5,217 matches
-
sau, cel pu?în, �nt�rzierea cu care ?i-au �mplinit formarea majoritatea durkheimienilor, se l?mure?te �n lumină acestei supuneri fă?? de un scop comun. Dar ea nu ar putea oculta formidabilă reu?it? a echipei, care impune legitimitatea abord?rîi sociologice ansamblului fenomenelor umane [Karady, 1974]. Imperialismul de care a fost acuzat? sociologia a r?spuns �n oarecare m?sur? acestui remarcabil av�nt al unei echipe pe care adversarii ei francezi au identificat-o cu sociologia �ns
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
prematur? a lui Durkheim la v�rsta de cincizeci ?i nou? de ani (1917) ?i a discipolilor promotori pe c�mpurile de b?ț?lie o priveaz? de lider ?i �i ipotecheaz? re�nnoirea demografic?. �n afar? de aceasta, dac? legitimitatea să este puternic? ?i prestigiul la zenit, a?ez?mintele sale institu?ionale s�nt fragile, at�ț �n domeniul �nv???m�ntului (ea nu mai de?ine, dup? 1910, dec�ț patru catedre universitare) c�ț ?i �n cel
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de cercet?ri economice ?i sociale este o ilustrare �n acest sens, ca ?i �ns?rcinarea cu desf??urarea de anchete asupra conjuncturii economice ?i sociale a Statisticii generale a Fran?ei [63]. �n sf�r?it, aceast? criz? de legitimitate a fost �nt?riț? de filosofia oficial? pe care sociologii durkheinieni au �mbr??i?at-o �n timpul �genera?iei anilor treizeci� � ceea ce P. Nizan exprimă cu cruzime �n C�inii de paz? (1932). De fapt, dezbaterea intelectual? francez? se
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
savantul se diferen?iaz? at�ț de pu?în de ideolog! �n fapt ra?ionalismul a fost respins �n mod deschis �n profitul unei sesiz?ri imediate a tr?ițului, c?reia fenomenologia husserlian? a venit s?-i confere o legitimitate ?tiin?ific? [10:376-379]. Totu?i, �n domenii ale cercet?rîi mai delimitate se face sim?it? amprenta � c�teodat? influen?a � weberian?. Specificarea unei sociologii a operelor culturii (kultursociologie) � spre deosebire de cea a faptelor structurii sociale � se datoreaz? lui Scheler
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
iilor e?antionate cu grij? constituie instrumentul privilegiat. R?m�ne s? m?sur?m leg?turile statistice �ntre variabilele construite plec�nd de la datele culese pentru a efectua inferen?e cauzale (analiza corela?iei, regresia linear?), pentru a testa legitimitatea (analiza multivariat?) ?i pentru a evalua intensitatea (analizele factoriale sau de dependen??); Din acest motiv, conceptele degajate s�nt pur nominale, a?a cum o dovede?te multiplicarea tipologiilor ie?ițe din combinarea m?surilor variate. Aceast? sociologie empiric? se
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mp �n care to?i ceilal?i se situeaz? obligatoriu �n raport cu el. c? principalul adversar, marxismul (c?ruia nu-i lipsesc deloc reflexele teleologice) a ales s? se abstrag? dintr-o disciplin? c?reia nu-i recuno?tea legitimitatea, la fel ca ?i altor sisteme filosofice contemporane. S? ne imagin?m c? la ora reconstruc?iei ?i a dezvolt?rîi, cunoa?terea socialului reclamă, f?r? �ndoial?, mai mult? analiz? empiric? dec�ț specula?ie sintetic?. Cu alte cuvinte
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
popular? chinez?, r?zboiul revolu?ionar vietnamez, gherilele latino-americane�). �n societ??ile numite �de consum� (Baudrillard, 1970), ale �abunden?ei� (Goldthorpe ?.a., 1968) sau ale tuturor �oportunit??ilor� (Blau ?i Duncan, 1967), dar al c?ror model cultural �?i pierduse legitimitatea, avea s? se �ngroa?e valul denun??rîi inegalit??îi ?i opresiunii sub toate formele (politic?, economic?, cultural?, social?, sexual?, rasial?). Evident c?, sociologia nu putea s? nu-i resimt? efectele. Interpelat? ?i mobilizat?, ea a ocupat, �ntr-o prim? etap
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mai mult segmentarea dec�ț �nflorirea, mai mult conflictele interne dec�ț integrarea. O dat? cu sf�r?ițul hegemoniei parsonsiene, sociologia american? (?i, mai larg, cea anglo-saxon?) a v?zut �nmul?indu-se paradigmele ostile unui func?ionalism la legitimitatea c?ruia s?paser? de-a lungul anilor ?aizeci. S? ad?ug?m c?, dup? sc?derea, �n jurul lui 1975, a finan??rilor federale, acestea au crescut iar p�n? �n �anii Reagan�, c�nd por?ia disciplinei s-
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nimerit pentru analiză ac?iunii. Conflictele care se nasc din rela?iile de (?i pentru) putere provin din caracterul �limitat� al condi?iilor acestui joc � fie c? e vorba de interdependen?a actorilor, de ra?ionalitatea comportamentului lor sau de legitimitatea scopurilor organiza?iei. Pornit din analiza critic? a organiz?rîi birocratice ?i a �cercului vicios� c?ruia �i d? na?tere, demersul lui Crozier s-a extins la societatea global? (1970, 1979, 1980, 1987) pentru a-i identifica �blocajele� ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
slujește strălucit prin scris de peste două decenii. Solidaritatea cu dreptul Domniei sale de a se afla în eroare, fără a fi decapitat pentru trădări nedovedite, comploturi imaginare sau presupus haimanalâc profesional și etic. Dacă astăzi acceptăm linșajul împotriva cuiva, practic acceptăm legitimitatea lui împotriva fiecăruia dintre noi. Când suntem mai înclinați să scuipăm decât să îmbrățișăm, când suntem extrem de preocupați de vinovăția altora față de noi, dar dormim fără vise cu capul în poala vinovăției noastre față de alții, ceva nu e în regulă
