5,675 matches
-
Anton Pann sau cu cea a pervertitului În magia Orientului care a fost Ion Barbu; nemaivorbind de titanul Arghezi, pe care l-am „respins” toată viața, dar din care citesc și recitesc la nesfârșit, cu voce tare, Încântat de sunetele meșterului, de forța epitetului său, de gigantismul unor metafore! Neputând eu Însumi să mă „transform”, să mă „adaptez”, să mă „aclimatizez” metropolei, am făcut din „defectul” meu o „armă” și, În cartea mea „experimentală” din punctul de vedere al științei tipologiei
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
din Veneția și Piața San Pietro din Roma. (Dar Italia, din păcate, nu poate constitui subiectul acestor însemnări, nu face parte din geografia Expresului Literar.) Vechea Primărie domină peisajul cu turnul său uimitor, avântat spre cer, mărturisind peste timp cutezanța meșterilor din îndepărtatul secol al XV-lea. Turnul are o înălțime de 90 de metri, și este încununat cu o giruetă de 5 metri, reprezentându-l pe St. Michael omorând un dragon. Vizavi de Primărie se află fostul Palat Regal, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
orașului vechi - se poate ajunge și pe jos, traversând un parc. Și chiar o facem. Moneda națională în Estonia s-a mai devalorizat: 16 coroane = 1$. În piața cochetă din centrul istoric s-a instalat o tabără sub cerul liber: meșteri populari cu tarabele pline de artizanat, se vând cu spor obiecte de lemn, papură, pânză de tot felul, metale. O afacere de sezon, cum se spune. Tot aici, în clădirea primăriei vechi, are loc recepția oferită de edilii orașului. Primarul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
nu ai crede niciodată că e vorba de actualul Belarus. Mulți turiști; de fapt, singurii „turiști”, propriu-zis suntem noi, scriitorii din Tren, care ne risipim pe potecile îmbietoare, ceilalți sunt localnicii bucuroși de distracție. Burnițează mărunt, dar sărbătoarea nu slăbește. Meșteri populari, coruri de femei și copii în haine naționale, frigărui și bere. Pe o scenă improvizată, se succed diverși cântăreți și scamatori, aplaudați frenetic. Casa părintească a lui Kupala, în care clasicul a petrecut mai mulți ani de viață, e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
-l coboare și nu puteau. Eu am zis: Mi-l dai degeaba dacă-l ridic eu? Îl dau! Atunci am pus mâna pe un drug, l-am trecut dedesupt și l-am înnalțat în picioare... "Nu, nu-l dau!" țipă meșterul. Apoi adaogă: "D-ta ai să trăești mai mult decât monumentul acesta". Când eram la stână, era acolo un cioban de care toți se temeau: că el singur ridicase un butuc de fag, o curmătură, pe care zece oameni nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu gospodarul, bărbatul surorei lui. În această afacere se vede mândria oamenilor... cum însă s-au înțeles fără să spue vorbe mari deși mânia clocotea și sora se va întoarce la gospodăria ei... Trebue pus aici ș-un fel de meșter Perdaf? O ploae mare care spală văzduhul înăbușitor. Mercuri Joi în săptămâna Rusaliilor se serbează Ion Nou Iarmaroc (la Suceava la Sânziene?) Ovrei din Galiția, Armeni, Ruși cu hidromel? Oameni, flăcăi, femei frumoase dela munte lăutari țigani cimpoeri baci voinici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bătrânul). III. Ne ducem la Suceava, unde Domnul se pregătește să se ducă în tabăra dela Vaslui. Felurite vești și răsunete din lume. (Europa). Aici dascălul de sârbie a răposat. Dela războiul Radului-Vodă, s-a oploșit la curtea Moldovei un meșter perdaf care a trăit la multe curți de crai și prinți, și a trăit și la persieni și Crâmleni; iar pe urmă a fost bufon la Radu și a venit cu femeile (Voichița și Maria) la Suceava. E șugubăț și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trebuie să se ducă la Brăila într-o misiune și își alege tovarăși, cerând în același timp și primind felurite sfaturi. Se adaoage la expediția lui și hoții din Ucraină. V. Stratonic vizitează Vatopedi. VI. Pățaniile lui Jder la Ibrăila. MEȘTERUL La tabăra lui Vodă nu-i voie să joace oștenii zaruri, din pricina Alvaniților care n-au noroc și a Nemților care au prea mult; din care pricină Alvaniții bat și taie pe Nemți. "Decât să preacurvesc c-o femeie măritată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vlădicăi dela Salonic și a pipăit picioarele episcopului în așternut, numărându-le. A numărat până la patru. Atunci, înfricoșându-se, a strigat pe fereastră: "Săriți, creștinilor, vlădicăi nostru i-a mai crescut două picioare și acuma are patru cași asinii domniilor voastre!" Meșterul vorbește despre un om rău care a murit. "Sunt încredințat că diavolul l-a și fiert în caldare și l-a mâncat. Ba nu, asta nu se poate, căci era așa de rău și de înveninat că dacă l-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
