4,047 matches
-
venituri mari, aceștia resping ideea alianței în cadrul structurilor intercomunale cu alte municipalități: adică să pună în comun resursele, iar ei să suporte mai curând costurile... Aceste populații periurbane se consideră astfel abandonate de o clasă politică față de care își manifestă neîncrederea 4, vizibilă mai ales în tendința lor recentă de a vota cu Frontul Național. Votul în favoarea extremei drepte crește din centrul marilor zone de influență urbană către periferie (cu excepția regiunii de sud-est)1. Fiind vorba de HLM, în condițiile unui
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
291 În dosarul orașului mijlociu, precizează Philippe Lerustre, "obiectivul care preceda acțiunea ocupa, practic, tot atâta loc în dosar cât conținutul acțiunii. Încă o dată, importantă era nu minuțiozitatea, ci garanția întemeierii proiectului" (P. Lerustre, op. cit., 1975, p. 46). 292 Această neîncredere este explicită în regulile de finanțare publică în care vârful poate întotdeauna să controleze baza. 293 Jean-Louis Ceppe, La pratique de la ville dans l'aménagement du territoire, Jean Huguet Le Cercle d'or, 1978. 294 J. C. Nemery, op. cit., 1981
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a putut deveni humorist și nici n-a izbutit să vadă ceea ce este mic nici măcar acel mic pe care îl putea realiza el însuși nu numai în contrast cu ceea ce este mare, dar nici în legătură cu acesta. De aici lipsa lui de voință, neîncrederea în sine însuși; nu se putea lua în serios, cel mult se putea compătimi 86. Humorul îmbină măreția pentru perfecțiune. El accentuează importanța pozitivă a obolului văduvei. El face posibilă munca, făcînd totuși loc ideii că dacă ne aplicăm criteriul
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
lente, de relaxare, în care are loc o ardere interioară, pentru că nu este abolită total conștiința, existând și o colaborare cu inconștientul. Barierele sugestive care blochează creativitatea pot fi de mai multe tipuri: 1. intelectuale: exacerbarea spiritului critic; 2. emoționale: neîncredere, insecuritate; 3. etice: canoane morale prea rigide. Sugestiile negative au o etiologie socială, de exemplu, individul crede că nu este destul de inteligent, frumos, puternic, norocos etc. Sugestia comportă două fațete: desugestivă și sugestivă, ceea ce înseamnă că mai întâi se realizează
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
artificiale sau în falsa umanizare, ci în tipizarea în fiecare personaj a unei laturi, a unui fenomen al realității, fermitatea revoluționară (Anghel) sau impulsivitatea și lipsa de vigilență (Pascu), ardoarea luptei țărănimii sărace pentru colectivizare (Ilie Barbu) sau ezitarea și neîncrederea celor care suferă de pe urma politicii dușmănoase a deviatorilor (Ioniță, Gavrilă), orbirea politică (Ion Niculae) sau oportunismul și carierismul (Prunoiu), poftele de exploatare (Ghioceoaia)”. *** Nuvela Desfășurarea va stârni multe comentarii în anul viitor, fiind considerată, alături de alte câteva opere, drept începutul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sunt reliefate trăsături ale omului înaintat, eroul nu reușește să se afirme ca o personalitate puternică, bine conturată, care să trezească admirație și simpatie, ci rămâne o figură ștearsă (...). În general, trebuie spus că adesea la rădăcina acestor păreri stă neîncrederea în bogăția morală a omului nou, neîncrederea în frumusețea realității, în forțele creatoare ale poporului (...). Lipsește, în general, din roman o intrigă clară, solidă, după a cărei dezlegare logică, firească - pe baza unei probleme sau a unui grup de probleme
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nu reușește să se afirme ca o personalitate puternică, bine conturată, care să trezească admirație și simpatie, ci rămâne o figură ștearsă (...). În general, trebuie spus că adesea la rădăcina acestor păreri stă neîncrederea în bogăția morală a omului nou, neîncrederea în frumusețea realității, în forțele creatoare ale poporului (...). Lipsește, în general, din roman o intrigă clară, solidă, după a cărei dezlegare logică, firească - pe baza unei probleme sau a unui grup de probleme puse de viață - autorul să conducă la
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
care o desfășoară Maftei printre intelectualii tehnicieni de pe șantier: Savin, șeful șantierului, inginer vechi, capabil și cinstit (...). Maftei dă o luptă neobosită, sistematică, plină de tact și de pătrundere psihologică pentru a alunga din conștiința inginerului Savin scepticismul mic-burghez și neîncrederea în reușita construcției (...). Cu o mare forță surprinde Petru Dumitriu scenele în care comuniștii sunt puși în față cu dușmanul. Înlăturând în bună măsura lipsurile existente în această privință la prima ediție, care făceau ca Mateica, dușman al clasei muncitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pe venituri valoroase și pe alte bogății pe care le doreau, mai ales pentru a purta războaie. Așadar, la origine, reprezentarea nu a fost democratică; a fost o instituție nedemocratică introdusă mai tîrziu în teoria și practica democratică. Pe lîngă neîncrederea justificată în această instituție, căreia îi lipseau recomandările democratice, criticii reprezentării aveau o motivație și mai importantă. Într-o unitate politică restrînsă, cum ar fi un oraș, democrația de adunare le oferă cetățenilor oportunități de a se angaja ei înșiși
