4,061 matches
-
cazul forțelor conservative ea nu depinde explicit de timp, iar din ecuațiile de mișcare rezultă că dependența implicită de timp, prin intermediul variabilelor canonice, este doar aparentă, deci într-adevăr energia totală rămâne constantă: În terminologia introdusă de Gibbs, o stare microscopică a sistemului se numește "fază"; ea poate fi reprezentată geometric printr-un punct de coordonate formula 9 într-un spațiu cu formula 10 dimensiuni, numit "spațiul fazelor". Evoluția în timp a sistemului, reprezentată analitic prin dependența de timp a variabilelor canonice, are
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
ecuațiilor canonice; fie formula 22 pozițiile punctelor considerate la un moment ulterior formula 23; atunci volumul domeniului formula 24 este egal cu volumul domeniului formula 19. Starea unui sistem macroscopic în echilibru termodinamic este caracterizată printr-un număr restrâns de parametri, pe când la scară microscopică există un număr enorm de stări mecanice distincte compatibile cu una și aceeași stare termodinamică. Gibbs a făcut sugestia că proprietățile termodinamice ale sistemului pot fi calculate, prin metode statistice, pornind de la această mulțime de stări microscopice. Totalitatea stărilor mecanice
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
pe când la scară microscopică există un număr enorm de stări mecanice distincte compatibile cu una și aceeași stare termodinamică. Gibbs a făcut sugestia că proprietățile termodinamice ale sistemului pot fi calculate, prin metode statistice, pornind de la această mulțime de stări microscopice. Totalitatea stărilor mecanice compatibile cu o stare termodinamică dată alcătuiește un "colectiv statistic", sau "ansamblu statistic". Întrucât într-o anumită determinare macroscopică doar una dintre aceste stări este efectiv realizată (celelalte reprezentând stări posibile care la rândul lor pot fi
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
integrale prime care nu depind explicit de timp, una dintre ele fiind energia, adică hamiltoniana (2). Densitatea de probabilitate va fi deci o funcție de hamiltoniana formula 34 și de alte formula 35 integrale prime independente de timp. Pentru a reprezenta la scară microscopică stări de echilibru termodinamic, în care proprietățile sistemului sunt independente de timp și depind (la parametri externi constanți) numai de energie, în mecanica statistică se postulează că funcția de distribuție depinde de variabilele canonice numai prin intermediul funcției hamiltoniene: Boltzmann a
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
de timp: echilibrul termodinamic este "static". În mecanica statistică, starea sistemului este descrisă de un colectiv statistic virtual, iar mărimile mecanice sunt funcții formula 38 de variabilele canonice. Readucând sistemul, în mod repetat, în aceeași stare termodinamică, după transformări arbitrare, stările microscopice vor fi diferite, iar mărimea în discuție va avea, în general, valori diferite. La scară microscopică echilibrul termodinamic se manifestă ca o deplasare staționară a colectivului statistic în spațiul fazelor, conform teoremei lui Liouville: el nu este static, ci "statistic
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
statistic virtual, iar mărimile mecanice sunt funcții formula 38 de variabilele canonice. Readucând sistemul, în mod repetat, în aceeași stare termodinamică, după transformări arbitrare, stările microscopice vor fi diferite, iar mărimea în discuție va avea, în general, valori diferite. La scară microscopică echilibrul termodinamic se manifestă ca o deplasare staționară a colectivului statistic în spațiul fazelor, conform teoremei lui Liouville: el nu este static, ci "statistic". În statistică, o mărime a cărei valoare numerică nu rezultă în mod univoc din determinarea ei
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
de mecanica statistică. Ele au detectat și existența unor "fluctuații" ale acestor mărimi, de ordinul de mărime al abaterilor pătratice medii prezise de mecanica statistică. Descrierea comportării termodinamice a unui sistem pe baza unui colectiv statistic virtual de stări mecanice microscopice reprezintă un "postulat" al mecanicii statistice. El este completat prin alegerea "a priori" a unei anumite distribuții care să fie „reprezentativă”, în sensul ca ea să corespundă gradului de cunoaștere incompletă, din punct de vedere mecanic, a stării sistemului. În
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
În calculele care utilizează distribuția microcanonică, singularitățile sunt evitate făcând trecerea la limită doar în rezultatul final. Pentru un sistem care schimbă energie cu exteriorul în cantități arbitrare, o analiză a modului în care acest proces are loc la scară microscopică duce la concluzia că densitatea de probabilitate depinde exponențial de energia sistemului, adică de hamiltoniană. Se obține distribuția "canonică" Pentru a satisface condiția de normare (5), parametrul formula 56 trebuie să fie pozitiv, iar cantitatea formula 57 numită "integrală de stare" sau
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