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
135 Capitolul 7. Managementul responsabilității sociale corporative, dimensiune a managementului strategic al companiilor / 139 7.1. De la obligație la interiorizarea modelului de responsibilite corporativă / 140 7.2. Managementul responsabilității sociale corporative / 143 7.3. Care sunt schimbările majore care cer legitimitate social-morală afacerilor? / 150 7.4. Stakeholders / 152 7.5. De ce au devenit afacerile pozitiv reactive la rolul distribuit de societate? / 162 Capitolul 8. Funcțiile managementului responsabilității sociale corporative / 171 8.1. Funcția normativă a managementului responsabilității sociale corporative / 171 8
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
echilibrarea forțelor care acționează pe piața muncii, în dobândirea unor drepturi și libertăți pentru forța de muncă este de necontestat. Dar, simultan cu maturizarea sistemului capitalist, în societatea post-industrială, obiectivele și atribuțiile generice ale sindicatelor se restrâng de facto, iar legitimitatea acestora se diluează. Întreprinderile au devenit conștiente de faptul că resursa umană este cel mai prețios capital și au configurat și făcut funcționale politici și strategii motivaționale pentru angajații lor care depășesc cu mult viziunile programatice ale primilor sindicaliști. Întreprinderile
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
sunt un indicator relevant pentru evaluarea și caracterizarea societăților și a nivelului conștiinței civice a acestora. Alvin Toefler evaluează aceste forme de structurare a societății civile ca actanți principali, alături de companii și întreprinderi, ai revoluției celui de-al "treilea val". Legitimitatea, poziția și importanța ONG-urilor variază însă de la o țară la alta, în funcție de tradiții, grad de dezvoltare economică și maturizarea valorilor democratice. Astfel, Statele Unite, țara cu cea mai dezvoltată tradiție a spiritului asociativ voluntar, are 26 de legi care protejează
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
au favorizat construcția și dezvoltarea capitalului social românesc și contribuie în mare măsură la acoperirea deficitului de democratizare a țării. Într-un mediu nu tocmai prielnic, ONG-urile autohtone își formează și dezvoltă abilități, își consolidează competențe și își câștigă legitimitatea de a informa și de a exercita presiuni asupra guvernului pentru protejarea interesele membrilor lor. Statistic, sectorul neguvernamental înregistrează între 20 000 și 30 000 de agenții, cu o rată de creștere de 10% pe an. În realitate, numărul ONG
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
din dotarea de bază a firmei și în care companiile multinaționale își proiectează strategiile adecvate condițiilor locale. Este era firmei dinamizate care valorifică toate interferențele funcționale și geografice. Astfel că liberalizarea pieței a făcut corporațiile transnaționale atotputernice, le-a oferit legitimitatea și dominanța instituțională similară "Bisericii, Monarhiei și Partidului Comunist din alte timpuri și locuri", spune profesorul Joel Bakan în celebra sa carte și în comentariile din cele opt ore de film dedicate acestui subiect. El apreciază că procesul a fost
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
suveranitatea statului în noul context a devenit caducă. Statele și-au internaționalizat dimensiunea jurisprudenței, rămânând doar negociatoare ale legislației și implicit ale oficializării instituțiilor internaționale. Deși slăbit prin cedarea unora din prerogativele sale esențiale, statul-națiune rămâne însă unica sursă de legitimitate în negocierile cu monopolurile și cartelele instituite de companiile transnaționale. În plus, consecințele grave generate de criza financiar-economică globală au repus în discuție pe agenda lumii nevoia de stat-intervenționist, cu autoritate politică decisivă. Întărirea poziției statului în relația sa cu
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
sunt de acord că instituțiile internaționale, dar și corporațiile sau organizațiile neguvernamentale de oricare tip și oricât de numeroase ar fi, trebuie să aibă parteneri credibili de negociere pentru a încheia și derula acorduri. Partenerul trebuie să îndeplinească condiția de legitimitate a exercitării puterii în cadrul unei structuri economico-sociale date, să aibă un set de instituții de guvernare, să aibă suveranitate, identitate, reprezentativitate, cu alte cuvinte, să fie statul-națiune. În ultimii ani, din ce în ce mai mult crește aderența la ideea proiectării și angajării într-
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
