5,372 matches
-
spiritul Constituției noastre. Și atunci iată un tărâm unde numaidecât ni s a îmbiat și lucrăm împreună. Președintele: Domnule Maniu, pe cât posibil să evităm numele proprii. E vorba numai principial. Martorul Maniu: Al doilea partidul nostru și concepțiunea noastră este naționalistă. Această idee a fost temeiul înființării partidului nostru și această idee a condus partidul nostru de 90 de ani de când există. Am găsit și la dumnealui aceeași idee și aceeași tendință naționalistă. Firește noi suntem pentru un naționalism constructiv, pentru
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Al doilea partidul nostru și concepțiunea noastră este naționalistă. Această idee a fost temeiul înființării partidului nostru și această idee a condus partidul nostru de 90 de ani de când există. Am găsit și la dumnealui aceeași idee și aceeași tendință naționalistă. Firește noi suntem pentru un naționalism constructiv, pentru a ridica națiunea română, pentru a pune la dispoziția sa toate puterile statului, fără a persecuta pe cineva. Afară de acest motiv cu caracter personal au mai fost și motive de natură politică
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Legionară a dus o luptă dramatică împotriva lui, în ultimii doi ani, considerându-l vinovat de toate nenorocirile ce s-au abătut asupra țării, după ce această mișcare a încercat un lung interval de timp să-l convungă să adopte linia naționalistă de politică externă și internă. După arestarea și eliberarea mea, în fața gravelor amenințări din afară, am oferit Regelui o ultimă șansă de salvare, cerându-i ca printrun act unic și total, să facă transferul de putere Gărzii de Fier. Am
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
asume răspunderea cu colaborarea și înțelegerea tuturor patrioților cinstiți. Mișcarea Legionară este hotărâtă să asigure continuitatea dinastiei românești și să accepte domnia Voievodului Mihail de Alba Iulia. Mișcarea Legionară face apel la întreg aparatul de Stat să-și dovedească sentimentele naționaliste și să se asocieze Gărzii de Fier, să nu opună nici un fel de rezistență, pentru că nu are a se teme de nici un fel de resentiment. Mișcarea Legionară se adresează Armatei Române, adânc lovită în onoarea și mândria ei, și o
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Legiunii este și va fi biruința neamului. De aceea Garda de Fier nu vrea nimic pentru ea și pentru ai ei. Ea va fi în viitor pavăza României, pe care va duce-o acolo unde este locul ei între statele naționaliste și creatoare de lume nouă: Germania național-socialistă și Italia fascistă. Această zi de biruință legionară nu ne-a făcut-o nimeni cadou nouă, legionarilor. Ea e fructul zecilor de ani de luptă și de inchisori, sutelor de morți din rândul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
luni și jumătate, tipărirea cărților legionare scrise până la acea data, ceea ce a format o zestre neprețuită pentru fiecare din legionari în prigoana lui Antonescu și apoi în nesfârșita prigoană comunistă. Tot în sarcina lui era și întreținerea legăturilor cu organizațiile naționaliste din statele prietene. Astfel în 2 noiembrie 1940 îl găsim în fruntea unei delegații, care răspunde invitației organizației germane Hitlerjungend cu un grup de 10 legionari, care pe data de 2 noiembrie 1940 este primit la Viena, pe aeroport, de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cu ocazia aniversării a 15 ani de la întemeierea Legiunii. împrejurări neprielnice se opun ca ziua de 13 Septembrie 1941 și cea de 24 Iunie să fie sărbătorite de întreg poporul român la el acasă, și să fie și pentru mișcările naționaliste din Europa un prilej de popas și reculegere în memoria și actualitatea istorică a lui Corneliu Codreanu. Căpitanul Gărzii de Fier nu este numai un erou național al neamului românesc. El este o valoare europeană, aparținând noii spiritualități continentale, nouei
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
răsboi, și nu avea la început nici vârsta necesară spre a ridica un steag propriu pe răspunderea și pe socoteala lui. Deci, în primii ani a luptat și s-a distins în aceste lupte fie între studenți, fie în organizații naționaliste, sub comanda altora mai bătrâni. Când a tras concluziile neînțelegerii fundamentale și a rupturii structurale, care trebuia să se producă între cele două generații, a întemeiat propria Mișcare. La 1927 Corneliu Codreanu a înființat Legiunea. El avea 28 de ani
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
orice. Comandantul pregătea atunci plecarea sa la celălalt pol al Axei pentru a alerta pe Mussolini și prin el pe Hitler, de greșeala gravă care se făcea de către germani, care, în înaintarea lor triumfală, nu se sprijineau deloc pe mișcările naționaliste. Cu o intuiție perfectă, Comandantul își prefigura cele ce vor urma după plecarea lui la Roma și ne pregătea. în adevăr, după ce s-au alertat de dispariția lui, am fost scoși în fața mitralierelor și amenințați cu împușarea dacă nu ne
