4,696 matches
-
Sufletele morților trebuie lăsate să rătăcească pe pământ. Muftii și ulimale. Muftii, înalți demnitari ai clerului musulman, cu autoritate legală. Ulimale clerici cunoscători ai legilor sacre. Mulahi, judecători religioși de înalt rang. Astrologii spun că Selim sultan tatăl lui Soliman Mărețul, purta șapte stigmate, semne ale omorurilor fraților și nepoților săi, când s-a suit pe tron. Ianicerii purtau ciubote ferecate. Sultanul poartă turban cu surguciu trei pene de bâtlan de Creta albe cu spic fumuriu. Akivgiii călărime ușoară și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
6 Mai, plecăm din Ungheni, târziu după-amiază. A doua zi, suntem în Ucraina, într-o primăvară ca și la noi, care evocă versurile lui Taras Șevcenko. Duminică suntem la Kiev unde vedem statuia poetului, a lui Bogdan Hmielnițki, și priveliștea măreață de deasupra Niprului. Castanii și liliecii înfloriți. Lume multă pe bulevarde și deasupra râpei fluviului. E de remarcat cu câtă îngrijire și cât de frumos sunt îmbrăcați copiii mici pe care îi poartă în brațe sau de mână părinții modest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lui Lenin, am devenit unul dintre maiștrii revoluției... Poscrebâșev 1949. De la țărmul oceanului Pacific până la Elba, sute de milioane de oameni, mai mult decât o treime din întreaga populație a globului pământesc, construesc o viață nouă, călăuzindu-se după învățătura măreață a lui Marx, Engels, Lenin, Stalin. O lume întreagă își îndreaptă privirile și nădejdile către conducătorul cel mare al lagărului Păcii, democrației și socialismului. Tov. Stalin este învățătorul și prietinul omenirii muncitoare. Operele și cuvântările lui sunt traduse în toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Donul. În acest loc se înalță o statue a lui Stalin de 50 m. înălțime. Luni, 24.V., nu se mai cunoștea nimic din ploaia torențială din ajun. După ce am vizitat casa arhitecților, unde am văzut planurile noului Stalingrad oraș măreț și întins pe 60 km. de țărm, din care s-a realizat o parte ne-am dus, cu Mihail Andreici, la pescuit la una din aglomerațiile de ape din lungul canalului. Întinderi imense pustii; bătea vântul. O mare tristeță se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cred să am plăcerea de a-l vedea. Probabil că suferința lui e serioasă. Suntem găzduiți într-o veche casă gruzină. Chiar în ziua sosirii noastre, Vineri după amiază vizităm o parte din oraș și muntele, amenajat ca o clădire măreață, care domină orașul. Tbilisi e străbătut de râul Kura. Deasupra râpei lui, pe stâncile granitice, casele vechiului Tbilisi se țin încă, de o mie două sute ori o mie cinci sute de ani. Câteva mănăstiri chiar la malul nalt al Kurei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Acestui loc îi răspunde mai sus o cascadă bogată de câteva zeci de metri cădere în perdele de unde luminate de soare. Aici sunt "lacrimile bărbaților". Ambele lacrimi au legende rămase din miile de ani ai trecutului, de când viețuiesc în izolarea măreață a piscurilor albe popoarele caucaziene. De la un loc drumul se desface; șoseaua apucă pe un afluent al râului Bzâb: Ghega. Suim necontenit pe o șosea asfaltată și de pe Ghega ocolim iarăși pe altă apă, Iupșara. Aici curg lacrimile bărbaților; aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a pus pe lac bărci luxoase cu motor care fac mici curse de agrement în jurul lacului pe sub pini și brazi. Golurile cu zăpadă ale muntelui sunt chiar deasupra, oglindindu-se în apă. E un peisagiu de o frumuseță sălbatică și măreață. Păstrăvul în luna aceasta (nu știu mai târziu) se pescuiește cu undicioară cu plută având ca nadă una sau două boabe de icre de Manciuria în cârlig. Ca la baltă. Numai nada e deosebită. Pescarii amatori prind destul de puțin. După cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ținut să facă numai decât plajă și baie cu nudiștii. Tatlageà baltă unde s-au scos 18000 rațe. 24 Iulie Se află aici oameni care tratează marea ca pe o alifie sau pomadă; nu văd nimic din spectacolul splendid și măreț ce li se înfățișează. În timpul nopții s-a stârnit o furtună dinspre răsărit; au început a suna valurile și a se rostogoli pe țărm prigonindu-se. Încă de la 8 de asară s-a văzut înspre Caucaz pânze de fulger zbătându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
