4,111 matches
-
însa cine este?» Mahalaua armenească este pomenită în documentele veacului al XVII-lea și are case boierești, după cîntecul de mai sus. Ea se întindea între Mahalaua Olari, întemeiată mai tîrziu, pe la 1793, unde se aflau așezați olarii care aduceau oale din Cîmpulung și d-aiurea, Mahalaua Popei Hierea și Mahalaua Caima-ta, vecină cu Podul Armenilor și cu biserica Armenească." În cursul măcelului turcesc din 13 noiembrie 1593, pe podul Tîrgului de Afară (Calea Moșilor), au fost uciși, printre alții, cîțiva
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
observația că aceasta a întreținut mereu un raport fertil și cu cinematograful „real” și cu artele plastice (mai ales cu grafica și pictura). Exemple primitive de desene care surprindeau mișcarea pot fi găsite încă din antichitate pe diferiți pereți și oale. Chiar dacă nu se pot numi propriu zis animații, ele arată dorința oamenilor de a copia mișcarea reală și de a reda-o în alte circumstanțe. însă primele animații au putut fi văzute cu ajutorul instrumentelor mecanice inventate înainte de apariția cinematografiei, cum
Animație () [Corola-website/Science/303780_a_305109]
-
materiale de curățat Servicii de comerț cu ridicata cu porțelan și sticlărie, tapet și materiale de curățat Servicii de comerț cu ridicata cu tacâmuri și produse de metal de uz casnic Servicii de comerț cu ridicata cu sticlărie, porțelan și oale Servicii de comerț cu ridicata cu tapet Servicii de comerț cu ridicata cu materiale de curățat Clasa 51.45 Servicii de comerț cu ridicata cu parfum și cosmetice Servicii de comerț cu ridicata cu parfum și cosmetice Servicii de comerț
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
comerț cu amănuntul cu mobilier, echipament de iluminat și articole de uz casnic Servicii de comerț cu amănuntul cu mobilier de uz casnic Servicii de comerț cu amănuntul cu ustensile de uz casnic, tacâmuri, produse de ceramică, geamuri, porțelanuri și oale Servicii de comerț cu amănuntul cu articole de iluminat Servicii de comerț cu amănuntul cu perdele, plasă și diverse articole de uz casnic din materiale textile Servicii de comerț cu amănuntul cu produse din lemn, produse din ceramică și bunuri
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
este în continuare stabil, toate elemente importante. În acest centru s-a practicat acest meșteșug timp de sute de ani. 1619 - un alt document prevede că: "„Persoana lui Nicu Bucur din Tohan este permis a aduce lunar un car cu oale în Târgul Brașovului pe tot timpul vieții sale.”" (se poate conclude că la Tohan se practică olăritul înainte de secolul al XVI-lea). 1651-1763 - printre alte așezări românești dezvoltate în cuprinsul Evului Mediu, trebuie menționate acelea formate pe hotarul localităților Zărnești
Tohanu Vechi () [Corola-website/Science/304296_a_305625]
-
asociația și-a încetat filmările pe Site YouTube care pezintă secvențele filmate la festival de la ediția 2007 până la ediția 2013.<br> Festivalul de Buna Vestire sau Festivalul Păstrăvului, se ține la 25 martie, fiind un vechi târg de semințe și oale și ulcele date de pomană la sărbători religioase. Păstrăvăriile și firmele de artizanat organizează expoziții cu vânzare.<br> Festivalul Castanului se ține la începutul lunii octombrie primăria oferind porții de castane fierte turiștilor. Producătorii locali vând la festival castane din
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
