14,595 matches
-
preferînd să și-o petreacă în locurile natale. Aceste "locuri" nu sînt rusești, așa cum bănuisem eu inițial, ci ucrainiene, Kurkov fiind născut, crescut și format la Kiev. Totuși, identitatea culturală rusească prevalează în cazul său. Rusa reprezintă, pentru autor, limba maternă, iar mama sa are descendență rusească. Asemenea celor doi precursori importanți ai săi (a căror influență stilistică e recunoscută, de altfel, de majoritatea exegeților lui Kurkov), Gogol și Bulgakov (și ei scriitori ucraienieni aparținători de literatura rusă), actualul profesor de la
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
prelegeri, de la Universitatea Harvard, "Charles Eliot Norton Lecturer"). Aici s-a familiarizat treptat cu poeticile postmodernității, devenind, în timp, un prozator occidental genuin. Totuși, Pamuk nu s-a separat niciodată integral de rădăcinile culturale turcești. Continuă să scrie în limba maternă, plasîndu-și temele epice, invariabil, în contextul Turciei moderne sau poate chiar mai des al celei tradi ționale. Deși integrat, măcar din punct de vedere intelectual, civilizației apusene, el rămîne, psihologic vorbind, anexat culturii de origine, pe care o reactualizează ficțional
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
verbului "a apleca" (a alăpta), prin polisemantismul substantivului "pohtă" (însemnând aici așteptare fierbinte), prin forma etimologică a cuvântului "țițe", ori prin cea arhaică a cuvântului "mumă" (care, după cum se știe, nu provine din mater, ci din mamma, mammae, adică sân matern), sau prin derivarea arhaică a verbului "a apipăi" (asemănător cu a lui "a amirosi", de pildă). Însă o expresie precum "preacuratele mânile sale", cu superlativul antepus, transmite o noțiune amețitoare când este luată în sens concret: aceea de mâini imaculate
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
complicații majore, iar oprirea acestui tratament duce la dispariția HTA. Referitor la femeile hipertensive care alăptează, este necesar ca clinicienii să informeze pacientele despre anumite aspecte: alăptarea nu crește TA la mamă; toate medicamentele antihipertensive administrate mamei ajung în laptele matern, dar în concentrații reduse, cu excepția propranololului și a nifedipinei ale căror concentrații sunt similare cu cele din plasma maternă; bromocriptina folosită pentru supresia lactației poate induce creșterea TA. 5.5.7. Hipertensiunea în sarcină În mod fiziologic, TA scade în
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
clinicienii să informeze pacientele despre anumite aspecte: alăptarea nu crește TA la mamă; toate medicamentele antihipertensive administrate mamei ajung în laptele matern, dar în concentrații reduse, cu excepția propranololului și a nifedipinei ale căror concentrații sunt similare cu cele din plasma maternă; bromocriptina folosită pentru supresia lactației poate induce creșterea TA. 5.5.7. Hipertensiunea în sarcină În mod fiziologic, TA scade în trimestrul al II-lea de sarcină în medie cu 15 mmHg față de valorile anterioare sarcinii, pentru ca în trimestrul al
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
În funcție de natura caracteristicilor de grupare amintite anterior, se deosebesc următoarele tipuri de structuri: − structura demografică (în funcție de sex, vârstă și stare civilă); − structura social economică (după sursa mijloacelor de subzistență); − structura teritorială; − structura socioculturală (după nivelul educațional, naționalitate, religie și limba maternă). Structura populației pe sexe Delimitarea populației pe sexe (după gen) este importantă nu numai sub raport demografic, pentru studiul fertilității sau al nupțialității, ci și pentru analiza economico-socială a resurselor de muncă feminine, a inegalității dintre sexe în diferite domenii
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
Această analiză va evidenția faptul că gradul de urbanizare prezintă intensități diferite de la un județ la altul. Structura populației după caracteristici socioculturale Principalele caracteristici care marchează structura socioculturală a populației se referă la nivelul educațional, naționalitate (etnie), religie și limba maternă; pentru toate aceste aspecte sursa principală de informații este recensământul populației. În vederea caracterizării nivelului educațional al populației se înregistrează - îndeosebi cu ocazia recensământului - populația în vârstă de 12 ani și peste, după nivelul ultimei școli absolvite. Pe baza acestor informații
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
urmare a unei natalități diferite pe etnii, cât și a manifestării fenomenului de migrație în cazul unora dintre ele. Această structură se stabilește cu ocazia recensămintelor populației, pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Referitor la structura populației după limba maternă, în linii generale ea corespunde structurii pe naționalități; analiza acestui aspect are importanță îndeosebi de ordin cultural. Structura populației pe religii face referire la împărțirea populației dintr-un anumit teritoriu, după statutul confesional, pe categorii de culte religioase, legal recunoscute
