articulatorii și exersarea cuvintelor izolat, pe silabe, literă cu literă, apoi sintetic în cuvinte și în propoziții. - Conversia în s a fonemului ș ne obligă să corectăm, în primul rînd, poziția buzelor, printr-o mișcare de întindere ușoară înainte și imitând poziția pentru fluierat. Cu gura larg deschisă arătăm poziția corectă a limbii cu vârful arcuit în sus, fără să atingă incisivii, iar marginile se sprijină pe molarii superiori pentru a închide complet părțile laterale ale cavității bucale. Cu ajutorul unei baghete
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
imprimând un număr scurt de vibrații. Plasarea prea largă a contactului lingual sau prea relaxată poate da o consistență fricativă emisiei, iar plasarea prea rigidă dă un aspect exploziv pronunției împiedicând generarea vibrațiilor scurte. La hipoacuzici putem obține vibrația limbii imitând „zgomotul motorului mașinii”, „zgomotul ruperii lemnelor” - prrr, „ tremurul de frig”- brrr, „zburatul păsărilor” - zvrrr etc. La surdomuți este dificil să exemplificăm sonor ceva, ci doar vizual și tactil să evidențiem vibrațiile limbii și laringelui. La acești subiecți există o rigiditate
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
a deprins r-ul lingual. Putem folosi deprinderea r-ului labial sau velar ca o etapă preliminară a obținerii r-ului lingual. Recurgem la acest procedeu în cazuri extreme, când nu putem realiza emiterea sunetului în felul descris mai sus. Imităm scuturarea buzelor cailor: brrr, brrr. După câteva exerciții, repetăm exercițiul de vibrație a buzelor dar ridicăm cu o spatulă vârful limbii și cerem logopatului să țină vârful limbii în sus plasat în contact alveolar. În mod normal, vibrațiile buzelor se
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
pe sub arcada dentară superioară o spatulă, coborâm vârful limbii și îi împingem rădăcina spre faringe, fără să provocăm reflexul de vomă și încurajând articularea repetitivă a silabei. Silaba da se va transforma progresiv în silaba ga, care va fi exersată imitând „gâgâitul gâștei' sau introducând-o în cuvintele indicate. În acest mod vom putea obține emiterea sunetului g. Când fonemul este rostit corect izolat, se introduce imediat în silabe deschise: ga, gâ, go, gu sau se încadrează în cuvintele din care
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
însă să-l atingă, iar buzele se contractă și se întind spre înainte, luând o formă ovală. Pentru poziționarea limbii ne ajutam de un inspir amplu oral, folosind „atitudinea de căscat' sau împingând limba cu ajutorul unei sonde. Poziția buzelor se imită privind în oglindă. Emiterea fonemului o se realizează în expir prelung după un inspiră profund, cu sistemul articulator poziționat corect. Prin corectarea gradul de deschidere a maxilarelor și prin adaptarea dinamică a prelungirii canalului articulator dată de rotunjirea buzelor se
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
însemna în Grecia din timpul lui Homer (sec XII-VIII î.H.) o ofensă la adresa armoniei naturii (D. Paquet, 1997/2007, 18). Ceva mai târziu, în Roma antică, poetul Quintus Horatius Flaccus (65-8 î.H.) îi prevenea pe contemporanii săi care imitau ritualurile ospitalității și toaletei perșilor în volumul de ode pe teme civice intitulat Carmina (31-20 î.H.). Persicos odi, puer, apparatus ("Urăsc, copile, pregătirile persane") era avertismentul asupra faptului că asimilarea obiceiurilor persane însemna supunerea față de popoarele care amenințau granițele
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
această practică: Femela își acoperă sânii și apoi se apucă să le redefinească cu un sutien. Acest mijloc de semnalizare sexuală poate fi căptușit sau se poate mări, astfel că nu numai că reafirmă forma ascunsă, ci și o mărește, imitând în acest fel umflarea sânilor care apare în timpul stimulării sexuale. În unele cazuri, femelele cu sânii lăsați ajung până la a apela la chirurgia estetică sau la injecții subcutanate cu parafină pentru a produce efecte similare cu caracter cvasipermanent. Scoaterea în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Cât timp moda va fi un simbol al apartenenței la o clasă socială și cât timp oamenii simt impulsul de a se strecura un pic mai aproape de clasa socială considerată superioară lor, mereu va exista tendința ca moda să fie imitată în cercurile sociale inferioare celor care instituie moda" (E. Sapir, 1931/2007, 43). Imitarea modei claselor sociale bogate a dus la nivelarea psihologică a bunăstării, dar nu și a celei economice: Într-o aristocrație a bogăției, toți, chiar și cei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
