6,501 matches
-
efectua/cere efectuarea de expertize, de a controla, de a constata săvârșirea unor fapte, de a emite concluzii, recomandări și propune măsuri ce se impun a se lua. Or, o atare activitate nu poate fi automat calificată ca fiind una jurisdicțională. Aceste organe, ca și comisia de anchetă, nu dau verdicte prin care se constată vinovăția unei persoane, ci doar constată o stare de fapt și fac propuneri/recomandări. Chiar dacă o comisie de anchetă își depășește atribuțiile, "verdictele" sale nu ar
DECIZIE nr. 1.231 din 29 septembrie 2009 privind constituţionalitatea prevederilor art. 40 alin. (3) teza finală coroborate cu art. 46 lit. b) , art. 73 , art. 75 , art. 76 şi art. 78 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216879_a_218208]
-
verdictele" sale nu ar putea avea nicio finalitate juridică, votul final asupra constatărilor comisiei de anchetă dându-se în plenul respectivei Camere, fiind deci un vot politic. Compunerea comisiilor de anchetă, de asemenea, nu poate fi motiv de calificare ca jurisdicțională a activității lor. Faptul că din acestea fac parte și cei ce au solicitat înființarea comisiei nu are nicio relevanță, prin prisma faptului că votul final al Parlamentului, astfel cum s-a arătat mai sus, este unul esențialmente politic. În
DECIZIE nr. 1.231 din 29 septembrie 2009 privind constituţionalitatea prevederilor art. 40 alin. (3) teza finală coroborate cu art. 46 lit. b) , art. 73 , art. 75 , art. 76 şi art. 78 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216879_a_218208]
-
astfel cum s-a arătat mai sus, este unul esențialmente politic. În consecință, simplele audieri de persoane, modalitățile de citare/invitare a persoanelor, respectiv propunerile din raportul comisiei de anchetă adresate Biroului permanent nu califică activitatea acesteia ca fiind una jurisdicțională. Se reține deci că activitatea de anchetă privește lămurirea unor chestiuni de ordine publică, fără a da verdicte și fără a angaja răspunderea penală sau materială a vreunei persoane. În lipsa unei activități jurisdicționale nu se poate reține încălcarea art. 126
DECIZIE nr. 1.231 din 29 septembrie 2009 privind constituţionalitatea prevederilor art. 40 alin. (3) teza finală coroborate cu art. 46 lit. b) , art. 73 , art. 75 , art. 76 şi art. 78 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216879_a_218208]
-
nu califică activitatea acesteia ca fiind una jurisdicțională. Se reține deci că activitatea de anchetă privește lămurirea unor chestiuni de ordine publică, fără a da verdicte și fără a angaja răspunderea penală sau materială a vreunei persoane. În lipsa unei activități jurisdicționale nu se poate reține încălcarea art. 126 alin. (5) din Constituție și, prin prisma celor expuse, rezultă că nici celelalte prevederi constituționale invocate nu sunt încălcate. În final, Curtea observă că asemenea proceduri parlamentare se întâlnesc și în alte state
DECIZIE nr. 1.231 din 29 septembrie 2009 privind constituţionalitatea prevederilor art. 40 alin. (3) teza finală coroborate cu art. 46 lit. b) , art. 73 , art. 75 , art. 76 şi art. 78 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216879_a_218208]
-
neconstituțională, "în fapt aflându-ne în fața unui artificiu legislativ prin care se dă efect juridic unor norme neconstituționale". În acest sens, precizează că, în opinia sa, prin noua reglementare "nu se degrevează Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității de atribuțiile jurisdicționale și de putere judecătorească paralele"; "sub aspect probatoriu, persoana cercetată este circumscrisă unor înscrisuri care emană de la CNSAS și de la fosta poliție politică, fără a se oferi posibilitatea administrării unui probatoriu în limitele Codului de procedură civilă"; "rolul instanței de
DECIZIE nr. 919 din 23 iulie 2009 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 şi art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215996_a_217325]
-
drept public, cu responsabilității delegate de autoritatea de stat, în domeniul autorizării, controlului și supravegherii profesiei de medic că profesie liberală, de practică publică autorizată. ... (2) Colegiul Medicilor din România are autonomie instituțională în domeniul său de competență, normativ și jurisdicțional profesional și își exercită atribuțiile fără posibilitatea vreunei imixtiuni. ... (3) Ministerul Sănătății urmărește modul de respectare a prevederilor legale în activitatea Colegiului Medicilor din România. ... (4) Colegiul Medicilor din România cuprinde toți medicii care întrunesc condițiile prevăzute la art. 370