două cântece, care nu plac ospătarului. Însfârșit trage punga de la chimir și începe: "Frunză verde solz de pește / Cască, pungă, și plătește." Îți place asta? Îmi place. Atunci rămâi sănătos și eu m-oiu duce, după cum ne-a fost învoiala. Meșterul Meșterul Perdaf. Hulubița a întrebat pe șerpe: De ce te târăști? Ca să pot mușca. Sfatul muierii, muierilor folosește. Puneți pe dracul să tragă cu săgeata. Cât sunt de năcăjit, să dau în mine cu cuțitul, sânge nu iese. N-ai să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cântece, care nu plac ospătarului. Însfârșit trage punga de la chimir și începe: "Frunză verde solz de pește / Cască, pungă, și plătește." Îți place asta? Îmi place. Atunci rămâi sănătos și eu m-oiu duce, după cum ne-a fost învoiala. Meșterul Meșterul Perdaf. Hulubița a întrebat pe șerpe: De ce te târăști? Ca să pot mușca. Sfatul muierii, muierilor folosește. Puneți pe dracul să tragă cu săgeata. Cât sunt de năcăjit, să dau în mine cu cuțitul, sânge nu iese. N-ai să îndrepți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tabăra dela Vaslui că a primit pe Paul Ogniben, ambasador venețian, care se întoarce dela Uzun Hasan Asan-Beg și a discutat cu el cauza creștinătății. 1475 (anul a început la Septemvrie) Tabăra dela Vaslui Meșteri fauri țigani domnești și boierești. Meșteri de arcuri și săgeți; de suliți. joc de flăcăi dela munte: Haideți, flăcăi după mine, Că știu calea-n codru bine... Secuii au adus Domnului săbii de Brașov și închinarea negustorilor brașoveni. Ciobanii au venit cu turmele îndată după Sâmedru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
neamurilor. Un pahar de vin dă putere; eu am băut patruzeci și nu mă pot ține pe picioare. I. Armia lui Mahomet II năboiește ca o apă întăi asupra Țării de Jos, după aceea în sus spre Moldova. II. Ștefan Meșter și Jderul cel mezin, căruia acuma îi spune Onu Păr-Negru, fac parte din detașamentele de recunoaștere în calea Ismailitenilor și se leagă cu cercetași munteni, dela care află știri despre Turci. (Întăi s-au luptat, apoi s-au iertat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
s-au luptat, apoi s-au iertat și au stat la sfat subt poală de codru.) III. Nicoară se hotărăște să ceară dezlegare dela starețul său, ca să se întoarcă în lume și să se facă oștean. Ceremonia de dezlegare. IV. Meșter, Onu și Nicoară organizează răzășimea ca să se apere în toate părțile, pecând bătălia cea mare se dă la Valea Albă, dincolo de apa Moldovei. Cum în sat la Grijalovi au făcut cetate cu parcane și s-au apărat prăvălind știubee asupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
au apărat prăvălind știubee asupra năvălitorilor. În altă parte, la o ............, muierile au înconjurat un detașament întârziat de Turci (Turcu cu untu) și l-au vârât în iaz, mânându-l cu cocioarve aprinse; apoi au dat foc stuhului... V. Ștefan Meșter se duce la cetatea Neamțu, ca să vadă pe domnițele lui Radu-Vodă. De acolo din pisc vede cete de năvrapi în pradă; trimite răspuns lui Onu Păr-Negru și alcătuiesc o lovitură. Meșter se duce la Ștefan-Vodă. Onu Păr-Negru întâlnește un convoiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cocioarve aprinse; apoi au dat foc stuhului... V. Ștefan Meșter se duce la cetatea Neamțu, ca să vadă pe domnițele lui Radu-Vodă. De acolo din pisc vede cete de năvrapi în pradă; trimite răspuns lui Onu Păr-Negru și alcătuiesc o lovitură. Meșter se duce la Ștefan-Vodă. Onu Păr-Negru întâlnește un convoiu în care găsește o fată de cneaz purceasă la o mănăstire de călugărițe și o salvează. Țara în pradă mișcătoare spre adăposturi. Viață nesigură ca subt bătaie de vifore. După ce trece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
prag, când îți iese iepure popă,, cântă cucoșu în prag, sughiți bate pleoapa (Ilisafta). (alineat tăiat) De sf. Ștefan al anului 1475, îngrijorare în țară, în așteptarea primejdiei. Vodă își serbează onomastica. Obiceiuri de la Sărbătorile de iarnă. Ghiță Plotun Ștefan Meșter. Toader Hâncu. Iftodie Țurcan. Cai de jold = cai domnești, mămăligă de meiu fântâni căruțe mici de le poartă pe umeri la locuri grele. Când sună întâia oară un clopot la un schit. La miezul nopții, când amorțești o clipă glasul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