statistic macrocanonic, care este o colecție ponderată de colective statistice canonice, câte unul pentru fiecare componentă. Fie formula 60 numărul de componente și formula 61 cantitățile în care sunt prezente aceste componente. Analiza modului în care decurge schimbul de substanță la scară microscopică, similară celei făcute pentru schimbul de energie, arată că densitatea de probabilitate depinde exponențial de fiecare dintre aceste cantități în parte. Distribuția "macrocanonică" are forma unde este "funcția de partiție macrocanonică". Semnificația parametrilor formula 66 și formula 67 urmează să rezulte din
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
că densitatea de probabilitate depinde exponențial de fiecare dintre aceste cantități în parte. Distribuția "macrocanonică" are forma unde este "funcția de partiție macrocanonică". Semnificația parametrilor formula 66 și formula 67 urmează să rezulte din interpretarea termodinamică a distribuțiilor canonică și macrocanonică. Dinamica microscopică a unui sistem este determinată, pe lângă forțele interne, de forțe macroscopice externe, care până acum nu au fost considerate explicit. Fie formula 68 numărul de grade de libertate mecanice macroscopice și formula 69 variabilele de poziție respective. Atât hamiltoniana cât și volumul
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
conținut în interiorul unei suprafețe de energie constantă depind de aceste variabile: Principiul întâi al termodinamicii definește o funcție de stare formula 72 numită "energie internă"; mecanica statistică interpretează echilibrul termodinamic ca având caracter statistic, iar energia internă ca valoare medie a energiei microscopice: Fie formula 75 variabilele de forță asociate cu variabilele de poziție macroscopice; în mecanica statistică și ele sunt considerate valori medii ale unor mărimi aleatorii: Lucrul mecanic produs de aceste forțe la deplasări elementare formula 78 este Tot conform principiului întâi al
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
absolută de temperatură, unică printre multele scări de temperatură empirică posibile, definite prin contact termic. În rezumat, în mecanica statistică mărimile termodinamice de natură mecanică sunt considerate variabile aleatorii; valorile lor măsurate macroscopic sunt asimilate cu valorile medii ale mărimilor microscopice corespunzătoare, admițându-se existența fluctuațiilor. Mărimile termodinamice "temperatură" și "entropie" urmează să fie definite, în cadrul fiecărei distribuții reprezentative, prin parametrii colectivului statistic asociat sistemului. Odată determinat un potențial termodinamic adecvat situației descrise de colectivul statistic, ecuațiile de stare ale sistemului
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
pentru o anumită valoare a argumentului (un singur argument independent, întrucât formula 91) și scade foarte repede de o parte și de alta a acestui maxim. Maximul se realizează atunci când pentru cele două sisteme expresia are aceeași valoare; el indică starea microscopică cea mai probabilă, corespunzătoare stării de "echilibru termic", iar valoarea comună este o funcție formula 94 de temperatura la care s-a stabilit acest echilibru. Energia internă este formula 95, iar fluctuațiile în jurul acestei stări au loc doar prin schimb de căldură
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
variabila formula 125 contribuie la energia cinetică, deci la hamiltoniană, cu un termen formula 126 atunci În cazul unui sistem care execută oscilații elastice în coordonata formula 129 aceasta contribuie la energia potențială cu un termen formula 130 și deci Fiecare grad de libertate microscopic contribuie la energia macroscopică, în medie, cu aceeași cantitate formula 133 kT, pentru fiecare variabilă canonică (impuls sau coordonată) prezentă explicit în hamiltoniană, de unde și numele de "teorema echipartiției energiei". Din relațiile (16)-(19) și (14) rezultă, folosind argumentul factorului integrant
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
pe o distribuție continuă a energiei, este incompatibilă cu principiul al treilea al termodinamicii. Mecanica statistică cuantică se bazează pe același postulat conform căruia proprietățile termodinamice ale unui sistem pot fi deduse pe baza unui colectiv statistic reprezentativ de stări microscopice, dar descrierea acestor stări și alcătuirea acestui colectiv diferă față de mecanica clasică. În mecanica cuantică, o coordonată formula 152 și impulsul conjugat formula 153 nu pot avea simultan valori bine determinate; ele sunt doar statistic determinate, cu abateri pătratice medii care se
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
spațiul fazelor) își pierde sensul. Spațiul fazelor nu mai e bine definit: el devine o îngrămădire de celule imprecis delimitate, cu volum de ordinul formula 157, unde formula 158 este numărul gradelor de libertate. Preluând și postulatul că probabilitatea unei anumite stări microscopice depinde doar de energia acestei stări (fără argumentarea ergodică, lipsită de sens în context cuantic), descrierea stărilor de energie bine determinată (stări staționare) trebuie să fie cea dată de mecanica cuantică. În mecanica cuantică, mărimilor fizice observabile li se asociază
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