științei în postmodernism, menționabil este și punctul de vedere al lui Jean-François Lyotard. Evolutiv, spune Lyotard (1979)71, societatea a experimentat două tipuri de cunoaștere: cunoașterea narativă și cunoașterea științifică. Ceea ce devine problematic în statutul cunoașterii postmoderne este procesul de legitimitate. Legitimitate recunoscută are doar cunoașterea științifică sau cunoașterea care urmează modelul repetabilității experimentului. Autorizată discreționar, cunoașterea științifică devine, mai mult decât oricând în epoca digitalizată, instrument de guvernare aservită capitalului. Criteriul de legitimare a științei postmoderne este "performativitatea" ("performativity"), și
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
în postmodernism, menționabil este și punctul de vedere al lui Jean-François Lyotard. Evolutiv, spune Lyotard (1979)71, societatea a experimentat două tipuri de cunoaștere: cunoașterea narativă și cunoașterea științifică. Ceea ce devine problematic în statutul cunoașterii postmoderne este procesul de legitimitate. Legitimitate recunoscută are doar cunoașterea științifică sau cunoașterea care urmează modelul repetabilității experimentului. Autorizată discreționar, cunoașterea științifică devine, mai mult decât oricând în epoca digitalizată, instrument de guvernare aservită capitalului. Criteriul de legitimare a științei postmoderne este "performativitatea" ("performativity"), și nu
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
a devenit forța centrală de producție. Revoluția științifică, începută în secolul XVII-lea, a reorientat știința de la cunoașterea și înțelegerea naturii spre manipularea și dominarea naturii, ceea ce generează inevitabil dominarea și manipularea oamenilor. Elitismul cunoașterii științifice postmoderne, care recunoaște doar legitimitatea cunoașterii denotative, este hegemonic și generator de "teroare", în sensul că exclude jucătorii din jocurile de limbaj și sărăcește potențialul de cunoaștere a realității. Pe deasupra, știința actuală are din ce în ce mai vizibil tendințe de ideologizare, similare religiei, magiei sau mitologiei. Sumarizând, cele
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
obiectual în artefactele sale, în comandamentele vieții politice, în prezervarea viului și în devenirea individualului antropologic. 5.2.2. Cum arată un model de angajare sustenabilă a cunoașterii științifice? Presiunea socială pentru angajarea cercetării în dezvoltarea durabilă a lumii zdruncină legitimitatea de autoconfigurare a granițelor de expertiză a științei și tehnologiei. Omenirea așteaptă ca "modelele utile ale realității", cum au fost denumite rezultatele cunoașterii științifice, să devină responsabil sustenabile, să se extindă asupra lumii văzută în integralitatea ei, globală. O aplicație
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ca membri legitimi la aceste tipuri de instituții. Pe când instituțiile internaționale neguvernamentale sunt create pe baza unor reglementări de drept privat. Dar, deși toate organizațiile internaționale sunt constituite pe baza unui tratat, semnarea unor tratate (ex. NAFTA) nu conferă și legitimitatea de organizație internațională. Tipul de guvernare și funcțiile Acest sistem instituționalizat al puterii organizațiile internaționale are varii scopuri și, ca urmare, funcțiile lui sunt diferite. Din această perspectivă există organizații regionale sau continentale ex. European Union, African Union, ASEAN, CSI
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
obținere a eficienței firmei. Guvernanții și firma ca atare se supun unei raționalități colective care depășește interesele de clasă sau motivațiile individuale. Rațiunea de a fi a managementului (consiliu de administrație, rețeaua de administratori) se justifică prin obținerea și întărirea legitimității din partea societății. Acțiunile guvernanților transpun constrângerile mediului în sisteme normative și scheme cognitive interne orientând eficient organizația. Pe această structură foarte generală, accentuarea structurii financiar-juridice, normativ-disciplinare sau a celei cognitive a generat plasarea teoreticienilor în trei curente de gândire, ale
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
despre aspectele cognitive ale funcției de producție (învățarea socială, învățarea tacită) luminează dimensiunea inovativă a firmei. Crearea de valoare nu poate fi materializată fără reguli și constrângeri normative. În acest sens, sistemul de guvernare are ca obiectiv confirmarea permanentă a legitimității sociale corporative. Raportările corporative, ca atare, nu îmbunătățesc nici performanțele guvernării, nici relațiile cu stakeholders. Însă demersul de raportare arată disponibilitatea echipelor de conducere ale companiei de a dialoga, de a se angaja împreună cu stakeholders în crearea unui cadru de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
coduite de facto, afacerile îndeosebi marile corporații și, de altminteri, principalele surse de cercetare și dezvoltare tehnologică se foloseau de orice mijloc și oportunitate pentru a se sustrage legilor. În plus, globalizarea piețelor le-a conferit atuuri mai puternice decât legitimitatea și puterea normativă a guvernelor. Urmarea a fost recrudescența normativă propusă de societate, ca parte afectată și direct interesată. Treptat, formele de întărire socială a comportamentelor etice ale entităților economice au devenit mai variate și mediul social de selecție mai
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]