6,094 matches
-
oboroc, de ce, lăsând să treacă anii, nu publicați nimic? V-ați gândit cât de crud puteți fi - în mod inocent și fără să vreți - față de Dumézil? Îl privați - de zece ani! - de posibilitatea de a utiliza descoperirile dvs. cu privire la gemenii indieni, de un interes atât de mare pentru el și despre care totuși regula jocului îi interzice să vorbească, atâta vreme cât dvs. înșivă nu veți fi expus, indiferent cât de succint, liniile esențiale. Închipuiți-vă că un accident brutal l-ar răpi
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
un accident brutal l-ar răpi mâine pe Dumézil studiilor sale și prieteniei dvs.: nu ați regreta atunci că nu i-ați făcut și această plăcere - să formulați în câteva pagini rezultatele principale ale cercetării dvs. cu privire la gemenii din epopeea indiană? Nu vă veți teme atunci realizând că nu veți putea niciodată ști ce ar fi zis, ce ecou ar fi avut acestea pentru el? După cum știți, dl Dumézil va împlini 60 de ani la 4 martie 1958. Nu credeți că
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
a fost Wikander, cel care a jucat acest rol și față de Dumézil (dar, în acest din urmă caz, la concurență cu Jacques Duchesne-Guillemin, savant cu o judecată mai ponderată și astăzi ultim martor al acestui cerc de prieteni). În domeniul indian, unde competența lui Wikander era la fel de strălucitoare ca și în cel iranian, Eliade se putea exprima cu autoritate de când teza sa despre yoga îi permisese accesul în cercul specialiștilor, dar Wikander avea să îi spună multe. Contrastul dintre personalitățile lor
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
ne-ar fi plăcut să asistăm; în epocă, curiozitatea reciprocă între filologi iraniști și arheologi de teren era un fapt bine răspândit. În general, nu se poate să nu admirăm siguranța anumitor intuiții ale lui Wikander privind iranismul dinspre hotarele indiene, într-o epocă când nu se cunoștea decât incomplet imagistica religioasă a monedelor kushane, foarte puțin literatura sogdiană, și aproape nimic despre arheologia bactriană și sogdiană. Rolul eminent pe care marele zeu Vayu continuă să-l joace cu mult timp
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
1931. Acolo s a pătruns de sensurile unei civilizații străvechi și aproape imobile, care Întreține raporturi misterioase cu cosmosul și cu lumea de dincolo: o civilizație mai esențială și mai profundă decât Occidentul tehnologic. Maitreyi (1933) este romanul experienței sale indiene; poate fi considerat În egală măsură un roman de dragoste și un roman filozofic, pe tema psihologiei raporturilor dintre un bărbat și o femeie, dar și a incomunicabilității dintre civilizații. În continuare, Eliade s-a Împărțit Între opera sa literară
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
lume? —, cert este că el se numără printre acei câțiva savanți care au lărgit considerabil câmpul științelor umane În ultimul secol. Cu adevărat universală, opera lui Își trage seva de pretutindeni: misterioasele credințe ale dacilor (nu tocmai critic reconstituite), mitologia indiană, religiile triburilor australiene... și atâtea alte surse concură la realizarea unui profil al „omului esențial“.<endnote id="7"/> Scriitori, artiști, savanți, sportivi... Românii au o supărare (e doar una dintre multele lor frustrări). Ei cred că lumea ignoră, pe nedrept
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fantomatic. - Spiritele or să geamă toată noaptea, frate, am zis, conducându-l spre motocicleta parcată într-o rână lângă bordură. Știu totul despre întuneric, omule. Sunt în mare formă pentru petrecere, gata de orice. Deși era sfârșitul lui octombrie, vara indiană încă ne răsfăța și m-am cutremurat la gândul incongruenței acestei vremi incontestabil nonautumnale în timp ce Kentucky Pete îmi explica originea sărbătorii: Halloween are la bază ziua celtică de Samhain - ultima zi a calendarului celtic și singura dată din an când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
văd dacă dau mașina crem 450 SL sau de BMW-ul lui Aimee Light. Era singurul plan care mă putea scoate momentan din stupoarea mea. În depărtare soarele ricoșa din domul clădirii artelor, iar cerul începea să se întunece. Vara indiană se evapora rapid în dimineața aceea. Parcarea studenților era situată în spatele Hambarului și când am trecut pe sub arcada de metal de la intrare un val de greață infuzată cu panică se scurse prin mine până la epuizare. După ce mi-am revenit am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
