4,922 matches
-
și bibliografie de Mihai Drăgan. Iași: Junimea, 1974, 384 p. (Eminesciana; 2) * VIANU, Tudor. Mihai Eminescu. Prefață de Al. Dima. Ediție îngrijită de Virgil Cuțitaru. Iași: Junimea, 1974, 355 p. (Eminesciana; 3) * BULGĂR, Gh. De la cuvînt la metaforă în variantele liricii eminesciene. Iași: Junimea, 1975, 263 p. (Eminesciana; 4) * CĂLINESCU, G. Viața lui Mihai Eminescu. Iași: Junimea, 1977, 408 p., 15 il. (Eminesciana; 5) * DRAGOMIRESCU, M. Mihai Eminescu. Ediție îngrijită, prefață și note de Leonida Maniu. Iași: Junimea, 1976, 296 p.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Vieru este un mare și adevărat poet (...) Cartea lui de inimă pulsează și influențează versul plin de dor, de curata și pura lui poezie." S-a întâmplat să fim implicați și în cea de a doua apariție în România a liricii lui Vieru: "Izvorul și clipa", în colecția " Cele mai frumoase poezii" a Editurii "Albatros". Un telefon alarmat de la directorul editurii bucureștene, Mircea Sântimbreanu, ne anunța că "forurile" stau în cumpănă cu aprobarea includerii în plan și, dacă ieșenii au izbutit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
lumea celor ce au fost. Nesfârșit e universul cărților nescrise, nepermis de multă viață arde și se mistuie fără a-și înregistra trecerea în fila tipărită. Coșbuc spunea: "E greu să-ți iubești patria, dacă ți-ai uitat strămoșii", iar lirica populară a știut și s-a străduit mereu, în pofida interdicțiilor și opreliștilor de tot felul, de-a lungul vremii, să nu-i uite nici pe Horia, nici pe Iancu, nici pe Tudor. A fost odată nu-i doar o formulă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de bibliotecă, cele nu mai puțin de 26 (!) volume de poezie, începând cu "Autumnale", debutul la Ed. "Junimea" în 1985, și până la " Rondeluri antume epilog redundant", Ed. "Muntenia & Leda", 2003. Că nu e om să nu fi scris o poezie! Lirica lui Ion Toboșaru, clasică prin solemnitate, echilibru, armonie, claritate și parnasiană prin fastuosul decorurilor, este, în bună măsură, un omagiu adus Eros-ului. Doina Modola o consideră "Licoare amăgitoare, ce se naște din euforii; un mod tandru de a trăi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
un amplu studiu critic. Germaniștii noștri urmează să se pronunțe cu privire la exacta valoare a acestor tălmăciri dintr-o operă cu atât de bogată și de dificilă încărcătură filosofică. Merită cercetate de astă dată de către folcloriști și culegerile lui Taniac din lirica populară. O primă impresie: nu și-a îngăduit intervenții în piesele adunate din nordul Bucovinei, păstrând autenticitatea, spontaneitatea și naturalețea unor creații puțin ori chiar deloc cunoscute specialiștilor. În fine, se pare că Filimon Taniac a fost petrecăreț și vesel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de el. În comparație cu tragedia crâncenă a Medeei, isprăvile mele amoroase îmi apăreau ridicole. Aveam nevoie să înțeleg până unde poate să-l facă iubirea pe om să se lase pradă imprevizibilului. O întâlnisem prima dată pe Medeea în operele marilor lirici greci. Despre ea îmi vorbise și femeia aceea pe care am cunoscut-o la templul din Eryx: mi-a descris-o de parc-ar fi fost vorba de o soră încă vie, care mai suferea și acum de pe urma nenorocirilor ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
prelucrări sau adaptări; ... j) veniturile din conferințe. Enumerarea de mai sus nu este limitativa fiind impuse în același fel și orice alte venituri asemănătoare. De asemenea sînt supuse impozitului de la art. 17 din Decret, veniturile ocazionale realizate de către artiștii dramatici, lirici, instrumentiști, soliști,coriști, etc. în afara locului de muncă unde sînt salariați. 69. - Veniturile arătate la paragraful precedent se impun cu cotele de la art. 17 numai dacă sînt realizate de la întreprinderi, instituții și organizații din sectorul socialist. Veniturile de acest fel