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
nuanțe, desigur esențiale, toți cei care aleg franceza ca limbă de expresie și mă refer îndeosebi la scriitori sunt un fel de migranți, care se văd confruntați cu un idiom ce dispune de un statut aparte: este fie străin, fie matern, dar împărțind cu alte limbi spațiul lingvistic al unui loc geografic dat. Și, mai cu seamă, francofonul se vede pus față în față cu o civilizație diferită de a sa, cu care nu are în comun nici referințele, nici imaginarul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
spre un metisaj cultural, avînd în vedere faptul că se adapă din cultura Celuilalt, continuînd să se raporteze însă la propria-i cultură. Fără a se deculturaliza, el își transpune în franceză emoțiile și ideile, gîndite inițial în limba sa maternă, apoi, progresiv, direct în franceză. Imaginarele care decurg de aici sunt diferite, și mulți scriitori francofoni își "împart" cumva producțiile, favorizînd o anumită limbă pentru un gen anume. Amin tesc în acest sens că Mircea Eliade (și nu e o
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
dintr-o limbă în altă limbă." (Glissant, Gauvin, 2010) Franceza este o limbă-gazdă pentru scriitori veniți din toate colțurile lumii. Dincolo de rațiunile politice, fiecare caută și găsește în ea răspunsuri structurante pe care nu le-a găsit în limba sa maternă, și făcînd aceasta, le revelă nativilor francezi înșiși drumuri neeplorate în propria limbă. Iată, spre exemplu, confesiunea expli cită a scriitoarei daneze Pia Petersen: Nu m-am împăcat niciodată cu spiritul Nordului. Îmi place dezbaterea, îmi place să vorbesc. M-
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
să reflecteze asupra diferențelor majore dintre civilizații, precum și asupra formidabilei libertăți pe care navigarea spre partea "evazată" a pîlniei lingvistice, cea care comunică cu și face să se amestece toate limbile celorlalți, o oferă creatorului bilingv (sau plurilingv). Limba mea maternă își impune limitele, o anume pudoare. Există acolo multe tabuuri. Limba mea adoptivă reflectă libertatea pe care o căutam în scriitură pentru această temă. Limba persană este foarte specială, pentru că ne exprimă identitatea, reflectă spasmele spiritului nostru. De exemplu, folosim
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pentru a ajunge ca să reluăm formula lui Gilles Deleuze "să faci să strige, să faci să se bîlbîie, să bolborosească, să șoptească limba în ea însăși"(Critique et clinique, 1993). Scriitorul care se exprimă într-o altă limbă decît cea maternă cunoaște o experiență unică de interioritate-exterioritate, pe care nativul o ignoră, din motive evidente. Străinul este "condamnat" să gîndească limba, limbile de fapt, pentru că orice problemă lingvistică ridicată de contactul intim cu un alt univers îl retrimite în buclă spre
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
singulara aventură a scriiturii francofone, o literatură a răspîntiilor culturale, lingvistice, ontologice, un metisaj care nu ajunge într-un impas, ci într-un spațiu infinit flexibil și modelabil. Atunci cînd franceza, ca limbă de expresie scrisă, nu coincide cu limba maternă a autorului se produce inevitabil o distanțiere în raport cu norma admisă în mod obișnuit. Tinde să se constituie o nouă formă romanescă, la marginea canoanelor instituite de tradiția literară franceză, undeva între perfecțiunea clasică, moștenitoare a "stilului frumos" și tensiunea creatoare
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
nici nu visau că într-o zi, puștiul de atunci avea să facă cunoștință cu o altă țară și încă într-un mod mult mai concludent decît un turist sau un student [...] Citesc în limba care nu este limba mea maternă, dar care a devenit limba mea. Citesc încă foarte bine în limba pe care am învățat-o din copilărie, dar de doisprezece ani citesc mai ales în franceză. [...] Nu caut plăcerea în cuvinte. A iubi cărțile nu înseamnă a găsi
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
contradicțiile care pot rezulta de aici îl conduc pe individ către alegeri mai mult sau mai puțin complexe, către "bricolarea" unei identități. Agota Kristof își construiește un univers pentru a travesti realitatea cea a războiului, a dezrădăcinării, a abandonului leagănului matern -, iar maniera sa originală de a o face constă în inventarea unui personaj dublu: gemenii Claus și Lucas. Dintr-o perspectivă mitologică, gemelitatea traduce în același timp dualitatea, contradicția, similitudinea, duplicarea, ceea ce ne apropie de o problematică delicată și complexă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
o vorbesc fără greșeli și nu o pot scrie decît cu ajutorul unor dicționare frecvent consultate. Din acest motiv consider limba franceză o limbă dușma nă. Mai există un motiv, mult mai grav: această limbă este pe cale să-mi ucidă limba maternă. Claus l-a absorbit pe Lucas, sau poate invers, i-a "ingurgitat" identitatea pentru a încerca să se salveze ; tot așa cum rizomul a ucis rădăcina ; așa cum limba de adopție a stins progresiv limba maternă. Mai puțin pe durata unei ficțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
