5,860 matches
-
Se poate aprecia, prin urmare, că era vorba de o luptă cu inerția, cu conservatorismul încă foarte persistent, de factură tradițională, cu care spiritul novator, reprezentat în cazul acesta de organizatorul școlii de meserii, a fost confruntat la tot pasul, izbutind cu anevoie să se impună. Autoritățile statului păreau însă mulțumite. În cuvântul de deschidere a sesiunii anuale din 1842 a Obșteștii Adunări, segmentul informativ consacrat educației și "învățăturii publice" cuprindea intenția declarată a factorilor decizionali "ca să nu să primească, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de 2.000 galbeni"22. Să mai notăm că, în preambulul studiului din 1855, el reitera și ideea organizării asociațiilor sau companiilor "prin acții", declarând hotărât: "mijloacele nu ne lipsesc, numai voință și fermitate să fie și apoi toate vor izbuti și înflori"23. Dar, aceste din urmă însușiri s-au dovedit deficitare la nivelul factorilor economici moldoveni, făcând de prisos, cel puțin la mijlocul veacului al XIX-lea, existența mijloacelor invocate de analist. Ceva din îndemnul lansat contemporanilor săi a trezit
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
proiectarea și executarea noului apeduct cu țevi de fier al capitalei, precum și cu degajarea cursului râului Bistrița de mulțimea stâncilor ce primejduiau circulația plutelor. Legat de acest ultim reper, el preciza că, prin mijloace proprii, "chiar cu ai săi salahori", izbutise să sfărâme cea mai mare și mai periculoasă stâncă de pe albia râului, situată în dreptul localității Tarcău și numită Cotruța, unde anual se petreceau cel puțin trei-patru accidente cu victime omenești și unde, "în curs de 30 de ani s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
spiritul de spiculație să prindă rădăcină între moldoveni și să se înființeze companii prin acții, spre a se da o întindere mare agriculturei, industriei și comerțului. Mijloacele nu ne lipsesc, numai voința și fermitatea să fie și apoi toate vor izbuti și înflori." [T.] C[odrescu] 17 Între paranteze, versiunea originală, în limba germană, a numelor și toponimelor. 18 1 cântar = 44 ocale sau 56,80 kg (Nicolae Stoicescu, Cum măsurau strămoșii, Editura Științifică, București, 1971, p. 271). 19 Este vorba
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
putea fi îndepărtat în mod sistematic de rata sa naturală, singurul efect al expansiunii monetare fiind, în cele din urmă, creșterea prețurilor. În concluzie, politicile conjuncturale anticiclice sînt sortite eșecului, ele neputînd afecta, pe termen lung, variabilele reale și nominale, neizbutind să controleze mărimi ca rata dobînzii, șomajul, venitul ș.a. Asta nu înseamnă că politica monetară și cea bugetară nu ar avea o influență asupra variabilelor reale, dimpotrivă, ele pot fi surse majore de fluctuații, pot constitui cauza declanșării sau amplificării
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
precisă, elegantă și seducătoare, nu lipsită de fulgurări pline de umor, dar liberă și pură precum cugetul savantului care, în ciuda tentațiilor și presiunilor, a reușit mereu să evite scufundarea în mizeria politicii, urmîndu-și pînă la capăt vocația de cercetător. Deville izbutește să-și transmită convingerile personale, anume că pasteurienii și parnasienii au fost ultimii eroi francezi, revoluționari pozitivi care au schimbat fața Franței și a lumii privind drept înainte și călcînd în picioare bătrînii demoni ai Europei. Prin pana sa reînvie
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
cuvînt la trăire, ridică expresia la demnitatea de experiență originară, lăsînd să se dezvolte acea sămînță de ironie paradoxală, universală, infinită și instabilă, și atunci, scriitura înălțată la rangul de "principiu autonom, devine destin" (Ispita de a exista). Cioran a izbutit, în cele din urmă, o desprindere de real, nu în sensul detașării budiste pe care a admirat-o și invidiat-o, fără a o putea însă practica -, ci în sensul unei eliberări de contingent prin riscanta transmutație a verbului. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și zbura în voie acolo, aidoma unor stoluri de păsări transparente și fericite printr-o biserică neterminată. Toată copilăria, mama, rudele și prietenele ei mă umpleau de sărutări, minunându-se ce copil frumos eram. Eu, oricât îmi băteam capul, nu izbuteam deloc să descopăr cum vine asta, unde văd ele atâta frumusețe. (Cum adică frumos?! - îmi repetam mereu în gând, mai târziu, când crescusem și căpătasem o brumă de minte - sunt și eu o creatură acolo, egală cu celelalte creaturi din
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/8582_a_9907]
-