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215704_a_217033]
-
cu responsabilității delegate de autoritatea de stat, în domeniul autorizării, controlului și supravegherii profesiei de medic dentist că profesie liberală, de practică publică autorizată. ... (2) Colegiul Medicilor Dentiști din România are autonomie instituțională în domeniul său de competență, normativ și jurisdicțional profesional. ... (3) Ministerul Sănătății urmărește modul de respectare a prevederilor legale în activitatea Colegiului Medicilor Dentiști din România. ... (4) Colegiul Medicilor Dentiști din România cuprinde toți medicii dentiști care întrunesc condițiile prevăzute la art. 469 lit. a), c) și e
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215704_a_217033]
-
drept public, cu responsabilității delegate de autoritatea de stat, în domeniul autorizării, controlului și supravegherii profesiei de farmacist că profesie liberală, de practică publică autorizată. ... (2) Colegiul Farmaciștilor din România are autonomie instituțională în domeniul său de competență, normativ și jurisdicțional profesional. ... (3) Ministerul Sănătății urmărește modul de respectare a prevederilor legale în activitatea Colegiului Farmaciștilor din România. ... (4) Colegiul Farmaciștilor din România cuprinde toți farmaciștii care întrunesc condițiile prevăzute la art. 553 lit. a), c) și e), precum și farmaciștii stabiliți
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215704_a_217033]
-
procedură civilă nu sunt aplicabile. (3) Contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege. ... (4) Contestația se introduce la instanța judecătorească competentă și se judecă în procedură de urgență. ... Articolul 173 Termen de contestare (1) Contestația se poate face în termen
CODUL DE PROCEDURĂ FISCALĂ din 24 decembrie 2003 (**republicat**)(*actualizat*) ( Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216331_a_217660]
-
a pronunțat Decizia din data de 22 aprilie 1997, dovada comunicării către parte a acestei decizii, precum și certificatul de constatare a faptului că nu s-a promovat recurs. În plus, reclamantei i-au fost trimise formulare de cerere de ajutor jurisdicțional pentru ca ea să le poată înapoia însoțite de documentele justificative ale veniturilor sale de la momentul respectiv. 23. La data de 9 ianuarie 1998, ministerul român i-a transmis reclamantei scrisoarea ministerului francez din 12 decembrie 1997 și documentele anexate, solicitându
HOTĂRÂRE din 4 noiembrie 2009 în Cauza Dinu împotriva României şi Franţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218115_a_219444]
-
însoțite de documentele justificative ale veniturilor sale de la momentul respectiv. 23. La data de 9 ianuarie 1998, ministerul român i-a transmis reclamantei scrisoarea ministerului francez din 12 decembrie 1997 și documentele anexate, solicitându-i să completeze formularele de ajutor jurisdicțional și să i le trimită înapoi pentru ca să poată să le transmită ministerului francez. La data de 12 ianuarie 1998, reclamanta s-a conformat cererilor celor două ministere, documentele fiind trimise de către ministerul rom��n ministerului francez la data de 9
HOTĂRÂRE din 4 noiembrie 2009 în Cauza Dinu împotriva României şi Franţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218115_a_219444]
-
legalizată de instanță a citației la termenul de judecată din 3 mai 1995, trimisă lui N.C. (sau avocatului său), a comunicării hotărârii și a unei situații actualizate a sumelor datorate. S-a atașat un nou formular de cerere de ajutor jurisdicțional. 29. Prin scrisoarea din 29 octombrie 2001, ministerul român i-a comunicat reclamantei scrisoarea din 24 septembrie 2001 și a sfătuit-o cu privire la prezentarea documentelor solicitate și la măsurile ce trebuiau luate pentru a se conforma cererilor autorităților franceze. 30
HOTĂRÂRE din 4 noiembrie 2009 în Cauza Dinu împotriva României şi Franţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218115_a_219444]
-