alta; unele se ruinează, altele s-au ruinat. La catedrală tezaur de obiecte ale cultului catolic. Zidurile cetății împrejmuiesc până sus pe culme locul, cu fortificații și cetățui până în piscuri din vremea Bizanțului. Piață, stradele etc. ca la Raguza. Peisagiul măreț între munți impunători. În drumul de lângă Herțegnovi, am trecut pe lângă Perast "Orașul mort", cu insula morților a lui Böklin, țintirim și biserică între chiparoși și alături o insulă ridicată în mare de marinarii care, trecând pe lângă cimitir, aruncau câte o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
marfa depozitată la Bacău vama urma să fie luată în grivne, iar din marfa care trece, să se ia “cât este drept”. La 15 septembrie 1462, domnul întărea mânăstirii toate proprietățile sale: satele Zdvijinți (Zviginți), Sobolești, Fauri, Vascăuți, Brașeuți, Bulgari, Măreței, Dărmănești, Oprișani pe Chivejdi, Răidăcești (Rădăicești), Tortorești, Căucelești, pe Cracău cu moară, Mândrești, pe Orhic, Șerbu Răspop, Stăuceani, cu moară și iaz, morile de la Bacău, prisaca de la Fundu, unde a întemeiat Martie mânăstire, via de la Bacău, în Dealu Sării, Vâlsănești
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
poleită, zugrăvală, mai mult aur decât zugrăvală, și pre dinlăuntru și pre dinafară, ți acoperită cu plumbu.” Au fost și străini care menționau existența picturii exterioare. Solul rus, Frifon Korobeinicov, în 1593, considera că biserica domnească din Iași ”era mai măreață decât biserica lui Nicolae Gostunski [din Moscova] și este zugrăvită pe dinafară.” Solul polon Jerzy Krasinski nota și el, în 1696, că biserica Sfântul Nicolae este “foarte frumos zugrăvită atât pe dinafară cât și pe dinăuntru.” Paul de Alep, referindu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de neofiți ce i-au premers, scopul lui este foarte clar precizat: vânătoarea ca formă de pețire eroică, așa cum o cunoaștem mai ales din orațiile de nuntă, unde alaiul mirelui este prezentat ca o oaste împărătească pornită într-o expediție măreață. Genealogia eroului pare a fi un element important pentru reușita incursiunii în sacru, fiu de roman în această variantă, el este și om al muntelui, deci familiarizat cu centralitatea mitică: „Ficior de mocanî/ Și de moțilcan,/ Și de molidvău,/ Fost
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
bun și mai util în România decât acest mic comerț ambulant și ilegal. Văzând însă că și eu sunt român nu mai insistă și pleacă mai departe nemulțumită. Impresionantă este și catedrala, dedicată Sf. Fecioare Maria. îmi zic: Cât de măreață a fost biserica în Evul Mediu, ba chiar până în perioada recentă și în ce declin se află acum, cel puțin numeric, dacă nu și ca spirit evanghelic. Este o zi simplă de lucru dar străzile orașului mișună de lume, o
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
noastre, angrenați ca niște mici roboței sau mici rotițe într-un mare angrenaj anonim și stresant, ar trebui să cunoască și să admire lungul camino de Santiago, pentru a redescoperi sensul vieții, bucuria și durerea trăirilor intense, autentice, simple și mărețe în același timp. Convoiul pelerinilor spre Santiago este o binecuvântare și un strigăt tăcut, dar real, pentru o lume prea materialistă, prea laicizată, prea raționalistă și pragmatică. Este un miracol continuu, aș putea spune, desfășurat pe o lungime de aproape
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
spun că nu mai am mult, că ținta, catedrala este aproape. Nu o văd din cauza zidurilor, dar o simt aproape, că mă așteaptă. - „Simt” catedrala, învăluită în lumina ce o văd deja Ajung la ea, din laterală. îi zăresc turnurile mărețe. Mă apropii și plâng din nou de bucurie. Nu mai observ pe nimeni în jur, și probabil că mulți varsă la fel, lacrimi de bucurie. Vraja ei mă domină. O văd toată sfântă, solemnă, măreață și primitoare. Urc treptele grăbit
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
din laterală. îi zăresc turnurile mărețe. Mă apropii și plâng din nou de bucurie. Nu mai observ pe nimeni în jur, și probabil că mulți varsă la fel, lacrimi de bucurie. Vraja ei mă domină. O văd toată sfântă, solemnă, măreață și primitoare. Urc treptele grăbit și intru pe ușa ei mare, alături de mulți alți pelerini, ca și mine, grăbiți, emoționați, obosiți, fericiți. Solemnitatea navelor, a bolților, mulțimea pelerinilor, toate mă copleșesc. Mă arunc în genunchi, cu fața lipită de lespedea
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
