8,009 matches
-
o dioramă. Alergă în locuri nebănuite pentru mulți, îndemnat de solidaritatea de familie să salveze pe Hangerliu, cu intenția leală de a ușura de asemeni situația lui Tudorel, în măsura posibilităților. În aceste pelerinaje diplomatice, fața lui își păstra mereu masca surâzătoare. Instinctul îi spunea că a te jelui e discreditant și fără efect. Și când solicita, Gaittany își păstra ascendentul, făcând parcă o favoare de a cere un serviciu. Vizită și pe Pomponescu, a cărui intervenție ca neutru putea să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cumpere, un om de carte, să le păzească cum le-am păzit și eu. Hagienuș desfăcu pachetul și scoase la iveală un fragment de metopă ce reprezenta pe Perseu tăind cu cuțitul capul G. Călinescu Meduzei, care semăna cu o mască comică. Îndărăt se zărea capul unei babe, nu alta decât Minerva. - Le cumpăr eu! zise Ioanide. - Faci o faptă bună, pe dumnezeul meu, domnule Ioanide,salvezi o colecție strânsă cu trudă. După Gorgonă, Hagienuș aduse înfășurat în jurnal un medalion
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nu este important să deții funcții, să fii de fapt ceea ce nu ești cu adevărat, să fi conștient de meritul pe care îl ai dacă ai fost capabil să deții toate acestea sau doar te-ai mulțumit să ai o mască permanent. Demnitatea cuprinde în sine verticalitatea și vrednicia, chintesența omului. Un exemplu elocvent este Socrate: ’’Condamnat la moarte, în așteptarea cupei cu cucută, Platon credinciosul său discipol îi propune evadarea, pe care el ar putea-o organiza, cumpărănd straja. Filosoful
Valoarea supremă a omului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Laura Alexandra Mutulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2293]
-
studiat în timpul interviului și examinat suplimentar la examenul clinic este relevant pentru numeroase patologii ( mitral, ”de icoană bizantină” precum în sclerodermie, ”blue bloater” în bronșita cronică, ”pink puffer” în emfizemul pulmonar, faciesul înspăimântat al hipertiroidianului, cel inexpresiv din maladia Parkinson, masca Filatov din scarlatină ). · Se inspectează tegumentele acoperite cu păr, calitatea firului de păr compromisă în anemiile feriprive, hipertiroidie, prezența de paraziți, infecții, leziuni traumatice la nivelul scalpului, algii la presiunea tăbliei craniene sau formațiuni la nivelul acestora precum în mielomul
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
depunerea de substanțe heterogene (așa cum se întâmplă în boala Addison, crisiază, argiroză, hipertireoză, ciroza hepatică, cașexie, melanoza arsenicală). · Urmează aspectul sprâncenelor, a căror dispariție în treimea externă semnul Hertzog semnifică hipotiroidie. Regiunea perioculară poate prezenta colorații sugestive cum ar fi masca biliară, colorație maronie perioculară, care semnifică tulburări ale funcției colecistului, dar și în hipertiroidie (semnul Jellinek), colorația liliachie a pleoapelor realizează faciesul heliotrop patognomonic în dermatomiozită, iar prezența de xantoame și xantelasme constituie marca sindroamelor dislipidemice, a hipercolesterolemiei. Edemul pleoapelor
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
afară prin forță. Apare acum dihotomia fundamentală a satului: o aparență exterioară și o structură internă, străine una de cealaltă. Etnologul, ca reacție împotriva sistemului colonial, va căuta să descopere acest univers ascuns al vieții de la sat situându-se dincolo de masca oficială. Iată cele două elemente constitutive ale celei de-a doua realități a satului: autosubzistența și organizare familială. Nu este prea util să descriem viața materială de autosubzistență: hrana, locuința, îmbrăcămintea sunt aproape în totalitate integrate în producția sătească. Această
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
e camuflată În contrariul ei, o spiritualitate anti religiozitate, opacitate” ( ). Problema „incognoscibilității sacrului” În realitatea profană constituie un element important În concepția lui M. Eliade despre dialectica sacrului și, În același timp, un element de unitate al beletristicii sale. „Misterul măștii” sau a camuflajului poate funda o adevărată metafizică fiind „misterul Însuși al condiției umane” ( /223) ce ține de o anume dialectică a camuflării sacrului În profan, a spiritului În materie, ori a fantasticului, În „realul absolut”. Exemplară este cortina din
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
trecerii, ca În somn (ca În Șarpele sau În ,,La țigănci”). Indiferent de modalitățile de manifestare pe care le imaginează scriitorul, moartea este Întotdeauna re(intrare) În adevăr, salvarea ființei de inautentic, de nesemnificativ. Somnul, atât de frecvent Întâlnit ca ,,mască” a trecerii, este, În viziunea lui L. Blaga ,,Întoarcerea la unitatea primordială, la starea paradisiacă a creației fără conștiință. Somnul este o stare aproape pre natală, embrionară În care viața nu era despărțită de conștiință, În care nu exista libertate