cu mult mai curajos decât de simți în stare) și computerul din camera ei va fi singura sursă de lumină, iluminând un teanc de hârtii, pachetele de Marlboro pe care le fumează, lampa de campanie de lângă salteaua de pe podea, preșul indian și scaunul vechi de piele și CD-urile răsfirate lângă un casetofon antic și grafica înrămată semnată Diane Arbus și măsuța Chippendale (singura concesie făcută mediului din care se trage) și vrafuri de cărți atât de înalte încât funcționează ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
poți antagoniza lumea spiritelor și să nu te-aștepți ca ele să reacționeze. - Nu antagonizez pe nimeni - ele ne antagonizează pe noi. Această nouă afirmație a atins un alt nerv. Iar casa n-a fost construită pe un vechi cimitir indian, da? Iisuse Hristoase. Acest acces de furie - o răbufnire - m-a calmat pe moment. Miller mi-a observat mâna care tremura în timp ce ridicam ceașca de cafea la gură și apoi, amintindu-mi de buza mea, am pus-o la loc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
în urma afluxului de etnici germani imigranți din țările estice și din Rusia. Richard ne mai povestește, în continuarea subiectului, cum a înregistrat, în aceeași zi, o emisiune într-un studio TV din Dortmund, unde cel care făcea imprimarea (de origine indiană) nu prea știa să manevreze pupitrul. Un alt tehnician, dintr-o cameră alăturată, a ezitat îndelung până a venit să-l scoată din încurcătură, deși nu a avut decât să apese două butoane. „Te-aș putea învăța ce să faci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
intelectuală de la cei care o revendică, absența oricărei suspiciuni de arivism cultural și amendarea categorică a celor care, de pe poziții excentrice creației, insultă marile nume ale literaturii române.Ă Sensul vieții! El este, la majoritatea indivizilor, o zeitate de tip indian, cu multiple fețe și brațe; oricine, la orice nivel cultural sau social, știe că „primul” sens al vieții este propria ei conservare, iar instinctul care îi dă numele - cel mai dominant, înaintea celui „sexual” sau „agresiv”, tratate cu predilecție de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
regulilor. Expulzatul a observat că am urmărit scena și mă apostrofează: Are you Christian? I hope so. A Father? Unfortunately no. Acest defect iremediabil (too late) nu-l împiedică să-și descarce sufletul luându-mă ca interlocutor. De fapt, e indian. A venit cu avionul de la Kerala, via Londra, conducându-și aici enoriașii care stau cuminți la coadă în stradă. Este episcop în inima Keralei, îmi explică într-o engleză perfectă, doar cu r-ul cam sonor, și nu înțeleg de ce
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
modernă a literaturii, Alexandru Călinescu • Cele două surse ale moralei și religiei, Henri Bergson • Cuplul, Suzanne Lilar • Despre libertate, Lord Acton • Despre sinucidere, Émile Durkheim • Din cronica filosofiei românești, Ion Petrovici • Dor și armonie eminesciană, Leonida Maniu • Eminescu și cultura indiană, Demetrio Marin • Eseu asupra datelor imediate ale conștiinței, Henri Bergson • Evoluția creatoare, Henri Bergson • Existențialismul francez, Andrei-Iustin Hossu • Fals tratat de jurnalism, Alexandra Hasan • Introducere în metafizică, Henri Bergson • Istoria flirtului, Fabienne Casta-Rosaz • Istoriografia română la vârsta sintezei: A. D. Xenopol
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
următor figurează Euripide, Empedocle, Seneca, Tertullian, Fichte, Pascal, La Fontaine, Rousseau, La Rochefoucauld, Byron, Proudhon. La 10 iulie 1925 precizare de amănunt: "Joi am recitit pagini foarte interesante din Stendhal: Despre educația femeii. Amorul la arabi". În 1926 notează cuvinte indiene din Kipling (Cartea junglei) "bună lectură pe care nu ai digerat-o crede Sadoveanu e ca un ospăț bun rău digerat". Adesea notează anecdote, cuvinte de spirit, curiozități felurite; trei pagini reproduse din Omul de geniu de Lombroso îi vorbesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de vin, se uită cu prietinie unul la altul, se ridică cu paharele pline, ciocnesc și se ploconesc cu capetele apropiate, zâmbindu-și și firitisindu-se, cuprinși deodată de o prietinie subită La școala normală "Vasile Lupu" 30 F. 926. Cuvinte indiene (Kipling): serdar vechil han bacșiș, burcă. A alicni, astă noapte Dafina doamna, soția lui Istrate Vodă. Și sunt toate trecătoare Ca o iarbă sau o floare. (din Stihuri Politicești din Pomelnicul lui Iacob Putneanu) Un funcționar dela Prefectura de județ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
