4,914 matches
-
fiind foarte scurtă (1884?-1885). Dintr-o cerere adresată Mitropolitului reiese că starea de sănătate și solicitările multiple de la Mitropolie l-au determinat să revină la Biserica Sărindar. Până la venirea lui Gheorghe Cucu în 1912 - când postul de dirijor la Mitropolie rămăsese vacant prin decesul lui N. Bănulescu - nu mai cunoaștem alți dirijori afară de Arhim. Visarion (1836-1865), Atanasie Verzeanu (1865-1876), Ioan Bunescu (1884-1885) și Nicolae Bănulescu (1876-1912). Este o perioadă de formare a unui repertoriu adecvat, de cristalizare a unei sonorități
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
corului Catedralei Mitropolitane este cea între 1912-1932, când la conducerea dirijorală s-a aflat Gheorghe Cucu , o personalitate incontestabilă a muzicii corale laice și bisericești. În perioada 1 octombrie 1912 - 1 aprilie 1913, Gheorghe Cucu va suplini la pupitrul corului Mitropoliei pe N. Bănulescu aflat în concediu de boală, iar din 1 decembrie 1914 va fi numit dirijor prim, funcție pe care o va ocupa până la sfârșitul vieții(1932). Din Arhiva Arhiepiscopiei Bucureștilor aflăm că Gheorghe Cucu se plânge - prin 1930
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
o problemă pecuniară; drept urmare sugerează o intervenție la „domnul primar pentru ca din suma rezervată corurilor să binevoiască a acorda și corului patriarhal o subvenție potrivită nevoilor și îndatoririlor lui”. În 9 martie 1931 Gh. Cucu a primit răspuns că Sfânta Mitropolie a Ungro-Vlahiei va beneficia de o sumă de 5000 lei lunar pentru corul patriarhal. După decesul lui Gh. Cucu, Nicolae Oancea depunea în 9 septembrie 1932 o cerere adresată patriarhului Miron Cristea prin care solicita „postul de diriginte al corului
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
bărbătesc și a dat girul său părintelui Runcu, chiar dacă acesta venea cu câteva „pretenții materiale”demne de luat în seamă. Lucrurile nu au mers așa de simplu; anii ‘39 -‘40 au adus mai multe surprize în planul artistic din Dealul Mitropoliei. În 13 mai 1940, patriarhul Nicodim Munteanu primește un memoriu semnat de 22 coriști, foști membri ai corului Sfintei Patriarhii, „mulți dintre ei încă de la înființarea lui de N. Oancea, din 1932”. Aceștia mărturisesc că, pe lângă „necazurile pe care le-
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
urmează cursurile unui seminar teologic, unde învață să cânte pe note. Absolvă în 1934 Academia Regală de Muzică din București (unde i-a avut profesori pe Constantin Brăiloiu, Ion Chirescu), în 1943 Școala de cântări bisericești (aflată sub patronatul Sfintei Mitropolii a Ungro-Vlahiei și Arhiepiscopiei Bucureștilor), iar în 1945 termină studiile liceale la Liceul „Matei Basarab” din București. Absolvă în 1956 Institutul Teologic de Grad Universitar din București. În 1932 este angajat ca „diseur” la restaurantul „Izvorul rece”. Debutează la Radio
Ion Luican () [Corola-website/Science/307618_a_308947]
-
si cu Ordinul "Pro Merito Melitensi" în grad de Mare Cruce din partea Ordinul Suveran Militar de Malta (2013). A primit, împreună cu soția sa, „Crucea Nordului” pentru mireni, Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord (2014) și „Crucea Șaguniană” pentru mireni, Mitropolia Ardealului (2015). Bogdan Tătaru-Cazaban este ginerele muzicologului Costin Cazaban. Bogdan Tătaru-Cazaban este autorul mai multor cărți de autor din domeniul istoriei și filosofiei religiei, teologiei, istoriei creștinismului. A publicat de asemenea un număr mare de articole în diferite reviste de
Bogdan Tătaru-Cazaban () [Corola-website/Science/307640_a_308969]
-
