4,131 matches
-
fapt este confirmat și de abandonarea progresivă a interesului față de valoarea vieții umane, a respectului față de persoană în orice etapă a vieții sale s-ar afla, și delegarea acestui interes doar specialiștilor în domeniu, la nivelul cercetării academice, cu puține interferențe în realitatea cotidiană, marcată de lupta pentru existență, profit și dominarea celui mai expus și slab. În aceeași ordine de idei, Anton Dumitriu (1905-1992) leagă criza umanismului occidental de aplatizarea universului valorilor: „Iată, sumar, în ce constă criza Occidentului. Ea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
grup 25% se află în apă și doar restul pe nisip. Un alt aspect de luat în considerare este topografia. În cazul unui teren deluros sau de munte se pot crea mai multe locuri de cazare fără a obține aceeași interferență ca într-o zonă plană. De asemenea, tipul de vegetație afectează densitatea punctelor de cazare. O vegetație bogată și închisă tinde să ascundă priveliștea și deci se pot amplasa mai multe puncte de cazare într-o arie limitată față de situația
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
În comparație cu romantismul și simbolismul, perioade cu defazări mai spectaculoase, a. românească se racordează mai bine la tendințele momentului, excepție făcând futurismul și dadaismul, receptate cu oarecare întârziere. În a. de la noi pot fi identificate mai multe „vârste” poetice, chiar dacă suprapunerile, interferențele și discontinuitățile nu ocolesc acest traseu: constructivismul, integralismul și suprarealismul. Prima și cea mai importantă tribună a constructivismului este „Contimporanul” (1922-1932), publicație condusă de Ion Vinea. Inițial revista își propunea, urmând o sugestie a lui Marcel Iancu, să dea corp
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
mod deosebit remediile, ce le conțin: astenie, palpitații, insomnie, constipație, tuse seacă, vertij, determinări prin exces energetic, dar paradoxal cu valori mici ale energiei dominant caracterizând femeile sau caracterele feminine ale oamenilor (animalelor) indiferent de sex, în aceleași condiții de interferență ale metabolismului înglobând cantități importante de (info)energie de regulă manifeste (bio)luminiscent prin deficit energetic. Pentru stabilirea diagnosticului medicina alopatică (occidentală) se servește de un număr de metode și de tehnici, ce sunt cu atât mai performante, cu cât
Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
un set de experimente de optică care pot fi realizate atât la nivel începător, dar și la nivel avansat al elevilor de gimnaziu și liceu. Experimentele prezentate caută să reliefeze fenomene optice studiate în învățământul preuniversitar: reflexia, refracția, reflexia totală, interferența, difracția și polarizarea luminii. Capitolul II, pentru evaluarea cunoștințelor, conține un set de teste de evaluare sumativă care sunt utile elevilor de liceu care se pregătesc pentru bacalaureat, dar și celor care participă la concursuri școlare. Capitolul III conține documentare
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
descrise mai sus și modul de lucru, dar și lungimea de undă când se cunoaște constanta rețelei. Dacă pe o rețea de difracție este incidentă o undă monocromatică, are loc un fenomen complex: difracția luminii produsă de fiecare fantă și interferența luminii provenite de la toate fantele. În esență, atât difracția, cât și interferența, sunt fenomene de compunere coerentă a radiației; deosebirea dintre ele este mai mult de natură teoretică și este dată în principal de întinderea spațială a surselor de la care
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
când se cunoaște constanta rețelei. Dacă pe o rețea de difracție este incidentă o undă monocromatică, are loc un fenomen complex: difracția luminii produsă de fiecare fantă și interferența luminii provenite de la toate fantele. În esență, atât difracția, cât și interferența, sunt fenomene de compunere coerentă a radiației; deosebirea dintre ele este mai mult de natură teoretică și este dată în principal de întinderea spațială a surselor de la care provine radiația. Figura de difracție în lumină monocromatică prezintă un maxim luminos
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
gaussiană impune folosirea de fascicule înguste, puțin înclinate față de axa optic și aflate în vecinătatea acesteia. 23. Raza reflectată este total polarizată pentru un unghi anumit, numit unghi Brewster. 24. Lumina naturală este polarizată. 25. Pentru a obține fenomenul de interferență, diferența de fază a celor două unde trebuie să se modifice în timp. I. Fenomenul de reflexie totală are următoarele caracteristici: 1. nu se poate pune în evidență experimental; 2. apare doar la trecerea luminii dintr-un mediu mai dens
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