INSTRUCŢIUNI nr. 290 din 17 mai 1954 date în aplicarea Decretului nr. 153 din 28 aprilie 1954 privitor la impozitul pe veniturile populaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125763_a_127092]
-
Molière-Teatru, traducere de Victor Eftimiu, Editura Univers, București, 1973, p. 458. 142 Aï, Ay sau Aÿ este un sat din Regiunea Champagne, situat la 3 km nord-est de Epernay, la picioarele muntelui Reims. 143 Variantă preluată din volumul Antologie din lirica franceză, ediție bilingvă, traducere de C. D. Zeletin, Editura Pandora M, Târgoviște,2006, 144 Variantă preluată din volumul Florile răului, C. Baudelaire, traducere de Virgil Teodorescu, Editura Minerva, București, 1978, pp. 177-178. 145 J.F. Gautier, Le vin à travers les
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
anuale și cele ale unității didactice fundamentale, lecția cu precădere temă și capitol. Ea beneficiază ca factor distructiv și de o hipocodificare, în această etapă, din partea unor specialiști, fiind subsumată lecției, cf. „unitățile de predare-învățare (UPI) din lecția cu tema „Lirica filosofică a lui T. Arghezi” a fost concepută și s-a desfășurat ca o suită de întrebări-probleme pentru ca în final, elevii să poată argumenta dacă poetul Psalmilor este sau nu mistic în meditația lirică de acest gen.” (cf. V. Goia
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Consultații. Limba și literatura română] D. Cantemir : Istoria hieroglifică. T. Arghezi: Nehotărâre, RLit, 15, nr. 43, 198.2, 19; Octavian Goga: Rugăciune. Contribuția lui Tudor Arghezi la dezvoltarea limbii literare, nr. 44, 19; G. Coșbuc: O scrisoare de la Muselim-Selo. Particularitățile liricii lui Lucian Blaga, nr. 45,19 ; Poezia naturii în opera lui Mihail Sadoveanu; nr. 46, 19. [26] BĂLAN, DORINA, Exerciții recapitulative la lecțiile de limba română, în “Tribuna școlii”, an 33, nr. 239, 22 mai 1982, p. 4 (clasa a
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
române ca limbă străină, TPCL, 1993, 286 291 [res. f r.]. [217] VIEHMANN, ALINA, Tehnica jocului și a simulării în predarea limbii române ca limbă străină, StUBB, 37, nr. 1-2, 1992, 83-87 [res. f r.]. [218] VIERU, GRIGORE, Albinuța: [abecedar de antologie lirica], desene: Lica Sainciuc, București, Editura Didactica și Pedagogică, 1994 [219] VINȚELER, ONUFRIE, G. Gruiță, Gramatica normativă (77 de întrebări, 77 de răspunsuri) [Cluj-Napoca, ED, 1994]. în: LR, 43, nr. 9-10, 1994, 485-486. [220] VLADU, VICTORIA; SÎRBU, VASILICA, învățăm să vorbim
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
MAZILU-IONESCU; ELENA JERCEA, VALENTINA, Limba româna. Manual pentru clasa a VI-a. București, Editura Didactică și Pedagogică, 1999, 224 p. [59] MIRON SUZANA, ROȘCA ELISABETA, Creatorii romanului românesc modern, Ed. All Educational, București, 1999. [60] MIRON, SUZANA; ROȘCA, ELISABETA, înnoitorii liricii românești. București, All Educational, 1999, 128 p [61] MORĂRESCU, SIMION; MORĂRESCU, ELVIRA, Limba română. Manual pentru clasa I. învățământul cu predarea în limbile minorităților naționale. București, Editura Didactică și Pedagogică, 1999, 215 p [62] MORĂRESCU, SIMION; MORĂRESCU, ELVIRA; KISS, ELVIRA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ELENA, TESTE de limba si literatura româna pentru recapitularea finala din clasa a VIII-a, București, Tamar, 2005, 128 p. [84] DRAICA, VALERICA, Lecții de limba română, Petroșani, Universitas, 2005, 58 p. [85] DRAICA, VALERICA, Limbă, expresivitate și stil în lirica religioasă românească, Petroșani, Universitas, 2005, 242 p. [86] DRĂGAN, AURELIA, Strict necesar: morfologie: noțiuni teoretice, exemplificări, exerciții, teste grilă, Pitești, Carminis, 2005, 112 p. [87] DRENEA, GEORGETA; DUMIT U, GEORGETA; VANDRA, OLGA, PLICULET și doamna Zaharescu: clasa a II-a