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
arată interesați de problemele noastre, ne sfătuiesc și ne încurajează atunci când ne îndoim de noi înșine. Prietenul ne este alături atunci când avem nevoie de el; prieten ne este și cel care ne face să fim sinceri și să ne scoatem masca pe care o purtăm adeseori când "ieșim în lume". Sinceritatea este de obicei reciprocă, permițând strângerea legăturii de prietenie" (Derlega și alții, 1993). Prietenii ne ajută să obținem succesul social și profesional. În foarte multe împrejurări, prietenii ne ajută să
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de teama de a nu fi respins, de teama de critici, de teama de a nu-și ocupa locul (dorit, tânjit n.n. G.A.) în lume" (2006, p. 200). Acest gen de amabilitate cum știm este (cel mai) adesea "o mască searbădă", acea politețe înțeleasă ca manifestată drept "indiferență organizată" (precum se exprima P. Valéry).34 Există teama de pedeapsă. Mai ales și mai frecvent întâlnită în împrejurări și raporturi instituționale, ierarhice, formale, aceasta teama de pedeapsă (și corolarul ei, vânătoarea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
un ansamblu de idei devalorizante față de noi înșine, adormite până atunci, dar gata să se manifeste imediat ce întâlnim o situație de eșec într-un domeniu anume" (p. 86). Este recomandabil să ne examinăm gândurile de inferioritate în loc să le ascundem sub masca agresivității sau a unei intransigențe radicale. c. să relativizăm avantajele celuilalt; d. să ne examinăm eventualele gânduri de superioritate; e. să ne aducem propria contribuție la crearea unei lumi mai drepte. Așa cum am văzut, invidia ostilă este rezultatul unei nedreptăți
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
p. 113). Semn al neîncrederii mâniosului în el însuși, mânia "servește întotdeauna la ascunderea fricii. Ceea ce ascunde mânia este teama", punctează Osho (2003, p. 55). Numai un om plin de teamă se enervează rapid și des. Mânia este doar o mască, cu care încearcă să îl sperie pe celălalt. Înainte de a ne da seama cât de speriat este el/ea, încearcă mai bine să ne sperie el/ea pe noi. "Mânia nu indică altceva decât teamă". Teama și mânia sunt cele
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
literaturii universale, Andre Dupin, eroul unui ciclu de povestiri printre care Crimele din strada morgii și Scrisoarea pierdută, se pare ca titlul piesei lui Caragiale a fost împrumutat de la Poe. Majoritatea prozelor din volumul Prăbușirea casei Usher, dar mai ales Masca Morții Roșii sau Puțul și pendula, combină atmosfera gotică cu elementele horror și au avut o puternică influență atît în proza romantică, dar și în cea simbolistă”. 1.6. Reprezentanți ai fantasticului în literatura română În acest context literar, fantasticul
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
dacă în imaginația lor nu ar fi persistat credința superstițioasă în posibilitatea unor intervenții diabolice. Fantasticul simbolist este reprezentat în literatura română de Mateiu Caragiale în opera Remember, în care el sugerează conflictul dintre iluzie și realitate. Tema ambiguității realitate - mască, atmosfera și tipologia fac din această narațiune un reper important. Este un fantastic în care se amestecă realitatea cu bizarul și onirismul. Un tânăr aristocrat englez, dependent de viață excentrică, dar și de cadrele vechi din muzee, care-i multiplică
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
McNally, 1994)241. Într-un studiu, cercetătorii au examinat în condiții de laborator influența gândurilor persoanelor cu panică despre controlabilitatea simptomelor de panică, asupra experienței actuale. La două grupuri de pacienți cu panică li s-a cerut să poarte o mască prin care inhalau cantități de dioxid de carbon. Ei au fost atenționați că dioxidul de carbon le poate induce un atac de panică. Unui grup i s-a spus că nu poate controla cantitatea de dioxid de carbon pe care
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
transparenți față de ei înșiși" pe cât ne-ar lăsa să credem forma pură a paradigmei raționaliste. Ei pot să se mintă: • proprietarul de galerie neagă latura comercială a activității sale: "Unii sunt conștienți că își creează un personaj care este o mască. Mulți alții se iau în joacă, iar minciuna pe care le-o spun altora și-o spun mai întâi lor înșiși. Doar în mod excepțional sinceritatea este deplină" (ibidem, p. 135); • criticul, transformat, când se prezintă ocazia, în ființă generică
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Petru, bătut și închis pentru Hristos, dar și pe cel al Sfântului Arhidiacon Ștefan - primul mucenic - ucis cu pietre. În timpul împăraților romani, creștinii au fost persecutați pentru că nu au dorit să se lepede de Hristos și să jertfească zeilor. Sub masca idolilor și a zeilor păgâni, se ascundeau de fapt demonii, care aveau dorința ca oamenii să se închine lor, nu lui Dumnezeu. Demonii comunicau păgânilor prin oracole să ucidă pe creștini. Persecuțiile împotriva creștinilor au atins cote înalte în primele