cazurile ilustrate nu este posibilă situația din : III. Descompunerea luminii albe în radiații monocromatice se poate face prin următoarele fenomene: 1. difracția luminii pe un paravan; 2. reflexia luminii pe o oglindă plană; 3. dispersia luminii printr-o prismă; 4. interferența luminii pe o lamă subțire. IV. Despre lentila convergentă se poate afirma că: 1. formează numai imagini reale; 2. are două focare principale; 3. una din suprafețe poate fi concavă; 4. se poate utiliza ca lupă. V. Un obiect real
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
V. Un obiect real se află în fața unei lentile divergente, între focar și lentilă, imaginea sa este: 1. reală; 2. mai mică decât obiectul; 3. virtuală; 4. răsturnată. VI. În general, pentru surse coerente punctiforme sau filiforme, se produce: 1. interferență nestaționară; 2. interferență localizată; 3. interferență nelocalizată; 4. nu se poate produce interferență. 35 TEST 4 1. O lentilă de grosime e este considerată subțire dacă: a) R1 = R2; b) ambele suprafețe sunt curbe; c) e << R; d) o suprafață
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
real se află în fața unei lentile divergente, între focar și lentilă, imaginea sa este: 1. reală; 2. mai mică decât obiectul; 3. virtuală; 4. răsturnată. VI. În general, pentru surse coerente punctiforme sau filiforme, se produce: 1. interferență nestaționară; 2. interferență localizată; 3. interferență nelocalizată; 4. nu se poate produce interferență. 35 TEST 4 1. O lentilă de grosime e este considerată subțire dacă: a) R1 = R2; b) ambele suprafețe sunt curbe; c) e << R; d) o suprafață este plană. 2
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
în fața unei lentile divergente, între focar și lentilă, imaginea sa este: 1. reală; 2. mai mică decât obiectul; 3. virtuală; 4. răsturnată. VI. În general, pentru surse coerente punctiforme sau filiforme, se produce: 1. interferență nestaționară; 2. interferență localizată; 3. interferență nelocalizată; 4. nu se poate produce interferență. 35 TEST 4 1. O lentilă de grosime e este considerată subțire dacă: a) R1 = R2; b) ambele suprafețe sunt curbe; c) e << R; d) o suprafață este plană. 2. Pentru o lentilă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
lentilă, imaginea sa este: 1. reală; 2. mai mică decât obiectul; 3. virtuală; 4. răsturnată. VI. În general, pentru surse coerente punctiforme sau filiforme, se produce: 1. interferență nestaționară; 2. interferență localizată; 3. interferență nelocalizată; 4. nu se poate produce interferență. 35 TEST 4 1. O lentilă de grosime e este considerată subțire dacă: a) R1 = R2; b) ambele suprafețe sunt curbe; c) e << R; d) o suprafață este plană. 2. Pentru o lentilă divergentă imaginea este totdeauna reală dacă: a
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
a doua lentilă L2 și imaginea finală formată de sistemul de lentile; d. mărirea liniară transversală dată de sistemul de lentile. TEST 8 1. Fenomenul care provoacă devierea razei de lumină la trecerea printro lentilă este: a. efectul fotoelectric; b. interferența; c. reflexia; d. refracția. 2. Imaginea reală dată de un sistem optic pentru un punct luminos se formează: a. la intersecția prelungirii razelor de lumină care ies din sistemul optic; b. la intersecția razelor de lumină care ies din sistemul
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
se depărtează de oglindă cu distanța d, atunci distanța dintre el și imaginea sa: a. crește cu d ; b. scade cu d ; c. crește cu 2d ; d. scade cu 2d . 5. Alegeți afirmația care nu este corectă în legătură cu imaginea de interferență obținută cu ajutorul unei pene optice: a. imaginea de interferență constă în franje de egală grosime; b. franjele de interferență sunt echidistante între ele; c. franjele de interferență sunt paralele cu muchia penei; d. imaginea de interferență nu este localizată. 6
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
dintre el și imaginea sa: a. crește cu d ; b. scade cu d ; c. crește cu 2d ; d. scade cu 2d . 5. Alegeți afirmația care nu este corectă în legătură cu imaginea de interferență obținută cu ajutorul unei pene optice: a. imaginea de interferență constă în franje de egală grosime; b. franjele de interferență sunt echidistante între ele; c. franjele de interferență sunt paralele cu muchia penei; d. imaginea de interferență nu este localizată. 6. Rotind o oglindă cu 300, raza reflectată se rotește
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
scade cu d ; c. crește cu 2d ; d. scade cu 2d . 5. Alegeți afirmația care nu este corectă în legătură cu imaginea de interferență obținută cu ajutorul unei pene optice: a. imaginea de interferență constă în franje de egală grosime; b. franjele de interferență sunt echidistante între ele; c. franjele de interferență sunt paralele cu muchia penei; d. imaginea de interferență nu este localizată. 6. Rotind o oglindă cu 300, raza reflectată se rotește cu: a. 30 0 ; b. 60 0 ; c. 45 0
