5,280 matches
-
celui care se știe a fi un impostor, otrăvesc sufletele unora dintre românii noștri. Totuși, adevărul învinge și se face cunoscut către români, iar acest adevăr înmulțește în fiecare zi oastea slujitorilor loiali ai Tronului și Casei Regale a României, oaste care numără deja zeci de mii de români hotărâți să lupte pentru restaurația Monarhiei Constituționale și salvarea Țării de la dezastrul în care a fost aruncată de urmașii politrucilor din eșaloanele 2 și 3 ale PCR și Securității. Majestatea Voastră, speranța
Scrisoare emotionanță de la un preot către Regele Mihai by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/52698_a_54023]
-
1470, pregătea un eveniment istoric. El atacă și incendiază Brăila sub aparenta bună intenție că vrea să scape Țara Românească de otomani și să-l dea jos de pe tron pe Radu cel Frumos. Ca să evite eventualele proteste ale celor din oaste, Ștefan cel Mare a prădat și Ialomița pentru câteva bucate de luat la drum. Dar gat cu reușita lui de-al pune pe Laiotă Basarab în Țara Românească, e timpul pentru alte evenimente ale zilei. Autor: Răzvan Băltărețu [caption id
Istoria la zi. Ce s-a întâmplat pe 27 februarie () [Corola-journal/Journalistic/67215_a_68540]
-
semne oamenilor s-o ia mai pîn colo, avînd treaba. Oamenii il ocolesc și sînt siguri că au de a face cu un nebun. Pencă să vedeți dumnealui ce face... El a apucat binișor de pe trotuar o furnicută pe care oastea bestiala a trecătorilor era gata s-o ia pe talpă și s-o strivească de asfalt, îi vorbește, îi spune ceva, ca și cum pe viitor să fie ceva mai atentă cu brutele astea de pe Magheru. Pe urma caută în buzunar o
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
te supue... Ardeleanul a zis-o. * TURCII invadează Muntenia. Țepeș îi hărțuiește, aplicând tactica gherilei, ceva nou pentru musulmani... Ei speră că muntenii vor fi siliți să iasă la luptă deschisă. Dar nu îi vor ierta deloc, și, sub presiunea oștilor împărătești, ridică o tabără în așteptare, apoi ...la București înștiințare Cu solii încredințate trimese, Cum că el (sultanul) vrea pe țară să ierte Și numai pe Domnul său să certe. Vlad vrea să profite de ezitarea vrăjmașilor. Se deghizează în
Un Hercule valah by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7431_a_8756]
-
de măgar, gândim noi - următorul plagiat: Orologiul sună oră de dreptate, La Bruxelles, în poartă, oare cine bate ? -Eu sunt, dom' Barroso, eu Vosganian... Și-am venit din partea-l domnu' Tăricean... Dar, deschide-mi ușa, că la noi e lată: Oastea penelistă zace sfărâmată; -Eu credeam că-n poartă-I Leonard Orban... -De nu ești acela, mai așteaptă-un an... -Bolintineanu, îi zic. Felicitări! Dacă nu te ogoi îți prevăd un viitor strălucit pe filiera Jilava-Aiud-Rahova-Poarta Albă... -Mersiu! CE MAI AUZIM
La Bruxelles, in poarta, oare cine bate? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10148_a_11473]
-
și realismul cel mai crunt era de natură fantastică” -, alegoria satirică și viziunea onirică așijderea, în pagini de mare poezie, precum cele care-l evocă pe Câinele de lemn în sanatoriu, în compania altor personaje pitorești (nebuni, înțelegem) - Conducătorul de Oști Celeste sau Regele Nisipurilor Mișcătoare. Spuneam că fiecare capitol se încheie cu un pasaj în italice (mai scurt sau mai amplu, de la un rând până la o pagină), care are mereu sunetul unui adevărat poem în proză, halucinant, vizionar sau chiar
O proză atipică by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3858_a_5183]
-
de petrol, grîne și de armată în războiul pe care îl preconiza, invadarea Rusiei. De aceea, nu i-a încurajat pe exaltații săi partizani din Garda de Fier, nu-i convenea înclinația lor spre haos și anarhie. Pentru înfruntarea de oști care se anunța, trebuia să asigure liniștea și ordinea în spatele frontului și în acest scop Antonescu era, evident, omul potrivit". De unde rezultă că istoria s-a văzut rescrisă în comunism nu doar de către istorici, ci și de către scriitori, ultimii exploatînd
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
urmare în p. 2).Mihai Neamțu și partidul său au semnat alianța de centru dreapta construită în jurul PDL. În timpul campaniei pentru referendum Neamțu s-a numărat printre susținătorii lui Traian Băsescu. Iată scrisoarea lui Mihai Neamțu: "APELUL UNUI LICEAN CĂTRE „OASTEA NAȚIONALISTĂ” (1995): La început de an, în miez de iarnă, oastea naționalistă românească (risipită pe aiurea, în fel și chip, pe criterii tot mai variate) se află într-un moment de grea încercare. Nu vrem să fim profetici și nici
Mihai Neamţu, scrisoare către mişcările neolegionare () [Corola-journal/Journalistic/42612_a_43937]
-