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
marele poet, urmărit îndeaproape în toate manifestările sale literare definitorii: poezie, proză, publicistică. Sunt reunite aici recenzii, articole, eseuri: Cuvinte potrivite, Cărticică de seară, Tudor Arghezi (IĂ, Ce-ai cu mine, vântule?, Cimitirul Buna-Vestire, Prozator militant, Tudor Arghezi (IIĂ, Universalitatea liricii argheziene, Statornicii, Sintaxa poeziei, Tudor Arghezi (IIIĂ, Inefabilul arghezian, Poetul, Orație la moartea lui Tudor Arghezi, Fragmentarium. 1 Pagini de critică literară, vol. IV, p. 21 2 idem, p. 22 45 O privire globală asupra întregului material exegetic și evocator
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
literare „tăcerea” lui Streinu în fața poeziei ilustrului său contemporan. În trei articole (Cântece de dragoste și moarte, Poezia lui Adrian Maniu, Adrian Maniu la 75 de aniă Vladimir Streinu conturează portretul artistic al unei personalități poetice de prim-plan a liricii noastre. Iată o exactă definire a poeziei de tinerețe: „...trăsătura cea mai de seamă a producțiunii de tinerețe o formează intervalele de luciditate ironică distribuite cu știință în cursul liric. Iar obiceiul de a întrerupe procesul firesc al simțirii cu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
talgere în orchestra de jazz a modernismului românesc, dar a mângâiat, în ascuns, cu un arcuș fermecat, coarde lungi de violoncel.”2 În trei articole subtil-spirituale și superiorironice, ceea ce nu le împiedică să fie grave în substanță (Un moment al liricii noastre, publicat în „Timpul” din 18 noiembrie 1938, Versuri, în „Timpul”, 22 decembrie 1939, Versuri, în „Viața românească” nr. 2, 19403Ă, Vladimir Streinu fixează originalitatea lui Ion Minulescu în poezia românească: „d. Minulescu a mers, în splendida sa carieră, de la
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
se poate spune cu dificultate că e poet, „putem reține de la întâiul Alecsandri ca semn neîndoielnic al participării lui la fizionomia lirică a epocii un exotism îndeosebi turcovenețiano-iberic, exotism nomenclatural, topografic și onomastic...”3 Exotismul este nota definitorie și a liricii lui D. Bolintineanu din epoca premergătoare Junimii; I. Catina încordase „o mică liră și filantropică și revoluționară”4; Baronzi făcuse dovada „unei modernități destul de curajoase”5 prin amestecul de dantesc și rizibil și prin limbajul îndrăzneț, în timp ce Al. Depărățeanu era
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
apoi o revistă de popularizare științifică, "Icoana lumei" (1840) și un fastuos hebdomadar bilingv, "Spicuitorul moldo-român" ("Le glaneur moldo-valaque"), în 1841. "Alăuta românească" s-a impus datorită faptului că a adunat în jurul ei pe cei mai reprezentativi scriitori ai epocii. Lirica publicată este, în general, de factură preromantică (C. Negruzzi, Ionică Tăutu ș.a.), fie anacreontică (Gh. Asachi, Manolachi Drăghici). Scrierile în proză sunt mai puține: note de călătorie (C. Negruzzi), povestiri cu subiect oriental, scrisori, etc. Deosebit de bogată este rubrica traducerilor
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Poesie și rețele neuronale / 398 Arta poetică alegorie neuronală / 398 Formă și conținut în metafora ambiguității / 403 Neuroteologia și arta poetică / 407 28. Geneza în lumi paralele / 410 Arcul reflex noetic geneza cosmică a poesiei / 411 Lumină și întuneric în lirica creierului / 416 POESIE, RITUAL ȘI TAINĂ 29. Răscrucea sufletelor / 421 Sens și nonsens între Acheron și Styx / 421 Misticismul îl lirica cunoașterii / 427 Tâlcul paradisului liric / 433 30. Limburile cosmice ale creierului / 440 Ars longa Poesie și bucurie / 441 31