mecanicii clasice admit, pentru fiecare soluție posibila și una a cărei evoluție în timp este exact opusă. Din cauza aceasta, apare întrebarea cum de putem demonstra că entropia crește când se restabilește echilibrul între radiație și materie, atunci când ecuațiile de evoluție microscopică nu disting între cele două sensuri de curgere a timpului. Problema era în perioada 1896-1900 foarte discutată, deoarece creșterea naturală de entropie a unui gaz de puncte materiale în procesul de apropiere de echilibru este în contradicție cu reversibilitatea în
Rezonatorul lui Planck () [Corola-website/Science/316720_a_318049]
-
dat în anul 1905 o interpretare neașteptată acestei formule. S-a acreditat ideea pentru o perioadă de câțiva ani (înainte de 1900), că formula lui Wien (2.6),(3.4) este exactă și că trebuie găsită numai o justificare a ei microscopică convingătoare. Două argumente calitative, hotărâtoare pentru tratamentul teoretic al problemei, sunt datorate lui Max Planck: în primul rând, faptul că, după legile lui Kirchhoff, distribuția după frecvențe a intensității radiației corpului negru este realizată de radiația electromagnetică în echilibru termic
Formula lui Planck () [Corola-website/Science/315089_a_316418]
-
le sunt boli infecțioase ale omului, animalelor și plantelor produse de microorganisme din regnul Fungi (ciuperci microscopice). Agentul cauzal face parte din categoria "miceților", terapia și diagnosticul bolii fiind de obicei dificile. In medicină au fost subîmpărțiți în: Ciuperca microscopică patogenă care poate fi și sub formă de spori pătrunde printr-o așa numită „poartă de intrare
Micoze () [Corola-website/Science/315138_a_316467]
-
le sunt boli infecțioase ale omului, animalelor și plantelor produse de microorganisme din regnul Fungi (ciuperci microscopice). Agentul cauzal face parte din categoria "miceților", terapia și diagnosticul bolii fiind de obicei dificile. In medicină au fost subîmpărțiți în: Ciuperca microscopică patogenă care poate fi și sub formă de spori pătrunde printr-o așa numită „poartă de intrare” în organism, care poate fi pe cale aerogenă, digestivă sau prin piele. Aici începe să se înmulțească producând simptomele bolii care în general nu
Micoze () [Corola-website/Science/315138_a_316467]
-
rapidă un proces apoptoic denumit "anoikis". Apotoza poate fi deasemenea cauzată prin degradarea telomerilor cromozomiali, poate fi însă la rândul ei inhibată prin enzime specifice zise telomeraze. La o celulă în apoptoză se observă evidente modificări morfologice vizibile prin examenul microscopic: Mecanismul apoptozei este controlat pe două căi principale de activare: Aceste două căi conduc la activarea proteazelor conținând cisteină, denumite "captaze", responsabile de fenomenele morfologice și biochimice observate în cursul apoptozei: Mecanismul de activare a receptorului Fas (cunoscut și ca
Apoptoză () [Corola-website/Science/316037_a_317366]
-
spune că este „aproape sigur” că Antoni se referea la euglene, „al căror aranjament al cromatoforilor [...] îi dă acestei flagelate această aparență la o magnificație mai scăzută.” Douăzeci de ani mai târziu, John Harris a publicat o serie de observații microscopice în care a scris despre euglenele găsite într-o baltă: „creaturi ovale al căror mijloc era verde ca iarba, dar cu fiecare capăt clar și transparent”, care „se contractau și dilatau, se rostogoleau de multe ori la rând, apoi țâșneau
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
gri-palid la brun deschis, cu arii necrotic-hemoragice. Limitele se disting greu datorită infiltrării în țesuturile vecine. Când RMN crește spre o cavitate mucoasa (tract biliar, vezica urinară, uretra, vagin) ia un aspect polipoid, comparat cu un ciorchine de strugure. B. Microscopic: 1) "RMS embrionar:" aspectul microscopic variază de la un caz la altul. Examenul microscopic evidențiază: - celule nediferențiate, rotunde, mici, hipercromice, cu nucleu rotund-ovalar cu 1-2 nucleoli și membrana nucleară evidență, ce predomina printre câteva arii cu celule diferențiate. Este aspectul întâlnit
Rabdomiosarcom () [Corola-website/Science/316175_a_317504]
-
arii necrotic-hemoragice. Limitele se disting greu datorită infiltrării în țesuturile vecine. Când RMN crește spre o cavitate mucoasa (tract biliar, vezica urinară, uretra, vagin) ia un aspect polipoid, comparat cu un ciorchine de strugure. B. Microscopic: 1) "RMS embrionar:" aspectul microscopic variază de la un caz la altul. Examenul microscopic evidențiază: - celule nediferențiate, rotunde, mici, hipercromice, cu nucleu rotund-ovalar cu 1-2 nucleoli și membrana nucleară evidență, ce predomina printre câteva arii cu celule diferențiate. Este aspectul întâlnit cel mai frecvent. - celule diferențiate
Rabdomiosarcom () [Corola-website/Science/316175_a_317504]
-
în țesuturile vecine. Când RMN crește spre o cavitate mucoasa (tract biliar, vezica urinară, uretra, vagin) ia un aspect polipoid, comparat cu un ciorchine de strugure. B. Microscopic: 1) "RMS embrionar:" aspectul microscopic variază de la un caz la altul. Examenul microscopic evidențiază: - celule nediferențiate, rotunde, mici, hipercromice, cu nucleu rotund-ovalar cu 1-2 nucleoli și membrana nucleară evidență, ce predomina printre câteva arii cu celule diferențiate. Este aspectul întâlnit cel mai frecvent. - celule diferențiate suficient de multe ca să dea tumorii aspect de
Rabdomiosarcom () [Corola-website/Science/316175_a_317504]