să ajung și eu odată pe malul celălalt, în străinătate, în altă lume... Prin crengile plopilor, ale castanilor, ale teilor, ale salcâmilor, ale corcodușilor, ale tufelor de trandafiri sălbatici, trecea vântul spunând totdeauna ceva și eu, oricât mă străduiam, nu izbuteam niciodată să înțeleg ce zice. Lumina foarte grea și vie, materială, ca un aur topit se aduna în troiene, în dune peste dunăre și în parcurile de jos. Îmi intrase în cap s-o strâng, s-o pun în găleată
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/8582_a_9907]
-
ca arheologia terorii să-i conducă spre proza lui Ion Ghica 53. Una dintre celebrele Scrisori către Vasile Alecsandri (1884), intitulată Băltărețu, instrumentează un scenariu de autentică spaimă istorică. Povestirea este socotită de Nicolae Manolescu "roman gotic, printre foarte rarele izbutite din literatura noastră romantică" (2008: 294). Deși, în acest tablou zugrăvit în culoarea locală, lipsește cadrul tipic, ni se prezintă, în mod cert, o întâlnire terifiantă prin implicații. Procedeul este unul de Rahmenerzählung, Băltărețu fiind rugat să-și povestească aventura
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
unul își înfigea ghearele în gâtlejul copilului, îi oprea strigătul, pe când altul i se așeza grecește pe piept și rânjea, și sfâșâindu-i cărnurile, scotocind cu unghiile pe sub coaste...". Secvențele coșmarului nocturn nu sunt ușor de efasat în mintea lectorului, Macedonski izbutind să ofere, în aceste rânduri, un genuin regal al teribilului. * * * Barbu Delavrancea introduce, la noi, teroarea somnambulică, obsesia morții violente care transcende orice formă de control rațional. Trubadurul (1887)56 reprezintă o confirmare a acestei propensiuni auctoriale. Pe tot parcursul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
goale agitate prin văzduh, brațe încordate, mâni încleștate". Melanjul corporal împins la paroxism face ca toate componentele să apară indiscernabile; orice tentativă de individualizare a reacției se topește în magma informă a gloatei agonizante: "În răstimpuri, de sub zvârcolirea trupurilor încolăcite, izbutea să se smulgă câte un chip bestial, rupt și plin de glod, care, abia ținându-se pe picioare, apuca o scurtătură de lemn și căuta să dea în grămadă, dar căzând deasupra ei, era îndată acoperit de alte trupuri. Sau
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
se întoarse în loc într-un picior și se prăbuși cu capul peste colțul ascuțit al biroului". Cu toate că asaltul fizic încetase, coșmarul lui Costache continuă în imaginația care dictează asupra organelor de simț: "Brumă se sprijini de birou, respirând repede. Nu izbutea să răsufle adânc. Respira superficial și scurt. Inima îi bătea cu lovituri de ciocan. Avu din nou senzația unor pumni care izbeau în piept pe dinăuntru". Se liniștește abia după ce deschide fereastra și inhalează nocturnul aer rece. Abia acum realizează
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ansamblu a operei și realizarea ei, unde este sesizabil efectul densității decorative prin acumularea detaliului care fie o atomizează, fie o sufocă. Sau, în formularea lui Rapetti, "Tocmai această tensiune între fluxul imaginar, "revărsarea de sine" și necesitatea de a izbuti o formulare inteligibilă a subiectului conformă cu toate implicațiile morale generează specificitatea operei"46. Există un defazaj între acest flux al imaginarului și transpunerea viziunii care are consecințe asupra coeziunii ansamblului, tensiune sesizată și de John Reed. M. Bengesco subliniază
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
kitschul policromiilor loghiene. "Domnului Kimon Loghi, deși tânăr, îi place să fie retrospectiv ca un maestru mort acum o jumătate de veac: sunt printre omletele sale în ulei, unele pe care le cunoașteam și cu zece ani în urmă. Domnia sa izbutește în rândul întâi, prin acapararea unei săli întregi și a unui întreg părete ocupat cu un basm multicolor, care trebuie să poarte un nume de prăjitură sau de maioneză"417. Și criticul continuă: "La domnul Loghi nu e nici o profunzime
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
medicinei aparține folclorului și medicinei populare. În această privință avem de-a face cu credințe și superstiții care coexistă de mii de ani pe pământul românesc. „Cunoscându-le, descifrându-le, luăm contact cu viața sufletească a strămoșilor noștri și, poate, izbutim să desprindem anumite valori spirituale Înapoia vrăjitorilor și a leacurilor băbești. Medicina populară face parte dintr un Întreg, dintr-o viziune armonioasă.” Medicina populară românească cunoaște diverse plante ce conțin substanțe tropice și psihotrope: ciumăfaia, macul, omagul, talpa gâștei, cucuta
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
întreprinse de angajații Poliției Bacău, „hoții au fost, în sfârșit, descoperiți și arestați”. Portretizările huliganilor, surprind un anumit tip de resemnare în fața acestei situații: „(...) apași ascunși de lumina zilei în bârloagele mahalalelor, începând a porni după pradă de îndată ce înserează și izbutind adesea, prin îndeletnicirea lor mizerabilă, să aducă actul la sfârșit favorabil, jefuind și sădind întristarea în sufletele celor năpăstuiți”. Paleta obiectelor ce suscitau atenția hoților era extrem de variată. Practic, se fura orice: bani, obiecte prețioase, instrumente muzicale - cazul unei viori
