4,823 matches
-
își trece palma în sus și în jos pe cotor, cum dă pagina. Din cîte-mi amintesc, nu mi-a spus niciodată care au fost modelele sale intelectuale (învățători, profesori), i le cunosc doar pe cele alese din istoria filologiei, a lingvisticii, a literaturii. Admirabilă, caligrafia lui o imită fidel pe cea a lui Eminescu din perioada 1876-1883. Scrupulozitatea în alcătuirea cursurilor tinde s-o egaleze pe cea dedusă din exemplul lui A. Philippide. Pentru concizia stilului, modelul e Al. Rosetti, a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
În 10-11 nov., s-a organizat și În Cluj un simpozion În cinstea lui, pe teme filo-lingui stilistică. A prezidat; a avut interview cu studenții, a benchetuit; se ține zdravăn; a treia zi, la discuții, ca să flateze „școala clujeană” de lingvistică și semiotică, a elogiat accentuat personalit. lui Sextil Pușcariu. În aceleași zile și tot la „Filo”, a avut loc și „Al doilea simpozion național (colocviu) de filologie, lingvistică, stilistică, poetică și semiotică, cu 68 participanți din țară (alte Universități printre
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
alte Universități printre care: prof. M. Nasta, Csisek A., etc., pe care i-am cunoscut prin intermediul fratelui meu și ală Elenei din Troiaă Livia Bote (soția lui Marino) etc. În prezent, Între 17-20 nov.’78 tot la Filologie (Inst. de lingvistică) are loc colocviul național de „onomastică”, În cadrul căruia am audiat unele lucrări deosebit de instructive (pt. mine) și cu semnificații (pt. ceilalți). Pe plan „plastic”: 5 expoziții simultane de pictură, grafică și gravură, cu participare mexicană și irakiană. Cine le mai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
replică, așa că am tăcut. Bătrânul a izbucnit iar în râs. Apoi m-a condus în biroul de alături. — Eu sunt biolog, spuse el. Mă rog, biolog într-un sens mult mai larg. Sfera mea de interes include și neuropsihologia, acustica, lingvistica, religia. Nu vreau să sune a laudă, dar să știi că cercetarea mea e foarte originală și prețioasă. În ultima vreme mă ocup de sistemul palatal al mamiferelor. — Sistemul palatal? — Cerul gurii... alcătuirea lui, modul cum se mișcă gura, cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
asistent la Institutul Pedagogic (1963-1969), trecând ca asistent la Facultatea de Filologie din Iași, unde în 1990 va fi conferențiar. Este doctor în filologie al Universității din Cluj-Napoca (1978). Colaborează la „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei”, „Ateneu”, „Cronica”, „Folclor literar”, „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, „Muzeul Etnografic al Bucovinei - Studii și comunicări”, „Salonul literar”. După o serie de contribuții pregătitoare, F. realizează în 1987 monografia Simeon Florea Marian, folclorist
FOTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
pentru limba vie, să promoveze talente autentice, să practice o critică folositoare și nepărtinitoare și să desfășoare o amplă acțiune de culturalizare. În afară de cronici și articole despre teatru sau învățământ, se publicau conferințe, dări de seamă, dar și studii de lingvistică, de istorie și istorie literară, cele mai multe purtând semnătura principalilor colaboratori: I. G. Sbiera, Al. și Gh. Hurmuzachi, D. Petrino, V. Mitrofanoviță, V. Burlă, P. Paicu ș. a. Cel mai larg spațiu însă era destinat problemelor de literatură și folclor. În coloanele
FOAIA SOŢIETAŢII PENTRU LITERATURA SI CULTURA ROMANA IN BUCOVINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287051_a_288380]
-
axată pe chestiuni referitoare la specificul muncii universitare (cursuri, seminarii, cercetare științifică, optimizarea și eficientizarea programelor de învățământ etc.), rubricile „Tribuna gândirii științifice”, „Opinii” și „Cronică” găzduind articole de substanță, cu un conținut tematic foarte variat - istorie, filosofie, psihologie, pedagogie, lingvistică etc. Alte rubrici se numesc „Interviul nostru”, „File de istorie”, „Critică și bibliografie”, „Vitrina”, „Fișier”, „Meridiane”, „Retrospective”, „Puncte de vedere”. Publicația are un solid compartiment publicistic, vizând și chestiuni literare, concentrate în studii, cronici, recenzii. Din rândul primei categorii de
FORUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287072_a_288401]
-
a variantei corecte a versurilor lui Macedonski, autor cunoscut pentru scrupulozitatea cu care a respectat corectitudinea formală. Considerând actul editorial un veritabil fapt de cultură, F. a alcătuit și un prețios ghid privind tehnoredactarea computerizată, care îmbină mai multe perspective: lingvistică, estetică și tehnică. Ca eseist, se ocupă de stilul și originalitatea unor editorialiști români (Mircea Dinescu, Octavian Paler, Ion Cristoiu ș.a.), precum și de aventura cuvântului în epoca totalitarismului, de compromiterea limbajului și a oamenilor prin limbaj. SCRIERI: Versificația românească. Perspectivă
FUNERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287115_a_288444]
-
Timișoara, 1996; Eseuri lingvistice antitotalitare, Timișoara, 1998; Principii și norme de tehnoredactare computerizată, Timișoara, 1998; Mihai Eminescu. Lecturi infidele, București, 2001. Repere bibliografice: Olimpia Berca, „Versificația românească”, O, 1980, 14; Doina Uricariu, „Versificația românească”, LCF, 1980, 15; Al. Graur, Poetică lingvistică, RL, 1980, 16; Florica Dimitrescu, Exegeze universitare de poetică, „Forum”, 1981, 7-8; Adrian Voica, „Hermeneutica editării”, RITL, 1993, 3-4; Tania Radu, „Al. Macedonski. Hermeneutica editării”, LAI, 1996, 2; Nicolae Savin, Metodă și demonstrație, VTRA, 1996, 1; Dan Silviu Boerescu, „Al.
FUNERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287115_a_288444]
-
transpun în română din limba lor maternă, cum se întâmplă cu Giuseppe Cifarelli sau cu Guerrina Borsatti. În etnografie și folclor se remarcă tinerii specialiști Ion Chelcea, Traian Herseni, Gh. Pavelescu, Ion Mușlea, Anton Balotă, Al. Dima, Ovidiu Papadima; în lingvistică, eseistică și istorie literară se afirmă D. Popovici, Tudor Vianu, Edgar Papu, Victor Iancu, Bucur Țincu, Eugeniu Sperantia, Sextil Pușcariu, Th. Capidan, D. Macrea, Ștefan Pașca, Emil Petrovici, în istorie - David Prodan, Ion Moga, Ion Lupaș, Aurel Decei, C. Daicoviciu
GAND ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287143_a_288472]
-
vulgaritate gratuită, autorul adoptă poza unui scandalos poet socio-erotic, care are ambiția de a scrie un „memorial” al plăcerilor limbii române. Erotica sa este fundamental una livrescă, parodică, autoironică, amuzat-ceremonioasă; iubita este chiar limba, textul, poemul, iar desfrânarea este una lingvistică. Poetul se dedă unui spectacol de limbaj livresc-licențios, argotic, vulgar (o estetică a urâtului), de mahala de început de secol sau de cartier bucureștean postdecembrist. SCRIERI: Știri despre mine, București, 1987; Scrâșnind în pumni, cu grație, Galați, 1993; Bunicul Kennedy
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
Philologiai Közlöny”, „Limba română”, „Convorbiri literare”, „Buletinul «Mihai Eminescu»”, „Limba și literatura”, „Philologiai Közlöny”, „Vasárnap”, „Apolló”, „Valóság”, „Láthatár”, „Orbiș Litterarum”, „România liberă” (Paris), „Helicon”, „Lingua Nostră”, „Cahiers de l’Association Internaționale des Études Françaises” și la actele congreselor internaționale de lingvistică și filologie romanica. În lucrările sale, G. pledează, dintr-o perspectivă interdisciplinara, pentru apropierea dintre cercetările de limbă, literatura și muzica, sub semnul culturii. Pentru el studiul limbii nu poate fi separat de literatură, de artă în general. De aici
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
stilistician. Este fiul Ecaterinei (n. Ehlinger), muncitoare, și al lui Dimitrie Dascălu, publicist. A absolvit Liceul „Coriolan Brediceanu” din Lugoj (1959) și Facultatea de Filologie, secția română-germană, la Universitatea din Timișoara (1964). Imediat după absolvire devine cercetător la Sectorul de lingvistică din cadrul Bazei de Cercetări Științifice Timișoara a Academiei Române. Este doctor în filologie cu teza Limbajul poetic românesc. O analiză din perspectiva textualizării (1979). Funcționează ca director al Centrului de Științe Sociale din Timișoara între 1984 și 1986, când demisionează din
