7,995 matches
-
III, 199-200, VI, 202-203, 317-319; G. Bogdan-Duică, „Mihail Eminescu’s Leben und Prosaschriften”, CL, 1904, 2; „Portretele lui Eminescu”, CL, 1904, 2; N. Iorga, Cel dintâi volum din operele în proză ale lui Eminescu, „Sămănătorul”, 1905, 28; Mihail Dragomirescu, Puterea neputinței, CVC, 1908, 625-629; Vasile Savel, Mihai Eminescu, „Poezii”, „Minerva”, 1908, 13; I. G. [Ion Gorun], Mihai Eminescu, „Scrieri politice și literare”, „Revista noastră”, 1908, 10; Mihail Dragomirescu, Mihai Eminescu, „Poezii”, CVC, 1909, 5; I. U. Soricu, Scrisori din București, „Tribuna
SCURTU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
către mica patologie a caracterelor și a moravurilor. Nuvelele din Vârsta de bronz (1969) și Duminică frumoasă de primăvară (1971) certifică interesul pentru psihologia singuraticilor, pentru micile drame ale neinserării sociale sau familiale. O tânără handicapată își terorizează familia cu neputințele sale (Duminică frumoasă de primăvară), un bătrân profesor suedez se pregătește febril să își întâmpine o prietenă mult mai tânără, sub reproșurile umilitoare ale fostei soții (Trenul de Copenhaga sosește la 19,22), un fiu își duce tatăl bolnav incurabil
SOARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289737_a_291066]
-
bacantă, eu vacant.” SCRIERI: Aurul din aripi, Timișoara, 1986; Ascultând ceasornicul în baie, Oravița, 1995; Cochetăria cu fulgerul, Reșița, 1995; Șantier în creier, Reșița, 1996; Dicționarul scriitorilor din Caraș-Severin (în colaborare cu Victoria I. Bitte și Tiberiu Chiș), Reșița, 1998; Neputința de-a închide cercul, Timișoara, 1999; Provinciile cerului, Reșița, 2000; La Paradisul mineral Gruescu, Reșița, 2001; De o sută de ori Banat (Patima și pătimirile unui publicist în pustie), Deva, 2003. Repere bibliografice: Ionel Bota, Între mitemul romantic și postmodernism
SARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289493_a_290822]
-
Semenicul”, 1995, 1; Dan Silviu Boerescu, Poemul ca o decență inutilă, LCF, 1995, 37; Victor Cubleșan, „Cochetăria cu fulgerul”, ST, 1996, 3; Geo Galetaru, „Ascultând ceasornicul în baie”, PSS, 1998, 100; Bitte- Chiș-Sârbu, Dicț. scriit. Caraș, 235-237; Adrian Alui Gheorghe, „Neputința de a închide cercul”, CL, 1999, 10; Ruja, Parte, II, 207-208; Ionel Bota, Visul și Inorogul (Eseu asupra poeziei lui Nicolae Sârbu), Reșița, 2000; Vasile C. Ioniță, Omul, piatra, poezia, „Reflex”, 2002, 1-3; Alex Ștefănescu, Ceva care seamănă cu literatura
SARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289493_a_290822]
-
este o experiență sufletească subită și intensă a unui pericol trăit într-un context de insuficiență a mijloacelor de apărare, incapabile a face față agresivității psihice, și în absența ajutoarelor venite din afară. Surpriza, frica, revelația vulnerabilității și sentimentul de neputință, de incapacitate de a reacționa, de a se apăra față de amenințare sunt corelate traumatismului psihic. De regulă, traumatismul psihic nu este reprezentat de un eveniment unic, ci de conjuncția sau însumarea unor factori situaționali cu valoare morbigenetică multiplă. În sensul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mă simt cel mai legat și cu care sunt într-o permanentă comunicare, dă impresia că „îl las singur și nu-l pot urma” (K. Jasper). Fiecare moare singur. Singurătatea din fața morții. Această durere a separării este ultima expresie de neputință a comunicării. Ea este compensată prin nostalgie și doliu prelungit, patologic. Moartea mea are pentru mine un caracter obiectiv și decisiv, care mă apasă continuu. Eu nu pot face „experiența morții” decât o singură dată. Legat de moarte, ca situație-limită
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