unui grup optează datorită competiției și altor restricții" (E.S. Bogardus, 1918/1920, 138). Lecturile psihosociologice ale conceptului de "modă" îl conduc pe autor la sublinierea a unsprezece caracteristici specifice (E.S. Bogardus, 1918/1920, 138-144): 1. Moda devine prevalentă prin imitație. Imitând exemplele altora, individul urmează voința celorlați. Interesul acestuia privind adoptarea socială este satisfăcut și uniunea cu alții din aceași clasă este dovedită. Forța imitației inconștiente și conștiente conduce ușor pe cineva și de multe ori împotriva sensului comun al adoptării
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
nu neapărat cea conformă cu realitatea individului ingenios. Moda nu doar unifică, ci și desparte. Satisface în același timp nevoia unității de clasă și nevoia individului de a se distinge. [...]. Într-un alt sens, moda permite clasei de jos să imite grupurile înalte, să să se apropie de acestea prin înfățișare. Imitarea modei este nivelatoare și astfel, dintr-un anumit punct de vedere, democratică. 4. "Modei îi stă bine cu noutatea". În acele tării în care obiceiurile sunt divinizate, noutatea capătă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în care obiceiurile sunt divinizate, noutatea capătă prestigiu cu dificultate. Dar unde imitația modei a dobândit un statut, prestigiul noului ia forma unei nejustificate fascinații. 5. Invenția este antecedentul necesar al modei. Fără invenție nu ar exista lucruri noi de imitat, propuse spre a deveni moderne. Fiecare epocă a imitației modei este, de asemenea, o perioadă de invenție. 6. Reputația urmează moda [este un efect al adoptării acesteia n.n]. Multe mode persistă în timp datorită reputației și prestigiului. Faptul că
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
des foules (1895) a lui Gustave Le Bon. Anterior lui Gabriel Tarde și Gustave Le Bon, unele observații și descoperiri din biologie furnizaseră deja argumente privind comportamentul imitativ al unor specii de animale. Charles Darwin arăta că "uneori animalele își imită acțiunile între ele: lupii crescuți de câini au învățat să latre, puii de păsări imită cântul părinților și uneori pe cel al altor păsări, papagalii imită orice sunet pe care îl aud mai des" (apud S. Moscovici, 1981/2001, 85
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Bon, unele observații și descoperiri din biologie furnizaseră deja argumente privind comportamentul imitativ al unor specii de animale. Charles Darwin arăta că "uneori animalele își imită acțiunile între ele: lupii crescuți de câini au învățat să latre, puii de păsări imită cântul părinților și uneori pe cel al altor păsări, papagalii imită orice sunet pe care îl aud mai des" (apud S. Moscovici, 1981/2001, 85). De asemenea, este posibil ca similaritatea dintre starea psihică a individului în cadrul mulțimii și starea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
comportamentul imitativ al unor specii de animale. Charles Darwin arăta că "uneori animalele își imită acțiunile între ele: lupii crescuți de câini au învățat să latre, puii de păsări imită cântul părinților și uneori pe cel al altor păsări, papagalii imită orice sunet pe care îl aud mai des" (apud S. Moscovici, 1981/2001, 85). De asemenea, este posibil ca similaritatea dintre starea psihică a individului în cadrul mulțimii și starea de hipnoză pe care a propus-o Gustave le Bon ca
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
apare ca un tip de imitație larg răspândită în viata cotidiană. Gabriel Tarde, căruia îi este atribuită paternitatea teoriei imitației, considera că moda ilustreză principiul imitației, aceasta fiind caracteristică vieții sociale. Omul este prin esența sa o ființă socială care imită idei, obiceiuri, norme, valori sociale, mode, conduite. Există două tipuri de imitație: imitația-tradiție, care asigură legătura dintre generații, și imitația-modă, care asigură coeziunea în cadrul aceleiași generații. Se pare că, între cele două, prestigiul predecesorilor îl învinge pe cel al imitației
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]