starea civilă, s-a numit Cornelia Olteanu. s-a născut la data de 1 iulie 1927, la București. Și-a petrecut copilăria la Turnu Măgurele unde tatăl său, ofițer militar, era cantonat, și unde a început să creeze acuarele și oale decorate. La București a urmat cursurile lui Jean Alexandru Steriade în jurul căruia i-a întâlnit pe Aurel Cojan, Ion Mirea, Vasile Varga, Ionel Jianu, Ion Sălișteanu, Ion Bițan, Paul Gherasim, Alexandru Ciucurencu, Brăduț Covaliu, Corneliu Baba, Constantin Piliuță, Dorian Szasz
Ioana Olteș () [Corola-website/Science/311825_a_313154]
-
Europenii nu erau foarte dornici să se spele, dar cei cu bani puteau să-și plătească intrarea la o baie publică. Numai nobilii și regii aveau propria lor cadă. Toaletele castelelor erau numite ,garderobe’’. Cei care nu aveau toalete, foloseau oale și le vărsau, pur și simplu, pe stradă. Cruciadele au fost expediții militare ale feudalilor apuseni cu scopul de a cuceri și coloniza regiuni din Orientul Apropiat, îndeosebi Palestina și Ierusalimul. Ele au apărut într-o societate aflată în plină
Evul Mediu feudal () [Corola-website/Science/311877_a_313206]
-
ca acea apă va aduce însănătoșire bolnavilor, iar îmbăierea cu acea apă timp de patruzeci de zile înfrumusețează și întinerește. Noaptea de Hıdrellez se fac mai multe ritualuri cu credința că Hızır va aduce prosperitate locurilor prin care trece. Capacele oalelor, hambarele și buzunarele se lasă deschise. Cei care doresc casă, grădină, mașină lasă în noaptea de Hıdrellez o miniatură a ceea ce vor la tulpina trandafirilor cu speranța că vor fi ajutați. În același timp leagă batiste roșii de trandafir pentru
Hıdırellez () [Corola-website/Science/312421_a_313750]
-
în evantai față de drumul DJ 792A și sunt situate între râurile Crișul Negru la nord și Crișul Alb la sud. Satul Olcea, este atestat documentar din anul 1552, sub numele de Olchea. Se pare că numele acestuia provine de la ulcea - oală mică de lut, un cuvânt cu importanță deosebită în comunitate având în vedere faptul că olcenii erau nevoiți să aducă apă de la fântânile din pădure sau din satele învecinate deoarece zona este lipsită de apă. Conform recensământului efectuat în 2011
Comuna Olcea, Bihor () [Corola-website/Science/310205_a_311534]
-
ametist și alte pietre semiprețioase. Materialele arheologice permit să se vorbească despre un nivel ridicat al producției meșteșugărești practicată de triburile care au populat Albania antică. Cu ocazia săpăturilor, în așezările din Albania s-au descoperit multe cuptoare pentru arderea oalelor și a altor articole din lut de diferite forme, un număr însemnat de vase din lut cu forme tradiționale: ulcioare mari pentru uz casnic, urcioare mici, bidoane, vase diverse, potire, străchini ... În Albania s-au dezvoltat diverse forme ale artei
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
loc de dormit), unde se desfășurau activitățile zilnice. Aici se află un cuptor (care ocupă un sfert din suprafața camerei) cu vatră și uneltele necesare preparării hranei. Pe plită se află vase de lut, iar pe vatră pirostrii, clește și oală de sarmale. În continuarea cuptorului se află patul pentru odihnă pe care sunt așternute poclăzi și sunt așezate perne. Deasupra patului, sunt agățate de grindă articole vestimentare și textile. De-a lungul pereților de est și de sud sunt așezate
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
amenajat cu cuptor cu vatră specific zonei. Între cuptor și peretele din față se află un pat din scânduri masive având deasupra o grindă pentru păstrarea diverselor țesături de interior sau piese de vestimentație. În interior se află obiecte casnice: oale și străchini de ceramică, butoiașe, lăcrițe și cofițe din lemn. Întinse pe pereți, sau aflate pe laițe, pe pat sau la icoane sunt așezate țesăturile de interior confecționate din lână și cânepă: păretare, lăicere, cergi, ștergare de perete și năframe