le oferi o „moarte demnă”, lipsită de suferință, ea este de fapt o formă mascată de recunoaștere a limitelor medicinei și a abdicării de la o luptă sortită eșecului, dar care aparent „salvează medicina” printr-o acțiune ce deturnează sublimativ „limitele (neputinței) actului medical”, convertindu-le în generozitate. c) Geriatria este rezervată conservării și tratamentului persoanelor de vârsta a treia. Miraculoasele „medicamente de întinerire” ne reîntorc în același plan ideologic și doctrinar din epoca experimentelor lui S. Voronoff. Ea are la bază
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Unirii. Existența a două guverne, două parlamente, două capitale și o Comisie Centrală la Focșani au făcut ca mecanismul statal să funcționeze greoi, iar actul guvernării să se aplice anevoios și cu o eficiență minimă. La aceasta s-a adăugat neputința de a pune În aplicare, pe cale parlamentar-legislativă, o serie de reforme (În domeniul rural și electoral mai cu seamă) care să contribuie la modernizarea structurilor statului român. Opoziția adunărilor cu o compoziție majoritar conservatoare făcea ca orice demers În această
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
contribuie cu nimic la rezolvarea problemelor ridicate. Pe lângă sindroamele maniacale, se înregistrează elevi care suferă de sindroame melancolice, cum ar fi durerea morală și psihomotorie. De acest sindrom suferă elevii care își reproșează destrămarea familiilor proprii, înregistrarea calificativelor mai slabe, neputința de a-i ajuta pe semeni, etc., cele mai grave sindroame înregistrate la copii, sunt cele maniaco - depresive, care înregistrează oscilații mari între euforie și anxietate. Copilul suferind de acest sindrom, ba este indiferent față de tot ce este în jurul său
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește‐ne pe noi! Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Preasfântă Treime, miluiește‐ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre pentru numele Tău. Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească‐se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
al bolii de bază, complicația majoră fiind suicidul. Depresia la bolnavul cronic grav sau semnificativ invalidat este o reacție (oarecum) normală în plan afectiv, caracterizată printr-o dispoziție disforică (deprimare). Ea se caracterizează în plan psihic printr-o senzație de neputință (pierderea energiei vitale), astenie, lipsa interesului pentru problemele obișnuite ale vieții (inclusiv nevoile biologice, alimentare, sexuale sau legate de conveniențele sociale ținută, aspect), sentimente de inferioritate (culpă, devalorizare), retragere, izolare, refugiu din realitate. Studiile concentrate pe analiza situației de bolnav
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
procesul de recuperare locomotorie. Afecțiunile locomotorii și neurologice supun bolnavul limitelor și privațiunilor unui regim igieno dietetic sever, dependenței de tratament sau de o alta persoană, efectelor secundare determinate de tratamentul medicamentos, alterării capacităților fizice și psiho-sociale, frustrărilor generate de neputința funcționării depline. Toate aceste aspecte generatoare de stres psihic construiesc premisele unui comportament particular, adaptativ. Frecvent apare regresia în stare de boală, considerată utilă din două puncte de vedere: pentru că bolnavul își concentrează forțele asupra lui însuși, nemaifiind preocupat de
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
interes comun). (L. Whaley). Stăpânirea presupune independență. Anturajul sau cadrul specializat oferă doar acel ajutor de care pacientul are nevoie. În rest, el se descurcă singur, fiind stăpân pe posibilitățile sale fizice, ceea ce favorizează reducerea nesiguranței, a pasivității și a neputinței. VI.2. Elemente de consiliere psihologică VI.2.1. Definirea consilierii. Consilierea reprezintă ansamblul acțiunilor pe care consilierul le întreprinde în scopul de a-l ajuta pe client să se angajeze în activitățile care îl vor conduce la rezolvarea problemelor