însuși Mar Babai I,patriarhul de la Ctesiphon, i-au apărat învățăturile lui Nestorie și ale premergătorului său Teodor de Mopsuestia. Acum ferm stabilită în Persia și bine organizată cu centre la Nisibis, Ctesiphon și Gundeshapur, și având numeroase episcopii și mitropolii, Biserica Nestoriană trimite misionari dincolo de granițele persane. Aceștia au stabilit numeroase comunități în nordul Indiei, Peninsula Arabică și în Asia Centrală. De asemenea, au avut un succes în stabilirea unor astfel de comunități în Egipt, în ciuda miafiziților de acolo. În anul
Nestorianism () [Corola-website/Science/307658_a_308987]
-
serviciul militar. După lăsarea la vatră și-a amenajat un mic atelier în curtea Gimnaziului Ștefan cel Mare, unde Gheorghe Nădejde era în acea vreme director. Cu sprijinul diaconului Gheorghe Ștefan, după un timp, Băncilă a mutat atelierul în curtea mitropoliei din Iași. Pictorului Băncilă i-a plăcut în acea perioadă să se plimbe prin târgul Cucului unde mizeria oamenilor se întretăia cu pitorescul naturii. Acest târg era o adunătură de dughene ponosite și sărace în care locuiau evreii în camerele
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
În casa Elenei Teodorescu (n. Băncilă) din Broșteni, Octav Băncilă a cunoscut-o pe Ana Popovici cu care s-a căsătorit în anul 1904. În acel an, Băncilă a renunțat la atelierul din Bucium și s-a mutat în apropierea mitropoliei din Iași, în fundacul Lozonschi. După o vreme, în anul 1905, cei doi soți s-au mutat într-o casă de pe strada Păcurari nr. 87, astăzi nr. 91, unde au locuit neîntrerupt până în anul 1940. Casa din Păcurari era o
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
o bogată colecție muzeală. În anul 1935, în apropiere de absida răsăriteană a Bisericii "Adormirea Maicii Domnului", a fost amplasată statuia în bronz a Saftei Brâncoveanu realizată de sculptorul Ion Jalea. Cu sprijinul material și tehnic al statului și al Mitropoliei Moldovei și Sucevei, s-au efectuat începând din anul 1962 importante lucrări de consolidare, restaurare și renovare atât la cele trei biserici, cât și la arhondaric și la unele clădiri din Mănăstirea Văratec. Între anii 1968-1969 a avut loc spălarea
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
mănăstirii este maica stavroforă Iosefina Giosanu, sora episcopului Ioachim Giosanu și nepoată a arhimandritului Ioanichie Bălan. În ședința Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 5-7 martie 2008, s-a pus în discuție canonizarea acestor nouă sfinți nemțeni, la propunerea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Sfântul Sinod a luat hotărârea ca cei nouă sfinți propuși să fie canonizați. Printre cei nouă sfinți canonizați s-a aflat și Cuviosul Iosif de la Văratec, a cărui zi de pomenire a fost aleasă data de 16
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
arhiepiscopul grec "Ștefan Stefanopoli". A fost angajat în serviciul Cancelariei mitropolitane din Blaj (1882-1886), profesor la Academia Teologică de acolo (1886-1888), ocupând catedra de teologie dogmatică; a fost secretar mitropolitan (1888-1895), canonic mitropolitan (din 1895), având și alte demnități în cadrul Mitropoliei Blajului. A fost cofondator al ziarului bisericesc-politic „Unirea”, apărut la Blaj, alături avându-i pe Vasile Hossu, Alexandru Grama, Victor Smighelschi și "Izidor Marcu". "Augustin Bunea" a publicat un mare număr de lucrări privitoare la istoria Transilvaniei și mai cu
Augustin Bunea () [Corola-website/Science/306800_a_308129]
-
trecere simplificată cu specific rutier Fântâna Albă - Climăuți. De asemenea, în apropiere se află și stația de cale ferată de frontieră Vadul Siret. Această localitate a fost centrul spiritual al credincioșilor de rit vechi, aici fiind înființată în anul 1846 Mitropolia Creștină de Rit Vechi, care și-a mutat sediul, în anul 1940, în orașul Brăila, datorită circumstanțelor politico-istorice. În prezent, mitropolitul rușilor staroveri de la Brăila poartă denumirea de "Arhiepiscop de Fântâna Albă și Mitropolit al tuturor tuturor creștinilor de rit