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
407 28. Geneza în lumi paralele / 410 Arcul reflex noetic geneza cosmică a poesiei / 411 Lumină și întuneric în lirica creierului / 416 POESIE, RITUAL ȘI TAINĂ 29. Răscrucea sufletelor / 421 Sens și nonsens între Acheron și Styx / 421 Misticismul îl lirica cunoașterii / 427 Tâlcul paradisului liric / 433 30. Limburile cosmice ale creierului / 440 Ars longa Poesie și bucurie / 441 31. Poesie și inițiere calea lirică a creierului / 448 Iluziile mentale și sensul esoteric al focului ca izvor / 453 Clopotul din labirint
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
originare în totalitatea perfecțiunii sale. Plenitudinea făgăduinței spiritului amalgamată cu frumusețea poetică, iată secretul valorii a ceea ce transmite și crează în noi poesia. La Dante, dincolo de sensul poesiei imediate, de accesibilitate nemijlocită, depășind elementele denotațiilor simple, accedem la trepte ale liricii care pornite din adâncul amintit al arcului reflex declanșează cele mai înalte transfigurații în cititor. Este a doua treaptă a relației sentiment-poesie-sentiment, treaptă care trece să împlinească reflexul noetic. Într-o explicație simplă, iată al treilea dangăt al clopotului mnemic
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
coajă. Albastrul și stelele deschid spațiile primordiale ale aurului solar și al părului mirilor ce îndeplinesc ritualul suprem al nunții. Întâlnirea iubiților realizează astfel sublima împlinire, nunta, hierogamia, taina supremă a dragostei, cu valențe cosmice, interpretate ca atare de hermeneutica liricii universale. Nunta reprezintă de la poemul lui Solomon o poartă între Jakin și Boaz, simbol suprem, sărbătoare a spiritului într-o alchimică uniune între suflet și trup. Opuși prin structură iubiții crează împreună, omenesc și ocult, o puternică legătură: Atât cât
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
prezente e parte din realizarea viitorului. Istoria din noi este o experiență dusă înafara timpului și apare frecvent ca o străfulgerare de secvențe necesare obținerii eternității. Dilema interpretării răului sau binelui din Dumnezeu, angelicul divin și angelicul demonic cuprinde febra liricii de-a lungul veacurilor: Și demonul ce voiește? O carte Răspundea vocea lui luminată de un vechi solar chiparos Al tău al meu sau un altul, Scrisă sub semn de sus. Și troate păsările cântară de mai multe ori pe
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
să te știu n-a fost magie,/ iubita mea cu ochii de neant/ și pielea limpede ca cerul./ Îmbrățișatu-m-ai și-ai devenit coroana.// În afara mea nu e decât misterul 966. Aș putea transcrie toată literatura și mai ales lirica unei epoci în care înscrisurile au devenit o artă și o necesitate de comunicare, o binecuvântare pentru spirit. Poeții, doar poeții, scriitori meditând la lumea dinlăuntrul lor, descoperă drumul și unii chiar pornesc să urce spirala spre culmile înțelepciunii, spre
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
razele ei albe luna Nu micșorează, ci tremurătoare Mărește și mai tare taina nopții, Așa îmbogățesc și eu întunecata zare Cu largi fiori de sfânt mister...1011. Deci contopirea misterului cu taina cunoașterii este posibilă și ele nu se exclud. Lirica lumii accentuează acest binom semantic și hermeneutic. Totul pare ca în lucrarea Primavera 1012 a lui Botticelli, unde vraja planetelor aduce în ochii privitorilor respirația sacră a armoniei cerești. Fiecare dintre noi este în cularea penelului, în armonia muzicii sau
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]