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
teoreticianului militar prusian Clausewitz, că războiul este o prelungire a politicii și nu invers cum se aplica de către Hitler. Adică ceea ce ar fi vrut să-i inducă ducelui și apoi Führerului era ideea că adevărații aliați contra comunismului sunt mișcările naționaliste, care puteau determina în țările respective, un climat de colaborare sinceră cu armata germană și gândea acest lucru știind că naționaliștii din Ucraina erau în închisoare în loc să lupte și în Belgia și în România și aproape în toate țările ocupate
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
nu se deteriorase încă. Profitând de faptul că pe toate fronturile, Axa era în ofensivă și se întrevedea un sfârșit victorios al războiului, Enescu îi sugerează lui Mario Appelius ideea ca să se formeze un fel de bloc latin de structură naționalistă, cuprinzând România, Italia, Franța, Spania, care să contracareze influența crescândă a Germaniei. Enescu a făcut chiar un memorandum care i-a fost prezentat Ducelui, de Mario Appelius și pe care acesta l-a privit cu interes, văzând în Mișcare un
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
erau asigurate de inginerul Bujoiu, care îl alimenta pe George Manu și inginerul Alexandru Pop, prieten vechi al lui Petrașcu și directorul Uzinelor Reșița. Prin George Manu s-au deschis relații politice și organizatorice și cu alte cercuri cu vederi naționaliste neaparținând Mișcării Legionare. Generalul Avramescu era piesa principală în acestă acțiune. el fiind comandantul Armatei a IV-a și având legătura directă cu Horia Sima, deci cu Guvernul de la Viena, printr-un curier al acestuia, care era prezent permanent la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
undeva „sus” această problemă și primise o confirmare. După arestarea lui Nicolae Petrașcu și eliberarea lui din decembrie 1945, la o convorbire cu Dr. Noveanu, acesta afirmă că încă este posibilă realizarea lui, pentru că acesta ar putea strânge toate elementele naționaliste, cantonate provizoriu în partidele istorice, care făceau o demagogie ieftină cu nuanță națională, în acel timp. Mai târziu, în 1947, Nicolae Petrașcu aprobă inițiativa lui Ion Veverca de a lua contact cu o personalitate străină pentru consultare în acest sens
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
înainte de a li se da drumul, în mod subtil, li se strecurase informația, pe care au transplantat-o în Spania. în Spania se mai lansează ipoteza că se pregătea o nouă prigoană contra legionarilor, datorită faptului că generațiile tinere deveniseră naționaliste și fermentul legionar trebuia extirpat. Dacă acesta era scopul Securității, el trebuia continuat și după moartea lui Nicolae Petrașcu, căci mai erau liberi încă mulți legionari de frunte: Radu Mironovici, Nistor Chioreanu, Simion Ghinea, I.V. Georgescu, Virgil Mateiaș, Mircea Nicolau
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
grefat în carnea trupului său și în cutele sufletului. Știut mai este și faptul că cei care i-au prigonit pe legionari nu le-au cruțat nici familia. Barbaria lor s-a abătut și asupra familiei Petrașcu și chiar sub „naționalistul regim” a lui Antonescu, când soția sa cu un copil mic în brațe a fost purtată prin viscolul iernii spre lagărul de la Târgu Jiu. Sub regimul comunist alte și alte batjocuri și chinuri s-au abătut asupra acestei familii, ca
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mărturie este a profesorului Radu Mihnea, care în lumina unor documente descrie acțiunea de eliberare a României de coșmarul ocupației sovietice întreprinsă de Comandantul Mișcării Legionare, Horia Sima, pe care o apreciază ca singura în acest gen întreprinsă de forțele naționaliste din spațiul, căzut în mâna sovieticilor; nereușita se datorează acțiunii anemice a nemților, în locul unei ofensive puternice promise, care să răstoarne frontul la Lacul Balaton. Repetarea unor fapte apărute în cadrul mărturiilor, nu fac altceva decât să întărească adevărul celor spuse
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
altă forma litate. Prin această încetățenire în masă, s’a deschis evreilor drum larg de infiltrațiune în toate ramurile de activitate ale țării românești. Această infiltrațiune persistentă și pătrunzând tot mai adânc în organismul Statului Român, a trezit o rezistență naționalistă românească din ce în ce mai accentuată. Reacțiunile însă erau stânjenite de starea legislativă în țară, de spiritul democratic din Europa și de oarecare carență a partidelor politice. Întronarea unui regim național-socialist în Germania, cu principiile lui net antisemite și cu crearea unui nou
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