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
că Andrei Pleșu, deși avea atunci vreo 40 de ani, cu vreo 50 de ani mai puțin decât Țuțea, m-a fascinat mai mult și că le recomand Minima moralia și Pitoresc și melancolie. Unii studenți mă priveau cu destulă neîncredere, mai ales că citiseră în colorata noastră presă din acea vreme destule nerozii despre Pleșu, care tocmai fusese ministrul culturii în cabinetul Petre Roman. Nu-mi venea să cred, cum nu-mi vine să cred nici astăzi, ce ușor se
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
poziție similară cu cea adoptată de Veuillot în Franța. Newman s-a văzut prins în mijlocul acestor controverse deoarece, deși nu avusese un punct de vedere bine conturat pe această temă, un articol despre rolul catolicilor în cadrul Bisericii i-a atras neîncrederea celor mai conservatori. Nu erau doctrine greșite, dar atmosfera era prea tensionată pentru a evalua o poziție în mod echilibrat 69. Apărea aceeași problemă ca și în Franța: disputa de idei dintre moderați și radicali în privința atitudinii față de statul liberal
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
după cum au mai făcut-o și alte periodice (Bukarester Sonntagsblatt, Buletin Parroissial, Aurora, Curierul etc),dar totuși se mai găsesc aventurieri pentru noi periodice!!! E ușor a începe, dar cine continuă și cât timp?!"1022. Unii episcopi priveau cu oarecare neîncredere chestiunea presei și din cauza unor publicații care nu au reușit să reziste în timp, din lipsa unor planuri bine întocmite; multe inițiative erau făcute dintr-un elan bine intenționat, însă fără un proiect pe termen mediu sau lung. Aceste încercări
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
undeva, la rădăcina glumei cu convenția, încolțește și certitudinea filozofică tema esențială a trans-romanului Desperado că viitorul (și nu e vorba de viitorul fericit din basm) viitorul omului pe pământ s-a rupt, a murit. Acest tragism tematic este cauza neîncrederii formale a trans-romanului în convențiile de orice fel. 1.2. Postmodern sau Desperado? Secolul XX cunoaște două orientări majore în literatură: Fluxul conștiinței și Post-Fluxul conștiinței, sau ceea ce a fost numit Postmodernismul. Întrucât orice mișcare își are posteritatea ei, post-mișcări
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
intenții bune, sunt sigur. Gestul are o năvălnicie nemțească: flămând, cu ochii arzând. Le ating doar pe cele mânioase. Le calmează, sunt sigur. O atingere și se liniștesc ca celelalte. (Care uneori se cam tânguie. Ne privesc cu dispreț și neîncredere. Dar înțeleg în ce stare sunt. Sunt de partea lor: le înțeleg.) Această atingere a femeilor ar putea fi simbolică. Viața și iubirea trebuie să meargă mai departe. Viața și iubirea trebuie să continue, e imperios necesar: da, da, chiar
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
azi, în literatura engleză, în Anglia, printre ceilalți autori englezi? GS. Riscurile mele nu par chiar așa de mari la prima vedere. Nu sunt avangardist (ceea ce ar fi prea comod, după mine). Scriu manierat, chiar curtenitor. Am un aer de neîncredere. Riscurile mele se leagă de rostirea în șoaptă și de pașii în clădiri spațioase. Poemele mele îmi par uneori ca niște clădiri, poezia mea întreagă e de fapt un astfel de proiect (poate un bloc de închiriat) undeva în marginea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Societatea Regală din Londra, în semn de consolare. In 1691, Inocențiu al XII-lea, un papă progresist, i-a propus lui Malpighi să devină medicul său personal. A fost o însărcinare pe care Malpighi a privit-o cu o oarecare neîncredere. El s-a mutat la Roma și și-a petrecut acolo ultimii trei ani din viață. Malpighi le spunea întotdeauna prietenilor că se așteaptă să moară subit, cu cizmele în picioare. Pe 29 noiembrie 1694 și-a găsit sfârșitul în urma
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
