4,446 matches
-
-lea au dus la izbucnirea unui război civi în deceniul al șaptelea al secolului al XII-lea. În același timp, Bela al IV-lea și fiul lui au reconfirmat libertățile servitorilor regali, denumiți din 1267 „nobili”. După acest moment, „adevărații nobili” au fost diferențiați din punct de vedere legal de alți proprietari funciari, nobilii ecleziastici, cnejii români și alte grupuri de nobili. „Adevărații nobili” își stăpâneau domeniile fără să aibă obligații, spre deosebire de ceilalți proprietari funciari, care erau obligați să presteze servicii
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
secolului al XII-lea. În același timp, Bela al IV-lea și fiul lui au reconfirmat libertățile servitorilor regali, denumiți din 1267 „nobili”. După acest moment, „adevărații nobili” au fost diferențiați din punct de vedere legal de alți proprietari funciari, nobilii ecleziastici, cnejii români și alte grupuri de nobili. „Adevărații nobili” își stăpâneau domeniile fără să aibă obligații, spre deosebire de ceilalți proprietari funciari, care erau obligați să presteze servicii militare sau alte servicii speciale în schimbul pământului deținut. În această perioadă, administrația a
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
al IV-lea și fiul lui au reconfirmat libertățile servitorilor regali, denumiți din 1267 „nobili”. După acest moment, „adevărații nobili” au fost diferențiați din punct de vedere legal de alți proprietari funciari, nobilii ecleziastici, cnejii români și alte grupuri de nobili. „Adevărații nobili” își stăpâneau domeniile fără să aibă obligații, spre deosebire de ceilalți proprietari funciari, care erau obligați să presteze servicii militare sau alte servicii speciale în schimbul pământului deținut. În această perioadă, administrația a început să se modifice: nobilimea locală era reprezentată
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
-lea și fiul lui au reconfirmat libertățile servitorilor regali, denumiți din 1267 „nobili”. După acest moment, „adevărații nobili” au fost diferențiați din punct de vedere legal de alți proprietari funciari, nobilii ecleziastici, cnejii români și alte grupuri de nobili. „Adevărații nobili” își stăpâneau domeniile fără să aibă obligații, spre deosebire de ceilalți proprietari funciari, care erau obligați să presteze servicii militare sau alte servicii speciale în schimbul pământului deținut. În această perioadă, administrația a început să se modifice: nobilimea locală era reprezentată în procedurile
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
militare sau alte servicii speciale în schimbul pământului deținut. În această perioadă, administrația a început să se modifice: nobilimea locală era reprezentată în procedurile legale de doi până la patru „juzi” aleși în fiecare comitat. În această perioadă, s-a generalizat obiceiul nobililor bogați care aveau capacitatea financiară să-și ridice fortărețe și să oblige pe aristocrații mărunți să devină membri ai curții lor și să le sporească astfel prestigiul și puterea. Puterea unor astfel de nobili ajunsese atât de mare, încât puneau
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
această perioadă, s-a generalizat obiceiul nobililor bogați care aveau capacitatea financiară să-și ridice fortărețe și să oblige pe aristocrații mărunți să devină membri ai curții lor și să le sporească astfel prestigiul și puterea. Puterea unor astfel de nobili ajunsese atât de mare, încât puneau la îndoială autoritatea regală. De exemplu, Joachim de Gutkeled l-au capturat pe moștenitorul regelui Ștefan al V-lea, Ladislau în 1272. Ștefan al V-lea a murit la câteva luni după acest eveniment
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
moștenitor al Regatului Neapolelui, a cărui mamă era sora lui Ladislau al IV-lea. Pretenția lui la tron a fost acceptată doar de unii din nobilii croați, printre care Paul I Šubić, banul Croației și al Bosniei. Marea majoritate a nobililor l-au sprijinit pe Andrei al III-lea, nepotul lui Andrei al II-lea, deși legitimitatea tatălui său, Ștefan, era pusă la îndoială. Andrei al III-lea este primul monarh care a jurat solemn mai înainte de încoronare să respecte libertățile
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
tatălui său, Ștefan, era pusă la îndoială. Andrei al III-lea este primul monarh care a jurat solemn mai înainte de încoronare să respecte libertățile bisericii și ale noblimiimii. Al i-a convocat în mod regulat pe reprezentanții clericilor, magnaților și nobililor în așa-numita Dietă, care s-a transformat treptat dintr-un corp consultativ într-unul legislativ în timpul domniei sale. El a fost primul care a ilustrat încoronarea sa în actele oficiale cu simbolul Sfântului Ștefan . Andrei al III-lea, ultimul membru
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