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
au reproșat autorului nu numai artificiozitatea metaforică, ci și recrudescența senzualismului și naturalismului în descrierea avatarurilor erotice ale protagonistului. Ultima parte a trilogiei, inegală ca valoare, vădește imposibilitatea unui acord între medelenismul originar și noua treaptă a existenței eroilor, precum și neputința reconcilierii între universul lor inițial și vremurile de acum, neprielnice idealului de viață de tip „paradisiac”. Prin relatarea zbuciumului eroinei principale, Olguța, și a sfârșitului ei, T. demonstrează că, împresurate de mercantilism, ființele candide și generoase sfârșesc prin a se
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
porțile nopții, volum de versuri apărut postum (1970), ce reia titlul unui roman anterior, T. se înfățișează și ca un poet al dialogului grav și dramatic cu destinul, cu fatalitatea morții. În descendență romantic-simbolistă, poeziile sunt pătrunzătoare elegii pe tema neputinței de a înfrânge timpul și de a fixa în clipă veșnicia. Tot postum a apărut volumul de poeme Cina cea de taină (1996). Motivele predilecte sunt chemările nostalgice, adresate unei iubiri târzii și discrete, tristețile și zbuciumul așteptării incerte, refugiul
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
în ineditele publicate în antologia Cât vezi cu ochii se simte detensionarea discursului politizat, se produce o estompare a ideologicului, dar T. nu reușește decât rar să depășească limita unei mediocrități conștiente, care mimează sau forțează, cu o oarecare perversă neputință agonică, adevărata poezie, definitiv pierdută. Un adevărat caz al literaturii române, el apare ca un poet schizoid: un autor cu o remarcabilă operă de început, egală valoric cu a celorlalți maeștri ai suprarealismului românesc, Gellu Naum și Gherasim Luca, dublat
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
căreia îi găsește chiar o formulă matematică, năzuind, totodată, la expresia ermetică. Lipsa de har și numeroasele carențe de cultură se văd imediat: lirismul este plat în plachetele celor doi tineri, iar obscuritatea vine mai curând din confuzia gândului și neputința de a-l exprima. Ulterior T. încearcă infatigabil să își aproprieze teme și motive simboliste, sămănătoriste și gândiriste, precum și variate modalități de versificare (versul liber, metrul antic etc.), rareori izbutind să atingă nivelul unui discipol menționabil. Și cercul Adonis, constituit
TREBONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290244_a_291573]
-
o proliferare incontrolabilă a subiectivismului și a impresionismului confesiv. S-a vorbit, în acest sens, de autenticitate în accepție gidiană ori camilpetresciană (G. Călinescu), opinie discutabilă având în vedere predispoziția evident calofilă a esteticii lui V. („E o socoteală a neputinței acea pornire de a obține arta prin cât mai multă sinceritate, prin sacrificarea vanității, a rușinii și a amorului propriu, pentru a cădea în cealaltă vanitate, a realizării artistice. Confesiunile sunt cea mai josnică literatură”.) Cu Lunatecii, roman flamboaiant al
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
interioare, absurdul, divorțul de lume și revoltele în van sunt motive subtextuale. V. aspiră la elaborarea unei „matematici a morții” și a unor formule lingvistice noi și concentrate pentru exprimarea problemelor existențiale grave. Uneori, ca în tulburătorul psalm De ce, Părinte?, neputința de a da divinității un sens îl duce de la inchietudine la ipostazele răzmeriței argheziene: „Citesc pe chipul milei Tale ciuda/Că-Ți sunt mai om decât mi-ești Dumnezeu”. Frecvent însă, angoasa, sentimentul părăsirii sau al finitudinii sunt deturnate spre