de tragic prin Dictatul de la Viena din 1940, când forțele fasciste ale lui Horthy au ucis mișelește zeci de mii de țărani români nevinovați, în timpul unei demențe colective de exterminare a românilor din zonele ocupate ale Transilvaniei de nord. Idealurile mărețe ale valului revoluționar din anul 1848 erau în acei ani serios alterate de interese iredentiste, anacronice, în cadrul așa-ziselor comemorări, pentru a revitaliza concepții și atitudini de un naționalism feroce, pretenții nejustificate, de natură să creeze vrajbă în loc de bună vecinătate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
sa în Congres, care să se întrunească astăzi în 28 noiembrie, spre a aduce la îndeplinire dorul și aspirațiunile pe care poporul nostru le nutrește și le păzește cu sfințenie vreme de un secol și jumătate ! Întruniți astăzi în acest măreț lăcaș, care este și trebuie să rămână simbolul unirii în credință, credință în Dumnezeu și în neamul nostru, salut cu nețărmurită dragoste pe reprezentanții vitezei Armate Române, care la ordinul Maiestății Sale Regelui Ferdinand I ne-a întins mâna de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Rusia la momentul oportun, fără a admite vreodată ca chestiunea Tezaurului românesc să formeze obiectul unor compensații teritoriale. București, la 17 octombrie 1941. Consilier de Ambasadă, Octavian Beu 94 1956, iunie 11, Moscova. Comunicat al agenției de presă „Tass“ Un măreț gest de prietenie al U.R.S.S. față de poporul romîn. Consiliul de Miniștri al U.R.S.S. a hotărît să transfere guvernului R.P.R. un bogat tezaur istoric și artistic Moscova 11 (Agerpres) — TASS transmite: „Consiliul de Miniștri al U.R.S.S., acordînd o
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ratare. Doar mari scriitori au ratat, au ratat rotunjirea operei, din cauza alcoolului, femeilor, aburilor tari ai succesului, morții sosite intempestiv. Dacă aș avea timp aș scrie o carte despre cel mai mare ratat din istoria literaturii universale: Balzac. Ce proiect măreț a avut și cum l-a realizat el doar pe sfert! Mă rog, sfertul ăsta face cât proza unei nu știu cărei literaturi de două sute de ani, dar tot de o ratare vorbim... De ce crezi că se practică atât de mult tămâierile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
E foarte mișcător acest loc sfânt. E sfințit prin Sfânta Cruce a Domnului. Crucea este ca o statuie pe un soclu Înalt, iar pe părțile Crucii Împăratul Constantin și mama sa Elena. Pe pereții peșterii sunt icoane mari și frumoase. Mărețe În taina lor. După ce ne Închinăm și privim, ieșim din peșteră. Locul unde s-a aflat crucea Mântuitorului Altarul cu icoana Maicii Domnului La câțiva metri de peșteră, În jurul Sfântului Mormânt vedem altarul icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
vreo 3 m Înălțime. Și poarta este la fel de Înaltă. Nimic nu poți vedea În curtea mănăstirii. Cum intrăm În curte ne Întâmpină o frumusețe că nu știi la ce să-ți oprești privirea. Cum intri pe dreapta vezi o icoană măreață și foarte frumoasă cu Schimbarea la Față a Mântuitorului și cu candela aprinsă. Și multe flori frumoase și parfumate specifice locului, cum erau și În Grădina Ghetsimani. Ele se numesc Sfânta Treime după cum am spus și În alt loc. Se spune că
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Înfățișează pe Domnul Iisus cu mulțime multă trecând pe cale. Și În calea lor văd un dud cu un om În el. Omul se suise În sicomor ca să-L poată vedea pe Domnul. Că auzise de El și de faptele Sale mărețe. Parcă ne urcăm și noi În urcușul credinței către Dumnezeu să-L vedem și să-L auzim mai bine. O, ce stare sufletească lăuntrică aveam Încă de când oprise mașina la poarta mănăstirii. Știu că am coborât la poarta mănăstirii, am
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
fost și el ascuns aici de frica lui Irod. Multe taine a văzut această peșteră binefăcătoare. Multe suflete a salvat de la moarte. Este ceva sacru și sfințitor. E plăcut să poposești În ea. Apoi ieșim din peșteră și intrăm În măreața și frumoasa biserică Steaua Mării. Așa i se spune, că-i În vârful muntelui cu o Înălțime de 546 m deasupra Mării Mediterane. Biserica este mare, frumoasă și curată. Ea aparține Carmeliților. Pe vârful crucii care este pe turla bisericii
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
alimentare și de toate. Am privit lumea care se perinda În jurul nostru. Și așa ne-am urcat În autocar și am pornit mai departe. Grădini Persiene La poalele Muntelui Carmel poți vedea o minune. Am văzut o frumusețe atât de măreață, că n-o pot povesti așa cum arată În splendoarea ei: o grădină. În grădină sunt diferiți pomi: curmali, portocali, lămâi, bananieri, platani și alții nemaivăzuți, nemaiîntâlniți, o frumusețe de nedescris. Flori atât de frumoase că nu pot reda În cuvinte
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]