principiile lui net antisemite și cu crearea unui nou spirit și a unei noi doctrine europene, bazate pe principiul rasial al națiunilor, a avut o influență covârșitoare și în România, înlesnind accesul la guvernarea țării a partidelor politice cu caracter naționalist și antisemit. De aci înainte, drepturile evreilor au început a fi restrânse în mod progresiv și fără putință de revenire. A. În Ianuarie 1938 guvernul Goga este cel dintâi care a pășit la o realizare legislativă prin Decretul-Lege pentru revizuirea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Aceasta înseamnă că Decretul-Lege din 9 August 1940 nu constituia o lege „revoluționară”, ci o lege respectuoasă de Constituție și deci stânjenită în scopurile ei de principiile inserate în Constituție, pe care a căutat să le respecte. Chiar întregul caracter naționalist al Decretului, se sprijină, prin expunerea de motive, pe formula Legii constituționale din 27 Februarie 1938 și pe ideea că realitatea Statului național se precizează prin: - proclamarea legii sângelui; - proclamarea principiului că națiunea română este creatoare de Stat; - promovarea categoriilor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
familie evrei supuși revizuirii cetățeniei, conform Legii din 28 Ianuarie 1938, s’a confirmat încetățenirea pentru 126.283 cazuri, așa cum s’a arătat și la capitolul I al studiului de față. B/. Situația după 6 Septemvrie 1940. Odată cu instaurarea regimului naționalist (6 Septembrie 1940), - începe elaborarea și aplicarea unui complex de legiuiri și de măsuri administrative, având de scop scoaterea radicală a evreilor din viața economică și implicit românizarea ei. Aceste măsuri pot fi grupate în trei categorii, referitoare la: - naționalizarea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
se transformă în taxe militare, sau muncă de interes obștesc. Celor din categoria 2-a, li se impune restricția de a nu mai putea fi militari de carieră. B. Situația după 6 Septembrie 1940. Sub impulsul din ce în ce mai puternic al ideii naționaliste, restricțiunile impuse evreilor au accentuat continuu și în ceea ce privește obligațiile lor militare. Astfel: 1/. Decretul-Lege No. 3984 asupra Statutului Militar al Evreilor din 5 Decembrie 1940, hotărăște: - excluderea tuturor evreilor (inclusiv a celor din categoria 2-a) de la serviciul militar; - obligativitatea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
unei boli care nu i-a dat nici o șansă. Punând mult suflet în tot ce întreprinde, F., pe care cei din jur îl știu ca pe un om blând și plin de sfiiciuni, în luările de atitudine politică - de postură naționalistă - se dovedește un temperamental. Nici însemnările literare (de pildă, studiul Antonio Fogazzaro, tras în broșură în 1912) nu sunt lipsite de nerv polemic. Cu versuri, articole, traduceri a colaborat la „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Observatorul”, „Sămănătorul”, „Vieața nouă”, unde folosește și
FROLLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287095_a_288424]
-
este fondată de Alexandru Lazăr, Olimpiu Constantinescu, Teodor Nicolaescu și Xifta George. Subtitlul inițial, „Revistă literaro-științifică, socială - bilunară, de propagandă culturală națională a Cercului studențimii române creștine din Chișinău”, se modifică în câteva rânduri, în 1929 ajungând „Revista Societății studenților naționaliști «Vasile Conta»”. Comitetul de conducere este alcătuit din Olimpiu Constantinescu, George Uță, Teodor Nicolaescu. De la numărul 1/1928 publicația consemnează președinția de onoare a lui Ștefan Berechet, profesor universitar. G.n. își propune „să arunce sămânța de cultură și educație națională
GANDUL NEAMULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287148_a_288477]
-
teatru altminteri discursiv. E ca o convertire dinspre retorism spre negația lui absolută - expresia pur gestuală, asimilată sistemului de semnalizări alegorice al dramei. Vlaicu Vodă a creat, oarecum, tipul cel mai nobil și mai reușit al dramei istorice naționale și naționaliste, esențial patriotică, în versuri de evidentă factură romantică, prin care se vede bine că a trecut mai ales Victor Hugo și poate chiar și Edmond Rostand. [...] Modelul creat în Vlaicu Vodă a fost apoi urmat de toată dramaturgia noastră istorică
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
din 1933-1936, a „Cuvântului liber”. În acest periodic, inserează, în 1935, primele două părți ale unui studiu asupra lui I.L. Caragiale, „cel din urmă ocupant fanariot”, cea de-a treia fiind publicată în „Familia”. Studiul marchează o apropiere de ideologia naționalistă, mai evidentă încă în articolele publicate în „Vremea”, multe referitoare la „iudaizarea” presei și a literaturii române, articole strânse apoi în broșurile Naționalismul în presă (1938) și Primejdia iudaică (1939). Publicistica intensă nu-i diminuează însă activitatea de creație. La
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]