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
circa 219 stânjeni pătrați. Soclul ei, care se poate observa și astăzi, era construit din piatră brută de râu, peste care alternau în registre bine proporționate rânduri de cărămizi înguste. Liantul folosit era varul „cald”, în zidărie fiind încastrate și oale de rezonanță pentru îmbunătățirea acusticii sălii, zidurile erau sprijinite de contraforturi, acoperișul din țiglă. Biserica, de tip "navă longitudinală", având clopotnița opusă altarului, avea o lungime de circa 26m, lățime de 8m și era compartimentată în pronaos, naos și altar
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
fundația primei biserici ridicate în sat în secolul al XIV-lea. La intrarea în satul Valea Viilor dinspre Copșa Mică, în timpul unui sondaj efectuat în anul 1988, s-au descoperit o așezare romană cu un conținut bogat de ceramică cenușie(oale, castroane, vase de provizie și capace) și una dacică , cu material ceramic lucrat cu mâna sau la roată(oale cu brâu alveolar și butoni și cești dacice). În gospodăria unui localnic s-a descoperit capul unei statui din teracotă, reprezentând
Comuna Valea Viilor, Sibiu () [Corola-website/Science/310758_a_312087]
-
Mică, în timpul unui sondaj efectuat în anul 1988, s-au descoperit o așezare romană cu un conținut bogat de ceramică cenușie(oale, castroane, vase de provizie și capace) și una dacică , cu material ceramic lucrat cu mâna sau la roată(oale cu brâu alveolar și butoni și cești dacice). În gospodăria unui localnic s-a descoperit capul unei statui din teracotă, reprezentând o divinitate feminină cu o diademă pe frunte si părul prins într-un coc la spate și ar putea
Comuna Valea Viilor, Sibiu () [Corola-website/Science/310758_a_312087]
-
plăcintele, zama, sosul, friptura, copturile cu nucă, dulciurile, jambolul, brînza, mămăliga, ș.a. Casele se făceau din nuiele lipite cu lut, acoperișul era din stuf ori șindrilă. Casele boierilor băcioieni se deosebeau de cele țărănești. Erau construite din piatră, acoperite cu oale, cu foișor, pridvor, cîteva odăi. Dupa întemeiere, satul și-a început dezvoltarea demografică destul de lent. În 1861, în Băcioi erau 270 de gospodării cu o populație de 1086 de oameni. Conform datelor din anul 2001, în satul Băcioi locuiesc aproximativ
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
de altele. Savanții arheologi atribuie localității o vîrstă de mare vechime, purtîndu-ne undeva prin sec.II-IV e.n. Anume de pe atunci pe malurile rîului Camenca, în partea de sud a satului, ar fi existat vatra unei așezări omenești timpurii. Cioburile de oale strînse aici ar pute fi chiar de proveniență locală, dat fiind faptul că tot din acea epocă s-au păstrat rămășițele a două cuptoare de ars vase de lut, ceea ce ar confirma că ocupația nu le era străină localnicilor. La
Balatina, Glodeni () [Corola-website/Science/305173_a_306502]
-
locul fostei așezări s-a găsit un ac de aramă și ceramică specifică pentru epoca de aramă în sud-estul Europei. Lângă Bardar au mai fost descoperite două stațiuni de la sfârșitul mileniul II î.Hr. Tot aici s-au depistat fragmente de oale de lut specifice epocii bronzului târziu. În apropierea satului s-au mai descoperit multe fragmente, obiecte din sec. IV-III î.Hr. și a sec. VIII-XIV e.n. Rădăcinile acestui cuib uman coboară în straturile istoriei la o adîncime de 5500 ani. El
