4,107 matches
-
evreu în câteva luni: a învățat primele elemente ale ebraicii, urmând să studieze mai departe la Tel-Aviv, mama lui fiind suedeză. Daniel a fost chemat la Tora (Aliyah la Tora) și s-a descurcat excelent, cântând în ebraică, psalmodiind și legănându-se ca un fluture în pupa lui. A urmat kiddush, invitația la băut și mâncat, toate astea în lumina marii sinagogi de pe Wahrendorffgatan, în apropiere de Catedrala „Sfânta Eugenia”. La intrarea sinagogii erau doi bătrâni care glumeau spunând: noi avem
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
se afla lucrul de mână semnat cu litere mari, Chiosea Melania. și asta fără ca părinții să fi aflat o clipă de calitățile și munca micuței. Nu mai știu nimic de ei. Poate zâmbesc în cer iar micuța Melania de atunci leagănă pe brațe nepoți sau strănepoți. La sfârșitul anului școlar, pe peronul gării știam că nu voi prinde și al doilea an la Filești. Dau să urc scările vagonului cam înalte pentru o învățătoare micuță și firavă când un elev dintr-
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
prin ele. - Dar când ați născut, domajur? Să nu-mi vorbiți mie ca niște boi d-ăia care i-a insuflat căldură mamei lui `ristos de l-a înfășat și l-a pus în iesle în loc de leagăn, așa cum v-a legănat pă voi mama voastră, că urlați ca niște porci de ăia de se taie la Crăciun. Că de aia are omul porc, să-l taie la Crăciun să aibă ce crăpa-n el, după ce mânâncă porcu și bea și butoiu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
ostilitate, lăsat cu sine însuși într-un pat sanitar (fie el în perfectă igienă), o poezie ca aceasta care avea circulație largă în nordul Moldovei acum o suta de ani? "Nani, nani, copiliță,/ Draga mamei garofiță./ Că mama te-a legăna/ Și pe față te-a spăla/ Cu apă de la izvoare...// Nani, nani, drăguliță,/ Crește-ai ca o garofiță./ Să fii naltă trestioară,/ Albă ca o lăcrămioară,/ Blândă ca o turturea." Îmi pun întrebarea cum un sentiment de intensitatea dragostei pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și un maldăr de parâme sub căpătâi ! Dar colea jos este etrava ca obada unei roți gigantice, înghițind într-o rostogolire și creasta, și fundul văii, și ridicând în jerbe spumegânde colbul de argint al mării, în vreme ce bom presul se leagănă șovăitor în întuneric, ca antena unei dihănii blânde care își caută cuminte drumul, ținând locul omului de veghe picat în vrăjile sirenelor. Să vă spună corăbierii cum deapănă catargele fire aurii din stele și le urzesc pe velele învechite, prefăcându
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
dinspre Egipt spre țărmul româ nesc, naratorul-personaj reproiectează peisajele fostului guvernator al insulei Samos peste priveliștile contemplate de pe punte : Ce timpuri !... Prin locurile unde noi pluteam, cu atâția ani mai înainte, bastimentele franceze și engleze, din escadra Levantului, își plimbau, legănându-și, spân zurați de catarge, pirații greci, pentru ca să îngrozească populația insulelor, care se hrănea numai din piraterie, pe vremea aceea. În același text, cârmaciul grec Barba Gheorghe povestește, într-un răgaz nocturn, după ce-și terminase cartul, amintiri trezite de
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
firmei franceze migrată la Mediaș nu au reacționat nicidecum în sistemul: „capitaliști care sug sângele muncitorilor în goană după profit”. Este foarte posibil ca ei să fie foarte patrioți și euro-centrici. Se simt cum nu se poate mai francezi, își legănă sufletul pe valea Loirei, așa cum își legă gândul și cultura de „Bătrâna Europă”. Răspunsul lor nu a fost unul cinic, ci pur pragmatic: „Dacă plătim salarii mari și mărim costurile, concurența ne va spulbera și vom da faliment”. Transferarea afacerii
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
-i poarte prin cort. Pentru ca toate acestea să încapă în rucsac, nu iau mai dat merinde. Prins de capac într-o inextricabilă rețea de frânghioare pe care, oricât s-ar fi străduit, Andi nu le putea deznoda nicicum, celebrul ceaun, legănat în mers, se desfăcea, izbindu-se de pietre cu zgomot ascuțit de cioaie. Doar Andi ignora evenimentul, ceilalți trebuind să-i recupereze scula. Odată și-a scăpat în fântână săpunul. Era chiar fântâna din care trei zile trebuia să bem
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