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
colectiv, inutilizabile" aluviuni ce se revarsă și asupra Crai-lor "cartea lui deșucheată, plină de înjurături, buruienoasă, sucită" în care "fiul lui Rică Venturiano e Gore Pirgu"; la polul opus, T. Vianu e convins în cazul lui Mateiu că "omul a izbutit să se ascundă aproape pe de-a întregul în artist" un artist din familia de autocrați estetici că "mai toți eroii izolează și dezvoltă cîte una din însușirile felului de a fi a povestitorului, prezent și prin atmosfera care învăluie
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
turbure zăcămînt al sufletelor multor cetățeni din pragul Orientului. [...] Iarna deschidea ușa cu mănuși de piele de Suedia, sub cuvînt că nu poate suporta fierul rece pe mînă. În poezii de o factură savantă, cu luciri de email, care nu izbutise să pară personale, Mateiu Caragiale caută înfrigurat strămoșii pe care sîngele său împestrițat îi scotea din felurite epoci. [...] Craii sunt niște stricați subțiri, amestec de murdărie și sublim, cel puțin cît privește pe Pașadia și Pantazi. (Jurnalul) relevă un om
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
după jumătate de secol de ateism impus și de drastică cenzură, mergând până la dispariția imaginilor sacre și totala eliminare din discursul public a oricărei referiri la viața ecleziastică, audiovizualul românesc post-decembrist a știut sau nu să-și recupereze normalitatea, a izbutit sau nu să își asume apartenența noastră la un spațiu cultural european, în teorie majoritar creștin Tema volumului consonează cu puternica ancorare în credință a autoarei. După cum ne anunță în preambul, ea și-a abordat subiectul, cum era și firesc
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
a fost deposedată de multe dintre acțiunile publice cu rol sacramental, ea nu a fost nicidecum profanată, ea a existat și și-a păstrat sacralitatea ei, dincolo de aspectul văzut de publicul larg. A intrat într-o cvasităcere pentru ca ulterior să izbutească să renască mai întărită. Tot astfel și cripta martirică de la Niculițel sau cea de la Halmyris, care au adăpostit peste un mileniu și jumătate sfinte moaște, pentru ca, la momentul în care Dumnezeu a dorit, ele să iasă la iveală și să
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
underground, să fie de fapt un discurs naționalist. Astfel, în ziua de 28 martie 1992, Ion M. Ioniță și Mihai Toma, împreună cu fotograful Dragoș Cristian au publicat un amplu reportaj în deschiderea ediției ziarului Adevărul. Sub titlul " Drumul Crucii a izbutit"156, autorii relatează cu amănunte impresionante finalul acelui demers. "Drumul Crucii a izbutit. A ajuns în București trecând ape, urcând munți, înfruntând zăpezi și viscole. Au spus că vor să împace națiunea cu Dumnezeu. Bravii purtători ai românismului nu au
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
martie 1992, Ion M. Ioniță și Mihai Toma, împreună cu fotograful Dragoș Cristian au publicat un amplu reportaj în deschiderea ediției ziarului Adevărul. Sub titlul " Drumul Crucii a izbutit"156, autorii relatează cu amănunte impresionante finalul acelui demers. "Drumul Crucii a izbutit. A ajuns în București trecând ape, urcând munți, înfruntând zăpezi și viscole. Au spus că vor să împace națiunea cu Dumnezeu. Bravii purtători ai românismului nu au omis în drumul lor statuia lui Eminescu de la Ateneu, îndreptându-se apoi cu
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
februarie 1990. Iacob, Caius, " Datoria de conștiință a fiecărui cetățean", în Adevărul, anul I, nr 4, joi, 28 decembrie 1989. Ieremia, Vasile, " Despărțirea de patimi", în Adevărul, 1 aprilie, 1990. Ioniță, Ion M., Toma Mihai, Cristian Dragoș, " Drumul Crucii a izbutit", în Adevărul, 28 martie 1992. Ispas, Sabina, Valențele gândirii creștine și identitatea culturii românești, interviu realizat de Gheorghe-Cristian POPA, cu doamna director al Institutului de Etnografie și Folclor "Constantin Brăiloiu" publicat în Ziarul Lumina din 4 martie 2010. Jaspers, Karl
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
fondat-o în 2002, și redactor al săptămînalului Formula As (din 2006). 155 Claudiu Târziu, "Comunicarea șchioapă a Bisericii în Rost", an III, nr. 23, ianuarie 2005, p. 23. 156 Ion M. Ioniță, Mihai Toma, Dragoș Cristian, "Drumul Crucii a izbutit", în Adevărul, 28 martie 1992, pp. 1-2. 157 Maria Constantinoiu, "Îngrijorare în Franța din cauza discursurilor despre sfârșitul lumii în 2012", în Jurnalul Național, 15 iunie 2011, p. 8. 158 Ibidem. 159 "Adevărul", 3 iunie 1990, p. 1. 160 Idem, 19
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]