progresului brusc al Chinei populare. "La țară, pământul a fost distribuit țăranilor; recoltele au fost sporite, foametea a fost lichidată. Întăia oară în istorie China a fost în măsură să exporte orez, și această posibilitate o pune la dispozția fraților indieni, ajutându-i să înlăture foametea. O industrie grea a fost creată, în care statul a intrat cu o participare de 75%. Țara pornește pe drumul industrializării. Se pune în lucrare un plan de domesticire a fluviilor a căror înecuri înfometau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Osul alb că rămânea,/ Oasele și vinele,/ De-și trăgea păcatele”. Finalul adeseori tragic al morții voinicului se resemantizează în contextul unei scufundări în apele începutului, după contactul cu haosul. Abluțiunea permite intrarea în substanța atemporală a vieții: „în cosmogonia indiană veche cosmosul [era] văzut ca oceanul primordial de lapte”. Blestemul joacă rolul preliminar de separație a pruncului de mundan, făgăduindu-l arhetipurilor, înghițirea pune neofitul în contact cu esențele și îi anulează condiția umană, istorică. Spintecarea fiarei și ieșirea din
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în Bughea de Sus, Argeș, în fecioara sălbăticită din balada Iovan Iorgovan sau cea din basme, izolată în pădure au omologi, de exemplu, în neofiții înfometați și însetați, cum sunt cei din tribul Yuri, Yamana, din Țara de Foc, triburile indiene din California de Vest sau Narriniyerii. Numeroasele basme despre alungarea copiilor de la casa în care a apărut o mamă vitregă amintesc de practica inițiatică din Noua Guinee, în care chiar tatăl era cel ce își abandona copiii în pădurea misterioasă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
făcut mult bine, celor necăjiți. Ion Radu era șeful echipei de dansuri naționale, al Școlii Normale "Vasile Lupu "Iași. Dar pare că era mut, el nu striga din gură ci eu. Spunea poezii foarte lungi și foarte frumoase din limba indiană, traduse de George Coșbuc, cum a fost Dazaratas. El n-a fost bun învățător, ci de un mare și talentat actor de teatru. Lua parte la toate piesele de teatru ce se jucau în Iași și neavând bani, venea la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
un bocadillos și o apă proaspătă. Are și internet gratuit prin care aflu de moartea părintelui Alexandru Suceu. Dumnezeu să-l odihnească în pace, căci mult a mai suferit! Pe drum mă întâlnesc cu alți pelerini, cu care în șir indian intrăm în Najera. Localitatea nu-i prea mare, dar din cauza oboselii mi se pare enormă. Scoica însă și săgeata galbenă ne conduc la hanurile pentru pelerini. Mă bucur ca și evreii când au intrat în țara promisă iar bucuria - crește
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
un egregor: asta mi se întâmplă de câte ori mai descopăr vreo mărturie autentică despre calvarul îndurat de Eminescu... Apoi reîncep să citesc opera magnifică... Un autor de mărimea lui Eminescu se parcurge exact cum a-i parcurge un mare templu inițiatic indian (Barabudur): îl străbați o dată la toate nivelurile până atingi "pământul pur" și apoi te oprești îndelung la fiecare scenă, la fiecare detaliu și în fiecare regăsești amploarea și viziunea ansamblului... De aceea a insistat atât de mult Noica să se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Bariay fiind considerat de specialiști primul loc din Cuba călcat de Amiral. A fost inaugurat în 1992, la cel de al cincilea centenar, complexul fiind format de un șir de coloane greco-latine, replica unui fort spaniol și a unui sat indian, precum și un muzeu. În cea mai orientală provincie a Cubei, Guantanamo, aflată la 950 de km de capitală, în localitatea Baracoa există alte semne ale trecerii și cinstirii Amiralului. Întemeiată, la 1511, de guvernatorul Diego Velazquez, Baracoa avea să devină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
parfumat după obiceiul lor" (p.78). Aceasta ar fi, după specialiști, prima mențiune a tutunului! Călugărul dominican Bartolomé de Las Casas (1475-1566), cel care avea să transcrie "Jurnalul" lui Columb și să-l publice pe la 1552, apărător constant al drepturilor "indienilor" și autor al unei documentate "Istorii a Indiilor", avea să contureze descrierea "solilor" lui Columb: "Cei doi creștini au întâlnit mulți oameni, bărbați și femei. Bărbații cu toții aveau un tăciune în mâini și ierburi cărora le aspirau fumul, ierburi uscate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
a negociat "viețile" celor asediați și "asigurarea onoarei femeilor", contra a 30.000 pesosi, 100 încărcături de pâine și 200 arobe de carne. Între timp guvernatorul Perez de Angulo a reușit să strângă 150 de "combatanți", mai mult de jumătate indieni și negri, cu care a organizat un atac împotriva piraților francezi. Atacul a eșuat, deși Sores a fost rănit "de lancia unui negru". Întrucât nu i s-a plătit răscumpărarea solicitată, Sores i-a omorât pe ostatici, a pus foc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]