caractere puternice și muncitori calificați». Înainte de venirea sa, sub autoritatea lui don Desenzani, nu existau orare rigide și nici un program destul de clar. Domnea un spirit familiar și se respira un aer de școală. Pe de altă parte, don Diodato își legăna încă visul lui de a putea transforma «Casa Copiilor Buni» în «Crinul Alb». Când și-a dat seama că lucrurile au luat o altă direcție, a preferat să-l abandoneze pe don Calabria. Don Luigi Adami explică decizia lui don
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
navă a Sfîntului Petru își găsește adevărata frumusețe de salon de primire a creștinătății catolice, iar ornamentele baroce supraîncărcate se topesc într-un ansamblu de apoteoză teatrală, cînd trompetele de argint sună din înaltul cupolei, cînd norii de tămîie se leagănă sus, iar stolurile de porumbei albi se învîrtesc pe deasupra. În mijlocul acestei pompe regale și divine, eviți să privești de aproape prapurile și afișele cu rame aurite menite să comemoreze faptele deosebite din viața noului Sfînt proclamat de biserică picturi în
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
se înălța, deșirată, silueta nemăsurată a generalului Wilson, șeful Statului Major britanic, gentleman și soldat loial, prieten devotat al mareșalului Foch (urma să moară la scurt timp după aceea, victimă a unui atentat comis de un descreierat), alături de care mergea legănat pe podeaua de scîndură amiralul lord Beatty, celebrul "atacator"176 al flotei germane în bătălia din Iutlanda, mască energică, luminată de un zîmbet larg, cu chipiul lăsat pe o parte, ca un marinar care rupe inimile fetelor la chefuri. Toată
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Zagreb și Ljubljana, și intenția sa de a stabili curtea regală, trei luni în Croația, alte trei luni în Slovenia și șase luni în Serbia pentru a marca bine noua structură a Iugoslaviei. Față de bulgari, dorința sa de apropiere se legăna în iluzii generoase (pe care s-a străduit să le realizeze printr-un tratat "de prietenie perpetuă" cu Sofia) față de care îmi permiteam să-i reamintesc suveranului cum au procedat bulgarii în Macedonia, așa cum i-am văzut la fața locului
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
sute de albine zboară neobosite din floare în floare, bâzâind vesele. Căldura soarelui și mireasma florilor o învăluie, cufundând-o într-o lume de visare. “ Ar fi minunat”, își continuă gândul fetița.” Toată ziua aș sta printre flori, m-aș legăna pe aripi suave de vânticel și n-aș mai avea de făcut teme de vacanță.Nici bunica nu m-ar mai pune să dau de măncare la puișori, nici George, frățiorul meu , nu m-ar mai necăji să-i citesc
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Bodnărescu (1841-1902) trecea drept dificultoasă. Nenorocul ei este mai degrabă de a concura întîmplător sau prin reală contaminație poezia lui Eminescu: Haide, dragă, sui în luntre, Să tot mergem, mergem duși, Să scăpăm măcar o clipă De-a pământului cătuși. Legănați încet de valuri Să dăm grijile uitării, Să dăm sufletele noastre Dragostei și depărtării. Interesnte sunt încercările de epigrame și elegii după Goethe, cu toate că metrul antic îngreuiază emisiunea: Vine lăcusta și clopot și coasă prin sate răsună. Timpuri trecute recheamă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Un bal, semnată cu inițiala P., e de el, ea zugrăvește bine indolența poetului: Simt o mare fericire de-a sta singur în tăcere, Deși stricta convenință mă silește-a fi la bal, Căci sunt leneș de natură și mă legăn cu plăcere Într-o dulce somnolență pe al visurilor val. Miron Pompiliu (1848-1897), șeful "caracudei", adică al grupului de tineri sfioși, citind puțin și așteptând cu nerăbdare ceaiul și cozonacul, a redactat revista în lipsa lui I. Negruzzi, a scris poezii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
leneșă părăsire de sine: Părul ei cel negru, moale Desfăcut cădea la vale... adormind pe scaun: Adoarme astfel cum șade, Fusul din mână îi cade. Nevasta "tinără" a lui Călin doarme tolănită pe patul din bordeiul neorânduit în care se leagănă o rață și cântă un cocoș, împăratul supărat lasă să-i crească iarbă în barbă. Locul extazelor religioase e codrul în care omul se pierde ca o furnică: În munți ce puternic din codri s-ardică Giganți cu picioare de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
celor doi factori ia forma unei stranii beții, asemănătoare cu amețeala produsă lui Dionis de aromatele și geologia edenică a lunei: E pardosită lumea cu lumină, Ca o biserică de fum și de rășină, Și oamenii, de ceruri beți, Se leagănă-n stihare de profeți. În Cântec de boală, urmarea întrepătrunderii este tânjirea, senzația de evaporare. Poetul a băut dintr-un pahar divin și, îmbolnăvit, se simte ca un ciur prin găurile căruia ființa lui prefăcută în ceață se risipește: Domnul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