frumusețea ei, a spus: Bine te-au botezat desfrânații (Torpila), ai fi în stare să-L seduci și pe Dumnezeu. Mizând pe cunoașterea psihologiei prostituatelor, mai cu seamă a celor îndrăgostite, prostituatele sunt ființe prin definiție schimbătoare care trec de la neîncrederea cea mai nătângă la o încredere totală. Fără măsură în tot ce fac, în bucurie, în disperare, în pietate sau impietate..., Herrera se folosește de femei de joasă speță precum Europa și Asia, îl aduce în mreje Estherei pe bancherul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cercetării este că plăcerea nu poate fi cumpărată cu bani. Deși reușim să obținem prin intermediul banilor, putere, prestigiu, control asupra celorlalți cu siguranță nu obținem plăcere de pe urma acestora. Mai mult, autoarea ne atenționează că banii trezesc tensiuni și sentimente de neîncredere, ceea ce reduce în mod drastic nevoia de a face un lucru doar din plăcere. Lucrarea ne invită să regândim construirea motivației la angajați în cadrul unei organizații, prin îndreptarea atenției spre alte modalități de recompensare a angajaților, care să nu includă
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Templer (1982 apud Furnham și Okamura, 1999) au încercat să dezvolte un instrument psihometric complet numit Scala Atitudiniilor față de Bani (Money Attitude Scale MAS), analiza factorială a 62 de itemi din selecția originală au relevat cinci factori: PuterePrestigiu, Timp Economie, Neîncredere, Calitate și Anxietate. Ei au descoperit că atitudinile față de bani erau, în mod surprinzător, independente complet de venitul persoanei (Furnham și Okamura, 1999). Gresham și Fontenot (1989 apud Furnham și Okamura, 1999) au investigat diferențele de gen în utilizarea banilor
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
de gen în utilizarea banilor, folosind MAS. Ei nu au confirmat structura factorilor, găsind unii diferiți, dar similari: Putere Prestigiu (folosirea banilor pentru a influența și impresiona), Timp Economie (comportamente legate de bani ce implică planificare și pregătirea pentru viitor), Neîncredere Anxietate (nervozitate cu privirea la cheltuirea sau nu a banilor) și Calitate (procurarea de produse de calitate, ca și comportament predominant). Diferențe clare de gen sau găsit la toți factori mai puțin la cel de Timp - Economie. Deși erau multe
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
dintre mexicani și anglo-americani, utilizând de asemenea MAS. Ei au formulat și au testat patru ipoteze interculturale: în comparație cu anglo-americani, mexicanii americani vor avea un scor mai mic la Putere - Prestigiu și Timp - Economie, dar vor înregistra un scor ridicat la Neîncredere, Anxietate și Calitate. Numai două ipoteze au fost confirmate ca fiind statistic semnificative, una în sens contrar ipotezei formulate. Mexicanii Americani au avut un scor mai redus la Timp - Economie și Calitate, autorii sugerând ca maniera în care este abordat
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
de sine, libertate, putere și securitate. El a prezentat cinci tipuri distincte de raportare a individului la bani: 1. Avarii au tendința de a nega faptul că sunt meschini, au o frică teribilă de a pierde fonduri și înclină spre neîncredere, dar totodată au probleme în a se bucura de beneficiile aduse de bani; 2. Risipitorul are tendința de a fi compulsiv și necontrolat în cheltuirea banilor și acționează așa cu precădere când are o stare depresivă și simte că este
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
și tipul de organizație. 5.2 Ipotezele cercetării 1. Motivația hedonistă, internalistă, socială și instrumentală din sistemul bugetar/privat influențează factorul putere al atitudinii față de bani. 2. Motivația socială, internalistă, instrumentală și hedonistă alături de sistemul bugetar sau privat influențează factorul neîncredere al atitudinii față de bani. 3. Sistemul bugetar sau privat, dar și motivația instrumentală, internalistă, socială și hedonistă influențează factorul economie al atitudinii față de bani. 5.3 Designul cercetării 5.4 Lot experimental Subiecții care au completat chestionarele sunt toți angajați
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
formă mai solidă a scalelor prin combinarea lor, este binevenită. După aplicarea ambelor scale și analizarea datelor s-a ajuns la concluzia că un model cu patru factori este cel optim, acești factori sunt: putere prestigiu (denumit în continuarea putere), neîncredere, planificare-economie (denumit în continuare economie) și anxietate. În final s-a ajuns la o scală cu 40 de itemi, care definesc 4 factori prin câte 8-10 itemi. FACTORI AI SCALEI PUTEREA Prima și cea mai dominantă atitudine față de bani identificată
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
termene limite. Această dimensiune este determinată parțial de latura biologică și temperamentală (Bajcar și Gasiorowska, 2004 apud Gasiorowska, 2008) și de educația de acasă (Gasiorowska, 2008) Exemplu item: Folosesc banii pentru a influența oamenii să facă diverse lucruri pentru mine. NEÎNCREDEREA Neîncrederea sau sensibilitatea față de prețuri este o atitudine față de bani relevantă pentru acest studiu. Yamauchi și Templer (1982 apud Sybrowsky, 2007) consideră că neîncrederea îi definește pe cei care sunt ezitanți, suspicioși sau îndoielnici în situații ce implică bani. Din
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]