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
lanțul divin care, pe termen lung, va topi într-un întreg indivizii, familiile, națiunile și rasele, dar numai cu condiția să rămână ceea ce este, adică cel mai liber, cel mai spontan, cel mai voluntar, cel mai religios dintre sentimente. Nu masca sa va împlini minunăția; și spolierea legală va încerca mult și bine să împrumute numele de fraternitate, figura sa, formulele și însemnele sale; ea va fi întotdeauna doar un principiu al discordiei, al confuziei, al pretențiilor injuste, al spaimei, al
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
problema din afară." Eu am prezentat Point de vue explicatif de mon oeuvre, a lui Kierkegaard, pe care am terminat-o astăzi. Cartea, scrisă în 1848, cu șase ani înaintea morții, și apărută postum (1859), reprezintă gestul final al ridicării măștii, justificarea târzie a unei producții pseudonime. Kierkegaard, considerîndu-se un autor eminamente religios, a folosit toată viața "deghizarea estetică". A intra în categoriile esteticului - ale vârstei tinere, ale senzualului și frumosului sensibil - înseamnă a te așeza în punctul în care se
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să judece propria-ți cauză, alta decât a lui, una de natură spirituală. A trezi atenția pentru problema ta printr-un prealabil act de umilitate, de pliere pe l'autre, constituie esența maieuticii kierkegaardiene (de precedență socratică), esența duplicității, a măștii, a dialecticii, a înșelătoriei deliberate puse în slujba adevărului (""să vorbim estetic"; înșelătoria constă în a vorbi astfel, tocmai pentru a putea ajunge la spiritual"). Toată opera estetică a lui K. devine astfel o metafizică a incognito-ului (Socrate este
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
slujba adevărului (""să vorbim estetic"; înșelătoria constă în a vorbi astfel, tocmai pentru a putea ajunge la spiritual"). Toată opera estetică a lui K. devine astfel o metafizică a incognito-ului (Socrate este precedentul păgân al incognito-ului cristic, teoria măștii confirmată ulterior de practica deghizării umane a divinului). Andrei ne-a citit paginile scrise cu o vervă demonică (retorică baroc-păgînă) despre natura ideală. Geografia Arcadiei, în preajma căreia s-a produs idealizarea naturii, era - paradoxal - sumară până la austeritate. Însă în realitatea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
anonimatul, impersonalul, degajarea de responsabilitate, hipertrofierea abstracției în pofida individualului, mutarea interesului de pe mesager pe mesaj, reificarea conștiinței, apologia obiectivului, a caracterului public - și toate celelalte din câte se hrănește bună parte din filozofia secolului 20. Apoi: rădăcinile biografice ale teoriei măștii: exacta corespondență între o melancolie incurabilă și virtuozitatea de a o ascunde; conștiința "misiunii" sale de melancolic: "gîndul că fiecare generație cunoaște doi-trei oameni sacrificați pentru ceilalți și destinați să descopere în teribila lor suferință acea realitate din care ceilalți
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
e ceea ce-mi vine în prima clipă în minte. Cum de am ajuns aici? Cum de am pierdut total superstiția culturii? E oare vorba de o împuținare progresivă sau de o dorință disperată de a ajunge la mine fără mască, fără trucaj, fără paiete? Criza s-a produs în 1983, la Heidelberg, când eram bursier Humboldt. Mă înscrisesem cu o teză la Sorbona: Problema limitei (peras, în greacă) de la presocratici la Plotin, pe care profesorul Pierre Aubenque, faimosul comentator al
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
-l alesese autorul pentru a răzbate în paginile revistei. Evident, nu era prea departe de căutat. Tocmai ocolindu-mă, paginile mă întîlneau în plin. Ele mi se adresau prin chiar eschiva lor. Ignorarea mea ― deliberată, voită, construită, ascunsă stângaci sub masca surprizei ― era de fapt întîlnirea neașteptată care mi se dădea într-un spațiu public, era un anunț important, o carte de vizită, o complicitate în văzul tuturor, o invitație mândră și malițioasă de a asista la nașterea libertății lui. 16
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
un enorm camuflaj la adăpostul acestui cuvânt și că ei sânt cu atât mai nocivi cu cât acest camuflaj este obiectiv posibil și cu cât oamenii nu au curajul să-l denunțe ca atare, să treacă dincolo de el și ― dincolo de mască ― să accepte și să proclame existența "anti-omului". 14 septembrie Ideea că specia umană trebuie regândită nu îmi dă pace. Umanismul este o invenție neotestamentară, secularizată în epoca modernă și folosită tacit ca metafizică pentru doctrina statului modern și a societăților
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]