de Bavaria Otto al III-lea a fost în schimb luat prizonier de Ladislaus Kán și a fost forțat să părăsească regatul în 1307. În ciuda faptului că un legat papal sosit în 1308 a reușit să îi convingă pe marii nobili să accepte domnia lui Carol Rober de Anjou, noul rege nu a putut să-și exercite în mod real autoritatea asupra teritoriilor Regatului Ungariei după încoronarea sa cu Sfânta Coroană din 1310, magnații păstrând controlul de facto asupra celei mai
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
Acest sistem a propulsat în timpul domniei sale o serie de familii nobiliare noi în lumea celor mai bogați aristocrați (Drugeth, Garay, Lackffys). Regele a mers până acolo încât a acordat privilegii care contraveneau legilor vremii. De exemplu, el a autorizat fiicele nobililor să moștenească averile taților lor, deși legea pământului prevedea ca pământurile unui nobil mort fără fii să fie moștenite de rudele masculine ale acestora. Cu toate acestea, legea pământului nu a fost înlocuită de legea romană. Carol I a reformat
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
lumea celor mai bogați aristocrați (Drugeth, Garay, Lackffys). Regele a mers până acolo încât a acordat privilegii care contraveneau legilor vremii. De exemplu, el a autorizat fiicele nobililor să moștenească averile taților lor, deși legea pământului prevedea ca pământurile unui nobil mort fără fii să fie moștenite de rudele masculine ale acestora. Cu toate acestea, legea pământului nu a fost înlocuită de legea romană. Carol I a reformat sistemul veniturilor și monopolurilor regale. El a impus o taxa generală asupra bunurilor
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
nu se bucurau de libertate sau cele semilibere au dispărut. În plus, terenurile primite de țărani pentru închiriere sau ca dar s-au transformat în terenuri deținute în proprietate privată, transmisibile prin moștenire. Munca prestată pentru folosirea pământurilor primite la nobili a fost limitată în această perioadă, deoarece pământurile reținute de stăpânii funciari pentru uzul propriu au avut suprafețe neglijabile. Situația legală a „nobililor adevărați” a fost reglementată prin decretul lui regelui Ludovic I în 1351, toți bucurându-se „de una
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
transformat în terenuri deținute în proprietate privată, transmisibile prin moștenire. Munca prestată pentru folosirea pământurilor primite la nobili a fost limitată în această perioadă, deoarece pământurile reținute de stăpânii funciari pentru uzul propriu au avut suprafețe neglijabile. Situația legală a „nobililor adevărați” a fost reglementată prin decretul lui regelui Ludovic I în 1351, toți bucurându-se „de una și aceiași libertate”. A fost stabilită un sistem prin care nobili fără copii să-și lase prin testament pământurile oricui ar fi dorit
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
stăpânii funciari pentru uzul propriu au avut suprafețe neglijabile. Situația legală a „nobililor adevărați” a fost reglementată prin decretul lui regelui Ludovic I în 1351, toți bucurându-se „de una și aceiași libertate”. A fost stabilită un sistem prin care nobili fără copii să-și lase prin testament pământurile oricui ar fi dorit. În această perioadă, nobilii au primit dreptul să pedepsească orice încălcare a legii comise de țăranii care viețuiau pe moșiile lor (Martyn Rady).. În calitatea sa de posibil
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
reglementată prin decretul lui regelui Ludovic I în 1351, toți bucurându-se „de una și aceiași libertate”. A fost stabilită un sistem prin care nobili fără copii să-și lase prin testament pământurile oricui ar fi dorit. În această perioadă, nobilii au primit dreptul să pedepsească orice încălcare a legii comise de țăranii care viețuiau pe moșiile lor (Martyn Rady).. În calitatea sa de posibil moștenitor al unchiului său Cazimir al III-lea al Poloniei, Ludovic cel Mare, l-a sprijinit
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
că această instituție de cultură a fost închisă după moartea sa din 1375. Ludovic I a murit fără să lase în urmă urmași de gen masculin și a fost succedat la tron în 1382 de fiica sa, Maria. Cei mai mulți dintre nobili s-au opus cu vehemență guvernării unei regine. Aceștia și-au exprimat sprijinul pentru ultimul membru masculin al dinastiei Angevine, Carol de Durazzo, care reușise să obțină tronul Regatului Neapolelui cu sprijinul puternic al lui Ludovic I. Chiar și partizanii
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