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]
-
spre Mănăstirea de la Fântâna Albă, unde înaltul prelat a fost întâmpinat de preotul Ieronim, după care, prin mirungerea oficiată de acesta, a început să păstorească, prin hirotonirea episcopilor, preoților și diaconilor. La 28 octombrie 1846, a fost înființată aici prima Mitropolie a staroverilor, cu primul mitropolit ortodox de rit vechi Amvrosii Popovici. În anii următori, Mitropolia credincioșilor ortodocși ruși de rit vechi de la Fântâna Albă și-a extins controlul asupra tuturor episcopilor, preoților și credincioșilor Bisericii Ortodoxe de rit vechi din
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]
-
care, prin mirungerea oficiată de acesta, a început să păstorească, prin hirotonirea episcopilor, preoților și diaconilor. La 28 octombrie 1846, a fost înființată aici prima Mitropolie a staroverilor, cu primul mitropolit ortodox de rit vechi Amvrosii Popovici. În anii următori, Mitropolia credincioșilor ortodocși ruși de rit vechi de la Fântâna Albă și-a extins controlul asupra tuturor episcopilor, preoților și credincioșilor Bisericii Ortodoxe de rit vechi din întreaga lume, nu numai asupra celor din Bucovina, dar și asupra celor din Moldova, Turcia
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]
-
grav bolnav, a fost nevoit să părăsească aceste locuri și să se mute la Brăila, refugiindu-se pe teritoriul României. Astfel, autoritățile sovietice au desființat mănăstirea de călugări, obiectele de cult au fost confiscate, iar călugării împrăștiați. Din acest moment, Mitropolia de Fântâna Albă și-a încetat activitatea. Biserica Ortodoxă de Rit Vechi a fost nevoită să-și mute reședința de la Fântâna Albă la Brăila. La data de 21 iulie 1940, la Mănăstirea „Uspenia" din Slava Rusă a fost organizată o
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]
-
de Rit Vechi a fost nevoită să-și mute reședința de la Fântâna Albă la Brăila. La data de 21 iulie 1940, la Mănăstirea „Uspenia" din Slava Rusă a fost organizată o adunare a episcopilor și preoțimii care a hotărât înființarea Mitropoliei de Rit Vechi în orașul Brăila și menținerea denumirii de Mitropolia de Fântâna Albă, după modelul patriarhilor de Alexandria (care, după ocuparea Alexandriei de către otomani s-au refugiat la Constantinopol, menținându-și titulatura de patriarhi de Alexandria) sau după modelul
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]
-
Fântâna Albă la Brăila. La data de 21 iulie 1940, la Mănăstirea „Uspenia" din Slava Rusă a fost organizată o adunare a episcopilor și preoțimii care a hotărât înființarea Mitropoliei de Rit Vechi în orașul Brăila și menținerea denumirii de Mitropolia de Fântâna Albă, după modelul patriarhilor de Alexandria (care, după ocuparea Alexandriei de către otomani s-au refugiat la Constantinopol, menținându-și titulatura de patriarhi de Alexandria) sau după modelul mitropoliților de Kiev (care după distrugerea Kievului de către hoardele tătare s-
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]
-
Părintele Lazăr se oferă să ajute un grup de sîrbi să fondeze o parohie în Los Angeles cu slujbe ținute în limba slavona și engleză. - fratele Lazăr este rugat să ajute și la fondarea Seminarului Ortodox Sîrb Sf. Sava pentru Mitropolia New Gracanica. Mitropolitul Irineu îl hirotonisește pe călugărul Varlaam la preoția parohiei. Fratele Lazăr ramane acolo timp de 3 ani. 1984 - Postul Sfintei Mării - Bucuria Canadei a fost ținut pentru prima dată cînd Mitropolitul Irineu de New Gracanica a oferit