deja trimise în cursul anului 1998 și că o nouă transmitere ar însemna un efort financiar imposibil pentru ea. În plus, ea a mai menționat că a transmis în același timp informații cu privire la suma restantă datorată, precum și formularul de ajutor jurisdicțional completat. 31. La data de 18 martie 2002, ministerul român a informat-o pe reclamantă că documentele pe care aceasta le-a trimis nu se aflau în dosar sub forma cerută și i-a solicitat, în consecință, să le transmită
HOTĂRÂRE din 4 noiembrie 2009 în Cauza Dinu împotriva României şi Franţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218115_a_219444]
-
La data de 24 septembrie și 16 octombrie 2002, ministerul român i-a trimis ministerului francez textul prevederilor legale solicitate de acesta. 38. La data de 7 ianuarie 2003, Tribunalul de Mare Instanță Bf2ιthune i-a fost acordat reclamantei ajutorul jurisdicțional. Conform afirmațiilor reclamantei, încercările sale de a lua legătura cu avocatul desemnat să o reprezinte în procedură au eșuat. 39. Prin scrisoarea din data de 11 octombrie 2003, ministerul francez i-a trimis reclamantei documente inutile ce se aflau în
HOTĂRÂRE din 4 noiembrie 2009 în Cauza Dinu împotriva României şi Franţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218115_a_219444]
-
a Guvernului nr. 25/2002 nu se referă la soluționarea de către Comisia Națională a Valorilor Mobiliare a vreunui astfel de conflict privind un act administrativ, referitoare la existența, întinderea sau exercitarea drepturilor subiective ale unei persoane - atribuții de esența activității jurisdicționale. De asemenea, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare nu adoptă nici măsuri de tragere la răspundere juridică de competența instanțelor judiciare, ci efectuează operațiuni tehnico-juridice de cercetare, deliberare și decizie, specifice inițierii și adoptării oricărui act administrativ. Așadar, activitatea desfășurată de
DECIZIE nr. 1.328 din 21 octombrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2002 privind aprobarea Statutului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare şi ale art. 1 alin. (3), art. 2 alin. (5), art. 11, art. 12 şi art. 13 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218185_a_219514]
-
o veritabilă critică de neconstituționalitate. În fine, Curtea constată că, în acord cu jurisprudența sa, spre exemplu Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate, puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. Astfel, Curtea reține că atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii și se impun cu aceeași forță tuturor subiectelor
DECIZIE nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217340_a_218669]
-
în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008, s-a înființat Ministerul Administrației și Internelor prin reorganizarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative. Înlocuirea denumirii acestui minister s-a realizat direct în textul formei actualizate. Articolul 11 (1) În fața autorităților jurisdicționale Ministerul Administrației și Internelor*) este reprezentat prin personalul de specialitate, pe baza împuternicirilor acordate pentru fiecare cauză în parte, conform competenței stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor*). ... (2) Prefectul, ca reprezentant al Guvernului pe plan local, coordonează activitățile
ORDONANŢ�� DE URGENŢĂ nr. 30 din 25 aprilie 2007 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217349_a_218678]
-
16 martie 2009, că mandatul european de arestare are drept scop asigurarea aducerii cât mai curând în țară a persoanei suspectate de a fi comis o infracțiune sau care a fost condamnată definitiv în România. Iată de ce, nefiind o procedură jurisdicțională, nu presupune întocmirea unei încheieri. De altfel, ar fi fost inutilă și inoportună parcurgerea unei alte proceduri jurisdicționale în acest sens, câtă vreme însăși dispoziția de arestare a parcurs etapele în care au fost asigurate garanțiile privind dreptul la apărare
DECIZIE nr. 1.330 din 22 octombrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217425_a_218754]
-
a persoanei suspectate de a fi comis o infracțiune sau care a fost condamnată definitiv în România. Iată de ce, nefiind o procedură jurisdicțională, nu presupune întocmirea unei încheieri. De altfel, ar fi fost inutilă și inoportună parcurgerea unei alte proceduri jurisdicționale în acest sens, câtă vreme însăși dispoziția de arestare a parcurs etapele în care au fost asigurate garanțiile privind dreptul la apărare și căile de atac. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin
DECIZIE nr. 1.330 din 22 octombrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217425_a_218754]
-
51 din 31 ianuarie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008, iar pe de altă parte, o reconfigurare a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, ca autoritate administrativă autonomă, lipsită de atribuții jurisdicționale, ale cărei acte privind accesul la dosar și deconspirarea Securității să fie supuse controlului instanțelor de judecată. Astfel, reglementarea anterioară nu a urmărit doar deconspirarea persoanelor care au participat la activitatea de poliție politică comunistă, ci a promovat răspunderea juridică
DECIZIE nr. 1.483 din 10 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a), art. 7, art. 8 lit. a), art. 11 alin. (1) şi art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217325_a_218654]
-
constatat că "dispozițiile art. 20 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare sunt neconstituționale, în măsura în care sunt interpretate în sensul că acordă Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării competența ca, în cadrul activității sale jurisdicționale, să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative". Însă în cauza de față sunt
DECIZIE nr. 1.470 din 10 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16, art. 19 alin. (1) lit. c) şi art. 20 alin. (2)-(10) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218342_a_219671]
-
textului art. 20 alin. (3) din ordonanță, situație în care nu se poate reține că textul în sine este neconstituțional, ci numai acea interpretare din care rezultă că se "acordă Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării competența ca, în cadrul activității sale jurisdicționale, să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative". În consecință, în situația de față
DECIZIE nr. 1.470 din 10 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16, art. 19 alin. (1) lit. c) şi art. 20 alin. (2)-(10) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218342_a_219671]
-
și combaterea actelor sau faptelor de natură a încălca principiul constituțional fundamental al egalității în drepturi. Cu acel prilej, Curtea a stabilit că, potrivit dispozițiilor supuse controlului de constituționalitate, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării este un organ administrativ cu atribuții jurisdicționale, care se bucură de independența necesară îndeplinirii actului administrativ-jurisdicțional și respectă prevederile constituționale cuprinse în art. 124 privind înfăptuirea justiției și art. 126 alin. (5) care interzice înființarea de instanțe extraordinare. Mai mult, Curtea a statuat că dreptul la un
DECIZIE nr. 1.470 din 10 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16, art. 19 alin. (1) lit. c) şi art. 20 alin. (2)-(10) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218342_a_219671]
-
loc între două sau mai multe părți. ... (2) Părțile au dreptul să își aleagă în mod liber mediatorul. ... (3) Medierea se poate realiza de către unul sau mai mulți mediatori. Articolul 6*) Organele judiciare și arbitrale, precum și alte autorități cu atribuții jurisdicționale informează părțile asupra posibilității și a avantajelor folosirii procedurii medierii și le îndrumă să recurgă la această cale pentru soluționarea conflictelor dintre ele. ------------- Art. 6 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 370 din 26
LEGE nr. 192 din 16 mai 2006 (*actualizată*) privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217888_a_219217]
-
cu ajutorul unei terțe persoane specializate în calitate de mediator, în condiții de neutralitate, imparțialitate, confidențialitate și având liberul consimțământ al părților." 2. Articolul 6 se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 6. - Organele judiciare și arbitrale, precum și alte autorități cu atribuții jurisdicționale informează părțile asupra posibilității și a avantajelor folosirii procedurii medierii și le îndrumă să recurgă la această cale pentru soluționarea conflictelor dintre ele." 3. La articolul 7, partea introductivă și literele c) și f) se modifică și vor avea următorul
LEGE nr. 370 din 26 noiembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217762_a_219091]