În crucile nopții iese știma alburie a lacurilor. Înainte de a bea din cofăiel, suflă asupra apei (Învățătură lui Ionuț dela Ilisafta) Arhimandritul Amfilohie e contra papei și a așa ziselor ajutoare ale papistașilor, care au făcut atâta rău creștinătății răsăritene. Meșterul: Te înșelă muierea, boală ușoară... când știi îți trece; când nu știi, nu-i nimic. O masă sau un praznic. RĂSUNETE DESPRE ÎMPREJURĂRILE ȘI VIAȚA EUROPEI OCCIDENTALE 12 Iulie 1470 flota turcească ia Negroponte în Eubeea 22 Mart 1471 moare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
casetă obiectele prețioase și banii, introduci plata tot așa într-o crăpătură și caseta îți dă voie s-o închizi și s-o încui. Vrai bomboane, este automat de bomboane. Vrai să repari un ceas, un stilo, numaidecât găsești un meșter cu un ciocănel și cu un clește. Aici toți sunt meșteri, știu să învârtă șuruburi, să dezbată, să așeze din nou. Fabricele lor fac toate câte îi trebuiesc omului civilizat și unele care, la dreptul vorbind, nu i-ar trebui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ci erau atenți la mizeria lor interioară căreia doctorii îi dădeau un nume latinesc. S-au dus toți și s-au dus toate pe o cale ne-nturnată. S-au dus ca apele. Se macină și stâncile; trebuie grija necontenită a meșterilor pietrari să adaoge ciment și a altor meșteri care sprijină povârnișurile râpelor, pentru ca să mai rămâie, pe câțiva ani și câteva clipe, pomenirea trecătoare a acelor măriri căzute. Când toate se vor nărui, va fi rămas totuși ceva, o imagine și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
doctorii îi dădeau un nume latinesc. S-au dus toți și s-au dus toate pe o cale ne-nturnată. S-au dus ca apele. Se macină și stâncile; trebuie grija necontenită a meșterilor pietrari să adaoge ciment și a altor meșteri care sprijină povârnișurile râpelor, pentru ca să mai rămâie, pe câțiva ani și câteva clipe, pomenirea trecătoare a acelor măriri căzute. Când toate se vor nărui, va fi rămas totuși ceva, o imagine și un fir de lumină într-un vers ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
învinețindu-se, a prins a ieși o dihanie un fel de șopârloiu din vremi moarte întăi i s-a arătat laba dreaptă apoi umărul și o parte din cap, apoi a intrat iar în stâncă... [AFORISME VERSURI] [1948]** *1 Ce meșter poate face din cioburi oală nouă? *1Plânsul și râsul stau la muieri împreună cu rumenile./ rumenelile/ *1Lumea nu se sparie de răgetul magarului. Aux fenêtres de l'univers Où tu es assise, étonnée de ne voir ni une poussière Ni une
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se încălzește în căzănelul electric; mâncarea în reșou. Vacile se mulg cu aparate electrice. Grădina se stropește cu ajutorul puterii electrice. Gospodarii treeră, vântură și usucă grânele, taie nutrețul vitelor, macină, scot apa din fântâni cu ajutorul puterii electrice. În atelierul colhozului meșterii pun în mișcare strungul, ferăstrăul și rândeaua cu electricitate. Apar în sate meșterii noi de electricitate, țărani instalatori și lăcătuși. Cele mai avantajoase uzine electrice sunt cele hidraulice; sunt mai practice și mai ieftine. Unde-i un pârâu se poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la Mangalia, unde am văzut lucrări impresionante în locul unde a fost lacul. Arh. Ioanichie la Secu. Pimen Nastase legător de cărți la Sihăstria. Irineu Protcenco pictorul de la Sihăstrie. Maxim Bâtâcă arhimandrit Sihăstrie. Natanail Iliescu, strungar și dulgher (R-Vâlcea) Nicodim Costake, meșterul cu apa care poartă atelierul mecanic etc. [ISTORIA LUI MOGOȘ CU BOCANCII 1956]* Un trenișor industrial cu vagonete, platforme ș-o mașinuță care fluieră subțirel, parcă chemând copiii la joacă, așteaptă la gura Barnarului, ca să se aburce în munte, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
După cum nu putem pretinde oricui să fie poet de talent, tot așa nu oricine poate deveni Mason prin voința sa ori din dorința noastră. Liberii constructori se exercită într-o artă dintre cele mai subtile. Nu pot deveni calfe și meșteri buni decât dacă s-au născut cu anume daruri. Constatarea asta nu ne dă dreptul, celor care avem iluzia că suntem maiștri să cădem în păcatul suficienței: căci suntem ceeace suntem în împrejurări în afară de noi: c'est l'affaire de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]