Lazăr Puhalo () [Corola-website/Science/306820_a_308149]
-
și regionale din Europa și de vicepreședinte al Grupului Parlamentar al Democrațiilor Europene în Consiliul Europei. Ca o recunoaștere a meritelor sale, i-au fost conferite următoare distincții: "Medalia de aur" a Asociației Primarilor din Franța, Medalia "Crucea Moldavă" a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Premiul "Steaua de aur" acordat de Comisia Europeană pentru deschidere și cooperare europeană (Finlanda, iunie 2000), Medalia "Sf. Andrei" oferită de Sanctitatea Sa Bartolomeu I - Patriarhul Constantinopolului, "Medalia Golden Jubilee" oferită de Regina Elisabeta a II-a a
Constantin Simirad () [Corola-website/Science/306819_a_308148]
-
1858 și 1874. Protopiatpe care l-a mutat la Zărnești în anul 1860. În anul 1865 a fost ales deputat în Dieta Transilvaniei de la Cluj. A fost ales membru în Sinodul Arhidiecezei de la Sibiu și în Congresul Național Bisericesc al Mitropoliei după intrarea în vigoare a Statutului Organic. După moartea mitropolitului Andrei Șaguna, la 28 iunie 1873, a făcut parte din Congresul Național Bisericiesc, prezidat de Procopie Ivașcovici al Aradului, în comisia de scrutin, pentru alegerea noului mitropolit. După ședința din
Ioan Mețianu () [Corola-website/Science/306955_a_308284]
-
28 iunie 1873, a făcut parte din Congresul Național Bisericiesc, prezidat de Procopie Ivașcovici al Aradului, în comisia de scrutin, pentru alegerea noului mitropolit. După ședința din data de 28 august 1873, în care Procopie Ivașcovici devine candidat pentru scaunul mitropoliei, va prelua funcția de președinte al congresului și va conduce alegerea și solemnitățile instalării lui Procopie Ivașcovici ca mitropolit. La 12 decembrie 1873 candidează pentru poziția vacantă de episcop al Aradului, alături de Nicolae Popea și Miron Romanul, dar nu a
Ioan Mețianu () [Corola-website/Science/306955_a_308284]
-
episcopia Aradului dispunea de 17 fundațiuni în Consistoriul arădean și 12 în cel orădean. Fondurile și fundațiile și-au sporit veniturile în așa fel, încât Episcopia Aradului era considerată la acea vreme una dintre cele mai bogate eparhii din cuprinsul Mitropoliei Transilvaniei. La 16 octombrie 1898 moare mitropolitul Miron Romanul și la 31 decembrie 1898 a fost ales ca mitropolit Ioan Mețianu. Plecarea din Arad a avut loc la 8 martie 1899. A sosit la Sibiu la 9 martie, unde a
Ioan Mețianu () [Corola-website/Science/306955_a_308284]
-
poetul Vasile Alecsandri. Statuia a fost realizată în anul 1887 de către sculptorul Ion Georgescu (1856-1898), autor și al statuii lui Gheorghe Lazăr din București (1886), întemeietorul învățământului în limba română din Muntenia. Statuia a fost amplasată inițial în coasta dinspre Mitropolie a Bisericii Trei Ierarhi, în apropiere de locul unde se afla "Școlița lui Asachi", lângă fostul Hotel Petersburg, de unde a pornit Revoluția de la 1848 din Moldova. Acolo s-au ținut primele cursuri în limba română de către cărturarul Gheorghe Asachi, care
Statuia lui Gheorghe Asachi din Iași () [Corola-website/Science/307920_a_309249]
-
la București. Despre înaintașii săi, Zilot scrie: "„moșii miei, și de n-au fost în vederea cea proastă atâta slăviți, dar în tainica vedere au fost prea slăviți, pentru că toți au stătut, unii, parte bisericească - preoți, duhovnici vestiți, clirici la scaunul Mitropoliei țării aleși - alții, dascăli slovani și rumâni, și mai toți adăpați oareșice și de latinească și de elinească.”" Tatăl său a fost Ioan starostea, acesta slujind țara timp de peste 40 de ani în diferite slujbe politice și ajungând chiar, de
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]