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
animalelor, comerțul. În documentele recensământului întâlnim nume mândre de șoimani - Toader Spătaru, Vasile Cucu, Ioniță Balmuș, Timofti Visca, Gheorghiță Gabura, Ștefan Lesanu, Toader Burcă, Constantin Vodă s.a. În podgoriile dincolo de râul Ciuluc plugul scoate și astăzi la suprafață cioburi de oale, oseminte și cărbuni putreziți. Sub rădăcinile copacilor zace așezarea preistorică Curmeiești, pângărită de triburile nomade, vatra de la care s-a desprins mai târziu localitatea de pe colina împrejmuită cu stufării din lunca Răutului. Sărătenii pe Răut este menționat documentar în anul
Sărătenii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305219_a_306548]
-
format aici în mileniul III î Hr. Apoi ceva mai târziu s-a format încă unul. Oamenii locuiau în case făcute din bârne acoperite cu paie sau stuf, pereții fiind lipiți cu lut. Printre locuitori erau oameni dibaci în modelarea oalelor de lut, pe care le înfrumusețau cu picturi de culoare cafenie și albă. Vasele aveau diferite forme și mărimi. Majoritatea celorlalte obiecte casnice erau făcute din cremene și oase de animale, dar localnicii cunoșteau și arama Satele au ars, în jurul
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
epocii, care coincide și cu începutul culturii geto-dacilor. La Bălăceanca s-au descoperit două așezări cu zece bordeie și șase locuințe de suprafață. Urme ale unei locuiri îndelungate s-au găsit sub mănăstirea Mihai-Vodă. S-au descoperit: cuptoare de ars oale, cești dacice, o monedă din timpul împăratului roman Galienus, cosoare, râșnițe rotative etc. Descoperirile din secolul al IV-lea confirmă coexistența în zona Capitalei a unor populații dacice cu goții și sarmații de ramură alanică și faptul că existau relații
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
ingineri, farmaciști, profesori, învățători, în special învățători în urma cărora stă o muncă asiduă și responsabilă, pe cum la Vârșeț, Alibunar, Uzdin, Torac și bineînțeles în satul lor natal, Sărcia. Școala Normală au terminat-o mai mulți sărcieni pe cum: SOFIA OALĂ Jdicu, ION OALĂ, ION-IONIȚĂ ROTARIU, IOSIF LĂPĂDAT-BAGEA, LIVIA BRENICI Marina, ANUȚA PANCARICEAN Groza, PETRA PANCARICEAN Baba, BUJOARA JIVOIN Gruiescu, SOLOMON MIOC, LUCIA PANCARICEAN Petrovici, VICTORIA ROTARIU Dajdea dar sunt și dintre acei sărcieni care au terminat Liceul și alte școli
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
învățători, în special învățători în urma cărora stă o muncă asiduă și responsabilă, pe cum la Vârșeț, Alibunar, Uzdin, Torac și bineînțeles în satul lor natal, Sărcia. Școala Normală au terminat-o mai mulți sărcieni pe cum: SOFIA OALĂ Jdicu, ION OALĂ, ION-IONIȚĂ ROTARIU, IOSIF LĂPĂDAT-BAGEA, LIVIA BRENICI Marina, ANUȚA PANCARICEAN Groza, PETRA PANCARICEAN Baba, BUJOARA JIVOIN Gruiescu, SOLOMON MIOC, LUCIA PANCARICEAN Petrovici, VICTORIA ROTARIU Dajdea dar sunt și dintre acei sărcieni care au terminat Liceul și alte școli de specialitate la
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
ca să își doarmă și el somnul de veci în cimtrirul din Sărcia. Trebue neapărat să amintim faptul că, Ion Lăpădat a avut înclinații spre litera scrisă, a scris versuri și proză dar nu a rămas, în urma lui, nimic publicat. Sofia Oală este născută în anul 1914 în America, orașul Detroit unde i-au fost părinții care dealtfel sunt de origine din Sărcia. După revenirea lor în satul natal, dânsa îți continuă școlarizarea la Școala Normală în România. Odată cu terminarea școlii și
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]