În această poezie a micului sentiment poetul pune pasiuni de anticar, cultivând manufactura metalică, cu ceva din tehnica lui Heredia. Intimismul lui Bucuța s-a revărsat spontan în foarte imitatele Cântece de leagăn, concepute într-un spirit realist. Părintele își leagănă copilul cîntîndu-i, provocîndu-l cu false disprețuri, făcând apropieri între impotența lui caricaturală și lumea de basm a poeziei. Procedarea este a picturii, unde pruncul apare, ca la Perugino, în goliciuni naive și miniatural diforme, într-un cerc de magi și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Capodopera lui Ion Pillat este Aci sosi pe vremuri, paralelă grațioasă între două veacuri, simbolizare spectaculoasă a uniformității în devenire: În drumul lor spre zare îmbătrîniră plopii. Aci sosi pe vremuri bunica-mi Calyopi. Nerăbdător bunicul pândise de la scară Berlina legănată prin lanuri de secară. Pe-atunci nu erau trenuri ca azi, și din berlină Sări subțire-o fată în largă crinolină. Privind cu ea sub lună câmpia ca un lac, Bunicul meu desigur i-a recitat "Le Lac". Iar când
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care "au învățat... să desmierde", al dedesubtului genunchilor unde "carnea e umedă ca un măr despicat", al genunchilor tremurători și "plini ca două căni de lapte". Chemarea sexuală a fetei își găsește o expresie proaspătă, cam riscată, în Cântec de legănat genunchii: Să nu țipați, genunchii mei, Drum cu ferigi, de nopți, de ploaie, Genunchi de fier cum vă îndoaie? Vă mân spre el ca pe doi miei. Versurile Reymondei Han caligrafiază delicat: Când ninge pe cheiul pustiu Aș vrea să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
bucure (de "pieirea datinilor!") - transformări făcute prin imitarea Franței; ceea ce nu-l împiedică aiurea (Scrisori, p. 251, anul 1890) să vorbească iarăși cu sarcasm de influența franceză asupra schimbărilor politice din România, deși aiurea vorbește de "nălucirile entuziaste ce au legănat tinerețea veteranilor din generația mea" (Scrisori, p. 89, anul 1877), năluciri aduse din Franța! etc., etc. pentru atitudinea liberală - interesul personal 1. A fost afectat displăcut, cum s-a văzut, de orientalismul vieții, în care el, parizianul fin, era silit
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de destin îi chemau la drum. Au fost miraculoșii emeși pe la mijlocul mileniului lV î.e.n., au fost și cei care au înălțat construcțiile megalitice din insulele britanice, au fost cei pripășiți în nordul Japoniei(neamul ainu), au fost și străluciții incași legănați de visele timpului, au fost cei care s-au aciuat pe coasta de est, sud-est și sud-vest a Iberiei. Poate că ainu și incașii au plecat ceva mai din sud de pe alte meleaguri dar cu puternice legături cu ținutul carpatic
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
frați care o protejau. A fost răsfățată și de frații și de părinț ii ei. Cei mai legați sufletește de ea au fost frații Ștefan și Constantin. Când am fost mic m-a purtat mult în brațe și m-a legănat. Mi s-a povestit că pe când erau copii cei mai mici, tanti Florica și unchiul Constantin de 5-6 ani, în gospodăria părinților lor era un câine mare, ciobănesc, fioros pentru copii, dar nu era legat și nu ieșea în stradă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
să le refacă, să le redea strălucirea și valoarea care le-au fost strivite de tata lor. FRATELE TITI Un copil mic și apoi un om mic de statură, cu ochi strălucitori. Mi-l amintesc: avea trei ani și-l legăna în albie pe fratele lui mai mic, Ionel, când am venit de la seminar în vacanța de Crăciun în 1940. Sta culcat pe marginea albiei, își făcea vânt cu picioarele și cânta: Mamă dragă astă noapte am avut un vis frumos
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pe la urechi. Mă uitam la cer, printre frunzele dudului. De sus mi se părea că se scutură o ploaie albastră. - Ei, ce mai vrei, îmi zicea bunica. Surâsul ei mă gâdila în creștetul capului. - Să spui... Glasul ei dulce mă legăna; genele mi se prindeau și adormeam; uneori tresăream și o întrebam câte ceva; ea începea să spuie și eu visam înainte. Și niciodată nu va isprăvi basmul”. ( Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) caier - mănunchi de lână, in, de cânepă sau borangic, care
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]