principal din cavaleri francezi conduși de Ioan cel Neînfricat, urmașul desemnat al ducelui Burgundiei, care însă a suferit o înfrângere dezastruoasă în bătălia de la Nicopole de pe 25 septembrie 1396. În timpul domniei lui Sigismund, norocul Ungariei a început să pălească. Numeroși nobili maghiari nu erau mulțumiți de Sigismund datorită cruzimii arătate în timpul luptelor pentru succesiune, a absențelor sale îndelungate de la conducerea țării și a costurilor foarte ridicate ale războaielor inițiate de monarh. În 1401, nobilii nemulțumiți au reușit chiar să îl ia
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
norocul Ungariei a început să pălească. Numeroși nobili maghiari nu erau mulțumiți de Sigismund datorită cruzimii arătate în timpul luptelor pentru succesiune, a absențelor sale îndelungate de la conducerea țării și a costurilor foarte ridicate ale războaielor inițiate de monarh. În 1401, nobilii nemulțumiți au reușit chiar să îl ia prizonier pe rege. În 1403, un alt grup de nobili nemulțumiți au reușit să încoroneze pentru scurt timp un alt rege, care nu a reușit să-și consolideze puterea, dar a avut suficient
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
în timpul luptelor pentru succesiune, a absențelor sale îndelungate de la conducerea țării și a costurilor foarte ridicate ale războaielor inițiate de monarh. În 1401, nobilii nemulțumiți au reușit chiar să îl ia prizonier pe rege. În 1403, un alt grup de nobili nemulțumiți au reușit să încoroneze pentru scurt timp un alt rege, care nu a reușit să-și consolideze puterea, dar a avut suficient timp pentru ca să vândă Dalmația Veneției Sigismund, revenit pe tron, nu a reușit să recucerească teritoriul, dar a
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
și-a pregătit armatele pentru atacarea Ungariei. Sigismund a murit în același an, iar următorii doi regi ai Ungariei, Albert al II-lea (1437-1439) și Vladislav I (1439-4144), au murit în campanile antiotomane. După moartea lui Vladislav al III-lea, nobilii maghiari au ales pe tron un rege-copil, Ladislau al V-lea Postumul, iar pentru funcția de regent pe aristocratul de origine română Iancu de Hunedoara, care urma să conducă regatul până la majoratul monarhului. Iancu de Hunedoara era fiul unui nobil
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
nobilii maghiari au ales pe tron un rege-copil, Ladislau al V-lea Postumul, iar pentru funcția de regent pe aristocratul de origine română Iancu de Hunedoara, care urma să conducă regatul până la majoratul monarhului. Iancu de Hunedoara era fiul unui nobil mărunt, care se distinsese în luptele împotriva otomanilor. El a avansat treptat, ajungând general, guvernator militar al Transilvaniei, erou de război și, din punct de vedere material, unul dintre cei mai mari proprietari funciari ai Ungariei. El și-a folosit
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
funciari ai Ungariei. El și-a folosit averea personală și sprijinul primit din parte micii nobilimi pentru înfrângerea opoziției magnaților și alegerea în funcția de regent. Iancu de Hunedoara a format o armată de mercenari finanțată prin impunerea unei taxe nobililor, prima de acest fel din lume. El a reușit să înfrângă forțele otomane în Transilvania în 1442 și în Serbia în 1443, dar a fost înfrânt în Bătălia de la Varna un an mai târziu. În 1446, parlamentul maghiar l-a
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
doi frați Corvin: i-a invitat la curtea regală, iar fratele cel mai în vârstă a fost executat. Matei Corvin a ajuns prizonier în Boemia. Mica nobilime s-a dovedit în continuare loială familiei Corvin. După moartea lui Ladislau, micii nobili au plătit răscumpărarea cerută pentru eliberarea lui Matei și l-a proclamat rege. Acesta a fost primul caz în Regatul Ungariei în care un nobil fără obârșie regală și fără puternice relații la curte să urce pe tronul țării. Deși
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
Mica nobilime s-a dovedit în continuare loială familiei Corvin. După moartea lui Ladislau, micii nobili au plătit răscumpărarea cerută pentru eliberarea lui Matei și l-a proclamat rege. Acesta a fost primul caz în Regatul Ungariei în care un nobil fără obârșie regală și fără puternice relații la curte să urce pe tronul țării. Deși Matei Corvin a convocat cu regularitate Dieta și a lărgit puterile politice în comitate ale micii nobilimi, el a exercitat în fapt o conducere absolutistă
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
ca regele „Dobže” (în traducere „Bine”), datorită obiceiului său de acceptarea a oricărui act care îi era pus în față pentru semnare cu această exclamație. Rege Valdislav al II-lea a donat cea mai mare parte a proprietăților regale marilor nobili. Prin această metodă, regele a încercat să câștige sprijinul magnaților și să-și întărească puterea. După această încercare naivă de câștigare a sprijinului nobilimii, puterea centrală a fost obligată să facă față unor dificultăți financiare extreme. Nobilii reprezentați în Dietă
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]