este pe cale să-mi ucidă limba maternă. Claus l-a absorbit pe Lucas, sau poate invers, i-a "ingurgitat" identitatea pentru a încerca să se salveze ; tot așa cum rizomul a ucis rădăcina ; așa cum limba de adopție a stins progresiv limba maternă. Mai puțin pe durata unei ficțiuni, atunci cînd forța imaginarului ope rează temporar reconcilierea, regăsirea, fuziunea. Scriitoarea a dorit această uniune nedisociabilă a eu-lui exilat și a eu-lui reconstituit al unei identități spațiale și expresive, fără a reuși vreodată; în
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
un străin, pentru sine, pentru ceilalți, pentru Dumnezeu. Dar cea mai teribilă înstrăinare, pe care Cioran nu doar a îmbrăcat-o ca pe un ciliciu, ci și-a provocat-o și cultivat-o cu osîrdie, a fost cea de limba maternă. Îndrăgostit amarnic de un idiom cu iz de "prospețime și de mucegai, amestec de soare și de bălegar, de o urîțenie nostalgică, de o supremă neglijență" (Istorie și utopie), după cum plastic o definește, balcanic impulsiv, cîrcotaș, leneș, excesiv, părtinitor, logoreic
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de vîrstnicul Cioran cu un amestec de rușine, incredulitate și voință de detașare totală (îndeosebi în Histoire et utopie și Mon pays). O particularitate interesantă în cazul lui Cioran: construcția identității sale literare trece prin uciderea asumată a identității lingvistice materne ; între început și sfîrșit, istoria acestei gîndiri urmează spirala vertiginoasă a unei descoperiri a lumii prin intermediul unei alte limbi și a unei desprinderi de sine în beneficiul unui eu livresc, la rîndul său sfîrtecat, fragmentar, polifonic. A existat nihilistul subversiv
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
1983) la « canalul morții » din Midia, după care a fost eliberat și a reușit, cu multe dificultăți, să-și termine studiile. Fire inventiva și cu o inteligență sclipitoare s a remarcat repede ca inginer chimist În cercetare (vorbea fluent francezalimba maternă și engleză), a publicat numeroase studii de specialitate, comunicări științifice, a obținut patente de invenții și a publicat o carte de specialitate, tradusă mai târziu În franceză și engleză. Că fost deținut politic, ani de zile nu i s-a
IN MEMORIAM - CLAUDIU GH. MĂTASA. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1538]
-
pentru aminoacizi dibazici, dicarboxilici, neutri și pentru iminoacizi/glicină. Transportorul peptidic preferă diși tripeptide cu resturi Gly sau Lys. Proteinele nedigerate se absorb ca atare în cantități neglijabile (degradate lisosomal) cu excepția nou-născutului (important la mamifere pentru absorbția anticorpilor din laptele matern); absorbția exagerată la adult poate produce șoc anafilactic. 8.4. Absorbția apei Aportul zilnic de apă este ~2l. Absorbția sa se face pasiv (la nivelul colonului), cu o rată dependentă de locul absorbției și de osmolaritatea conținutului luminal. Prin fecale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
pentru aminoacizi dibazici, dicarboxilici, neutri și pentru iminoacizi/glicină. Transportorul peptidic preferă diși tripeptide cu resturi Gly sau Lys. Proteinele nedigerate se absorb ca atare în cantități neglijabile (degradate lisosomal) cu excepția nou-născutului (important la mamifere pentru absorbția anticorpilor din laptele matern); absorbția exagerată la adult poate produce șoc anafilactic. 8.4. Absorbția apei Aportul zilnic de apă este ~2l. Absorbția sa se face pasiv (la nivelul colonului), cu o rată dependentă de locul absorbției și de osmolaritatea conținutului luminal. Prin fecale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
înainte În mitologia greacă, Deimos ("groază, spaimă, teroare") a fost fiul lui Ares și al Afroditei, fiind cunoscut pe linie paternă ca personificare a fricii de moarte pe câmpurile de bătălie, unde obișnuia să-și însoțească tatăl, și, pe cea maternă, ca latură întunecată a iubirii, legată de toate spaimele pe care ea le exercită, de la părăsire tristă și mistuire de sine dureroasă, înfricoșătoate, până la moarte sau sinucidere. În august 1877, când astronomul american Asaph Hall a descoperit cei doi sateliți
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
deznădăjduit: "Fugiți! fugiți! vin turcii!..."". Teribila veste se materializează subit și implacabil: "Numaidecât niște nourași albi se destrămară în aer, iar prăpăstiile rostogoliră un ropot de pistoale". Decizia femeii este dictată mai mult de instinctul de conservare și de protecție maternă decât de rațiunea rece și lucidă; de aceea tot ce-și propune, spontan, este să evadeze din paradisul proaspăt contaminat: "Agripina se repezi la Păunaș, îl ridică din albie, îl puse în poală și, prin ușa din fund, țâșni în
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]