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
scade cu 2d . 5. Alegeți afirmația care nu este corectă în legătură cu imaginea de interferență obținută cu ajutorul unei pene optice: a. imaginea de interferență constă în franje de egală grosime; b. franjele de interferență sunt echidistante între ele; c. franjele de interferență sunt paralele cu muchia penei; d. imaginea de interferență nu este localizată. 6. Rotind o oglindă cu 300, raza reflectată se rotește cu: a. 30 0 ; b. 60 0 ; c. 45 0 ; d. 90 0 . 7. O sferă de sticlă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
corectă în legătură cu imaginea de interferență obținută cu ajutorul unei pene optice: a. imaginea de interferență constă în franje de egală grosime; b. franjele de interferență sunt echidistante între ele; c. franjele de interferență sunt paralele cu muchia penei; d. imaginea de interferență nu este localizată. 6. Rotind o oglindă cu 300, raza reflectată se rotește cu: a. 30 0 ; b. 60 0 ; c. 45 0 ; d. 90 0 . 7. O sferă de sticlă formează imaginea unui punct luminos aflat în centrul ei
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
mediul din care provine la întâlnirea suprafeței de separare cu un alt mediu ; c. trecerea luminii într-un alt mediu, însoțită de schimbarea direcției de propagare ; d. suprapunerea a două unde luminoase. 2. Franjele luminoase care se observă în cazul interferenței staționare a luminii reprezintă locul geometric al punctelor în care: a. energia transportată de undele luminoase este egală cu energia undelor emise de sursele de lumină ; b. intensitatea undei rezultate prin interferență este media aritmetică a intensităților undelor care se
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
2. Franjele luminoase care se observă în cazul interferenței staționare a luminii reprezintă locul geometric al punctelor în care: a. energia transportată de undele luminoase este egală cu energia undelor emise de sursele de lumină ; b. intensitatea undei rezultate prin interferență este media aritmetică a intensităților undelor care se suprapun; c. intensitatea undei rezultate prin interferență este maximă; d. intensitatea undei rezultate prin interferență este nulă. 3. Un elev utilizează o lentilă convergentă subțire pentru a observa un obiect liniar AB
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
al punctelor în care: a. energia transportată de undele luminoase este egală cu energia undelor emise de sursele de lumină ; b. intensitatea undei rezultate prin interferență este media aritmetică a intensităților undelor care se suprapun; c. intensitatea undei rezultate prin interferență este maximă; d. intensitatea undei rezultate prin interferență este nulă. 3. Un elev utilizează o lentilă convergentă subțire pentru a observa un obiect liniar AB. Acesta plasează lentila la 10 cm de obiect, astfel încât obiectul să fie perpendicular pe axa
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
undele luminoase este egală cu energia undelor emise de sursele de lumină ; b. intensitatea undei rezultate prin interferență este media aritmetică a intensităților undelor care se suprapun; c. intensitatea undei rezultate prin interferență este maximă; d. intensitatea undei rezultate prin interferență este nulă. 3. Un elev utilizează o lentilă convergentă subțire pentru a observa un obiect liniar AB. Acesta plasează lentila la 10 cm de obiect, astfel încât obiectul să fie perpendicular pe axa optică principală a lentilei. Imaginea observată este dreaptă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
de refracție al unui mediu optic transparent depinde de: a) sinusul unghiului de incidență; b) natura mediului optic; c) lungimea de undă a radiației; d) sinusul unghiului de refracție. 6. Care din următoarele fenomene indică natura ondulatorie a luminii? a) interferența luminii; b) efectul fotoelectric; c) existența unei presiuni a luminii; d) polarizarea luminii. 7. Un dispozitiv Young are următoarele caracteristici: distanța dintre fante 2l = 3mm, distanța de la fante la ecran D = 3m și lungimea de undă a radiației incidente λ
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
o lentilă sferică subțire convergentă este reală, răsturnată și egală cu obiectul, acesta este plasat, față de lentilă a. la distanță practic nulă ; b. în focarul imagine ; c. în focarul obiect ; d. la dublul distanței focale. 3. Spunem că franjele de interferență sunt localizate dacă pot fi observate a. obligatoriu la distanță mare îpractic infinită) de dispozitivul interferențial; b. oriunde în câmpul de interferență; c. numai într-un plan bine definit; d. obligatoriu la distanță foarte mică îpractic nulă) de dispozitivul interferențial
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]