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
iscoditoare întrebări; de cele mai multe ori însă părinții se irită și le curmă șirul întrebărilor cu un „lasă-mă în pace că sunt obosit” sau „de unde ai mai scos și prostia aceasta?” Unii copii insistă, alții abandonează triști și dezamăgiți de neputința părinților de a nu le putea da răspunsul cerut. Această atitudine de refuz și neputință a părinților de a le răspunde are consecințe negative asupra copilului, căruia i se inhibă, i se „tocește” interesul de cunoaștere și aceasta dăunează dezvoltării
PĂRINŢII, PARTENERI ACTIVI ÎN CUNOAŞTEREA ŞI VIITORUL COPIILOR. In: Arta de a fi părinte by Viorica Bâzdâgă, Constantin Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1398]
-
un „lasă-mă în pace că sunt obosit” sau „de unde ai mai scos și prostia aceasta?” Unii copii insistă, alții abandonează triști și dezamăgiți de neputința părinților de a nu le putea da răspunsul cerut. Această atitudine de refuz și neputință a părinților de a le răspunde are consecințe negative asupra copilului, căruia i se inhibă, i se „tocește” interesul de cunoaștere și aceasta dăunează dezvoltării lui intelectuale, lărgirii orizontului lui de cunoaștere. De aceea este necesar ca părinții să răspundă
PĂRINŢII, PARTENERI ACTIVI ÎN CUNOAŞTEREA ŞI VIITORUL COPIILOR. In: Arta de a fi părinte by Viorica Bâzdâgă, Constantin Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1398]
-
care celălalt nu poate să-l facă și astfel este apreciat. Sfaturi pentru părinți Învățați-vă copiii să fie prietenoși ! Învățați-vă copiii să fie buni ! Învățați-vă copiii să fie sinceri! Învățați-vă copiii să fie empatici, să înțeleagă neputința,slăbiciunea altor copii ! Învățați-vă copiii ce înseamnă: “prietenie”,”respect” și” încredere” ! Pentru cei care nu înțeleg de ce trebuie să fim mai înțelegători cu copiii care sunt altfel decât ai lor, le propunem următorul exercițiu: Fiți pentru un minut părintele
PĂRINŢI ŞI COPII. In: Arta de a fi părinte by Ana Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1421]
-
cei care îi făceau bine, nepătimaș față de cei care nu-l iubeau. L-am cunoscut ca pe un om vesel, chiar atunci când era serios, coleg și prieten de nădejde, receptiv la observații critice întemeiate, ironic față de cei care își declamau neputințele științifice, pătimaș chiar față de cei care interpretau eronat realități arheologice evidente. Dumnezeu să-l odihnească printre aleșii Săi. Vasile Chirica La aflarea tristei vești privind decesul bunului coleg și prieten, arheologi preistoricieni din Țară (prof.dr. M. Cârciumaru și conf. dr.
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
Comparația cu nihilismul lui Cioran se dovedește potrivită: „Numai că-n vreme ce la Cioran acest scepticism are o bază livrescă și factură filosofică vitalistă și irațională, la Eugen Ionescu el este resortul unor reacții de amărăciune cu prilejul constatării neputinței de a rosti o judecată critică universal valabilă, reacție din care izvorăște un minunat eseu asupra faptului de a scrie critică. Puține pagini din literatura lumii întregi ating nivelul unora din paginile celui de-al doilea intermezzo, sub raportul lucidității
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
să-și ceară iertare, săși recunoască greșelile, să se angajeze că nu va mai face asemenea fapte etc.). Pedeapsa fizică această formă de pedeapsă în general presupune dispariția comunicării. Ea reprezintă forma extremă de soluționare a problemei și este expresia neputinței de care dă dovadă adultul în educația pe care o practică. Prin urmare, părinții care se ascund în spatele expresiei „Nu ascultă decât de băț”, dovedesc în realitate o incapacitate de comunicare eficientă. Oare, prin aplicarea pedepsei fizice, adultul nu cumva
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]