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
în cultura și literatura română. Sunt prezenți în paginile periodicului scriitori de origine aromână, care trăiesc fie în țară, fie în locurile lor de baștină de la sud de Dunăre, fie în diaspora. De asemenea, se reiau texte (poezie, proză, filologie, lingvistică) aparținând lui Th. Capidan, Pericle și Tache Papahagi, George Murnu, Petru Vulcan ș.a. Dintre scriitorii mai noi publicați aici sunt de amintit Teohar Mihadaș, Ilie A. Ceara, Cola Fudulea, Dumitru Pariza, Mihail G. Boiagi, Lena Constante, Matilda Caragiu Marioțeanu, Justin
DESTEPTAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286741_a_288070]
-
Database, București, 1998; Antoaneta Olteanu, Ipostaze ale maleficului în medicina magică, București, 1998, Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, București, 1999; Cornelia Burghele, Descântece populare terapeutice din Sălaj, pref. Nicoleta Coatu, Zalău, 1999; Maria Purdela Sitaru, Etnomedicină lingvistică, Timișoara, 1999, În numele magiei terapeutice, pref. Nicoleta Coatu, Zalău, 2000; Cati Motea, Practici străvechi la sfârșit de mileniu, pref. Steluța Pârâu, Galați, 2000; Amalia Pavelescu, Poezia de ritual și ceremonial din Mărginimea Sibiului, pref. Ion Ghinoiu, București, 2001. I.H.C.
DESCANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
Iașul literar” (cu studiul V. Alecsandri și marii poeți din epoca lui Augustus) și la „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza» din Iași” (cu studiul M. Eminescu și arta traducerii din poeții greco-latini). Colaborează la „Studii clasice”, „Anuarul de lingvistică și istorie literară”, „Cronica”, „Limba română” (Chișinău), „Studia antiqua et archaeologica”, „Convorbiri literare” ș.a. I se decernează Premiul „Francesco Petrarca” (Avignon, 1979), pentru transpunerea în limba latină a poemei Cântecul gintei latine de V. Alecsandri, și Premiul „Ion Luca Caragiale
DIACONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
Fabule”, SC, 1973; Eugen Munteanu, Teatrul lui Seneca în românește, CRC, 1980, 1; Ion Andreiță, Convorbire cu dr. Traian Diaconescu, TBR, 1980, 173; Dan C. Mihăilescu, Eminescu și Antichitatea greco-latină, RITL, 1984, 1; Petru Zugun, „Eminescu și clasicismul greco-latin”, AUI, lingvistică, literatură, t. XXX, 1984; Gabriel Țepelea, Un arhipelag puțin explorat, RL, 1988, 33; Marius Alexianu, Profil de traducător: Traian Diaconescu, AUI, limbi străine, t. I, 1988; Ștefan Cucu, „Viața lui Despot Vodă”, AUC, t. XX, 1998, 1-2; Matei Bălan, N.
DIACONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
de Litere a Universității din Cluj (1919-1939), ocupă o vreme și funcțiile de rector girant al Universității din Cluj și decan al Facultății. A fost membru corespondent al Academiei Române, președinte al secției literare a Astrei și al Societății Române de Lingvistică (1939). A debutat în vremea studenției cu studii asupra literaturii clasice în periodice maghiare, apoi a continuat să colaboreze în țară la reviste ca „Transilvania”, „Luceafărul”, „Pagini literare” din Arad, „Orientul român” din Cluj. În cadrul Muzeului Limbii Române, participă la
DRAGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286847_a_288176]
-
Codicele Marțian, București, 1914; Un manuscris calvino-românesc din veacul al XVII-lea, București, 1936; Histoire de la littérature roumaine de Transylvanie des origines à la fin du XVIII-e siècle, București, 1938. Repere bibliografice: Iorgu Iordan, Nicolae Drăganu (1884-1939), „Societatea Română de Lingvistică”, 1942, seria I, memorii, 1; Perpessicius, Opere, X, 89-90; D. Macrea, Școala clujană: Nicolae Drăganu, CLG, 1961, 1; Octavian Șchiau, Un mare filolog: N. Drăganu, TR, 1969, 51; Bucur, Istoriografia, 184-187; Encicl. istoriografiei rom., 130-131; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 115-117. A.M.
DRAGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286847_a_288176]
-
Moreni, în județul Dâmbovița, iar liceul, pe care îl termină în 1959, la Târgu Ocna. Anii de studenție îi parcurge la Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, luându-și diploma în 1964. Cercetător la Centrul de Lingvistică, Istorie literară și Folclor (azi, Institutul de Filologie Română „A. Philippide”) al Filialei Iași a Academiei Române, se impune curând ca un bun specialist în domeniul istoriei literare. Din 1994, devine coresponsabil al Departamentului de istorie literară, iar din 2002 este
DRAGOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286852_a_288181]
-
literară, iar din 2002 este cercetător în cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București. În publicistică, s-a manifestat cu oarecare parcimonie, dar niciodată fără relief. Cu studii, articole, cronici și recenzii a colaborat la „Anuar de lingvistică și istorie literară” (unde debutează în 1965, fiind între 1988 și 1996, în colegiul de redacție), „Iașul literar”, „Cronica”, „Ateneu”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Basarabia”, „Echidistanțe”. D. s-a consacrat cu perseverență unor proiecte colective: Dicționarul literaturii române
DRAGOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286852_a_288181]
-
2000), Dicționar de locuțiuni ale limbii române (2002), Metafora în poezia românească simbolistă. Reflecții asupra formelor analogice (2002), Stilistica limbii române. Stilistica lingvistică și stilistica textului literar (2003). Preocupată de cercetarea literaturii din perspectiva metodologiilor moderne care descind din poetica lingvistică, stilistică și semiotică, D. și-a consacrat studiile atât fenomenului literar românesc (poezia, cu precădere), cât și problemelor teoretice, referioare la statutul retoricii, la codurile poetice, la raportul convenție-invenție în literatură. Volumul Metafora în poezia simbolistă românească (2002) examinează poezia
DUDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286890_a_288219]
-
direcția lui Ovid Densusianu, cu subtitlul „Revista Institutului de Filologie și Folklor”. Având un caracter academic și un nivel științific cu adevărat remarcabil, revista publică rezultatele unor cercetări din diverse ramuri ale filologiei și ale folclorului: istoria limbii, romanistică, dialectologie, lingvistică comparată, semantică, etnografie, literatură populară. Sunt prezenți în mod constant, cu studii ample și temeinice, specialiști de renume din aceste domenii: Ovid Densusianu (Orientări nouă în cercetările filologice, Irano-romanice, Semantism anterior despărțirei dialectelor, Cuvinte latine cu semantism păstoresc, Limba descântecelor
GRAI SI SUFLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287329_a_288658]
-
carte de căpătîi pentru francofonul anului 2000 este Mirajul lingvistic a lui Toma Pavel (1988). Dintre cele trei, cea de față este cel mai puțin teoretizantă. Constatarea n-are o intenție axiologică, ci mai degrabă de diagnostic epistemologic: Între filozofie, lingvistică și literatură, ultima este și cea mai amenințată. Pentru că, dintre toate, ea are Încorporată cea mai mică doză de variabilitate. Filozofia poate migra spre reflecția politică, acolo unde sînt atîtea de spus, lingvistica este investită de științele cognitive, dar literatura
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mai degrabă de diagnostic epistemologic: Între filozofie, lingvistică și literatură, ultima este și cea mai amenințată. Pentru că, dintre toate, ea are Încorporată cea mai mică doză de variabilitate. Filozofia poate migra spre reflecția politică, acolo unde sînt atîtea de spus, lingvistica este investită de științele cognitive, dar literatura nu poate rămîne, identitar vorbind, decît ea Însăși. Asta o face cel mai greu adaptabilă serpentinelor istoriei, pentru că, obiectiv vorbind, literatura n-are obiect. Antoine Compagnon Încearcă, vom vedea cu ce preț, s-
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]