alianța de centru dreapta construită în jurul PDL. În timpul campaniei pentru referendum Neamțu s-a numărat printre susținătorii lui Traian Băsescu. Iată scrisoarea lui Mihai Neamțu: "APELUL UNUI LICEAN CĂTRE „OASTEA NAȚIONALISTĂ” (1995): La început de an, în miez de iarnă, oastea naționalistă românească (risipită pe aiurea, în fel și chip, pe criterii tot mai variate) se află într-un moment de grea încercare. Nu vrem să fim profetici și nici sentențioși, dar evoluția social-politică din ultimul timp pare să demonstreze aceasta
Mihai Neamţu, scrisoare către mişcările neolegionare () [Corola-journal/Journalistic/42612_a_43937]
-
este dușmanul comun. Am blamat necontenit (chiar dacă just) opoziția și pe „diversioniștii” de la M.P.R., fără să avem în vedere că președintele Iliescu lucrează netulburat „pentru liniștea noastră”. Nu este acum momentul să descoperim care sînt rădăcinile acestui conflict ce macină oastea naționalistă românească sau care sînt șansele unei reconcilieri. Vom trage doar un semnal de alarmă: dacă ura, pizma reciprocă nu se vor potoli, vom dezamăgi iremediabil atîția tineri sinceri, dar dezorientați. Oare nimic nu e adevărat din ceea ce pretindem că
Mihai Neamţu, scrisoare către mişcările neolegionare () [Corola-journal/Journalistic/42612_a_43937]
-
când n-a mai rezistat faulturilor repetate, erorilor de arbitraj și ostilității tribunei. În rest, diferențe esențiale. Maradona a făcut Argentina, Barcelona l-a făcut pe Messi. Messi e un fotbalist excepțional, dar nu e lider, nu e căpitan de oști nici măcar cât a fost Mascherano. Maradona căuta mingile, Messi se izolează într-o lume a lui, exact când Argentina are mai mare nevoie de el. Discursul lui Diego e la fel de puternic ca jocul său. Messi nu vorbește, se strecoară, nu
GERMANIA - ARGENTINA 1-0, FINALA CM 2014. Ionuț Vulpescu: De Ce a pierdut Argentina finala cu Germania. Comparație Messi - Maradona by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/73734_a_75059]
-
drumul pe care-l căuta prin pădure pentru a ajunge la Sibiu spre a scăpa de urgia lui Mihnea cel Rău, își găsește salvarea vieții sale și a celor care îl însoțeau. Printre oștenii săi se afla și căpitanul de oaste Sava, numit apoi Sava Haiducul, deoarece, zăbovind stăpânul său mai mult, a mers prin localitățile învecinate pentru a face rost de hrană. Ana-Maria Grad Țara orhideelor își așteaptă oaspeții cu minunățiile sale l Orașul-stat Singapore, un loc unde tradiționalul se
Agenda2004-39-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282930_a_284259]
-
generale, una de turism, a treia fiind o rubrică auto. A câștigat mai puțin din gazetărie când a lucrat la Oficiul Național de Turism (ONT); era prea ocupat și nu avea vreme de scris. Chiar și în armată - a făcut oaste un an și patru luni - a câștigat din scrisul la ziar, e drept, la publicații cazone. Avea, astfel, o soldă de câteva zeci de lei, dar primea pentru colaborări la două publicații militare aproape o mie de lei pe lună
Agenda2005-09-05-eveniment () [Corola-journal/Journalistic/283426_a_284755]
-
limba mecanică./ Știa ce spune grecul săracu':/ nu-ți lua turcoaică - îl iei pe dracu',/ nici casă-n Vlahia - ferește Doamne/ că-i cad ferestrele după trei toamne/ că vin cumanii și pecenegii/ și gugumanii și viceregii/ și-n fruntea oștii săltând buricu'/ Haplea al nostru cu polonicu'." (Haplea). Dar aceeași realitate bolnavă, același peisaj terifiant "vomitat" de tabloul social se regăsește pe un obraz general, colectiv, inert-indiferent, pe care poetul nu deslușește mai nimic. Ceea ce nu se schimbă, în toată
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
pământul spălat acum de păcat, împăcat cu Dumnezeu, iar „domniile“, „stăpânirile“ și „puterile“ cereștii cetăți își ridică porțile spre a lăsa să intre Împăratul măririi. Lui îi urmează pe această triumfală cale toți drepții dinainte de venirea Lui în lume, iar oștile cele cerești îi ies întru slăvită întâmpinare. Astfel, Iisus intră întru împărăția Sa, lăsând și pentru noi, oamenii, deschise porțile casei noastre părintești din Ceruri și liberă calea spre cetatea stătătoare, veșnică, după care caută sufletul nostru. Iar de pe muntele
Agenda2006-21-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284992_a_286321]
-
octombrie, la ora 11,30, la Centrul Militar Zonal Timiș, în Piața Libertății din Timișoara, a avut loc un incident cumplit, iar mulți spun că nu-și aduc aminte să se fi întâmplat așa ceva în cadrul activităților ce preced plecarea la oaste a tinerilor. În acea zi fuseseră chemați la încorporare vreo sută de tineri. Felix Valentin A. , de 28 de ani, din Tomești, venise pentru clarificarea situației militare. „Acest tânăr nu a trecut prin flux, doar se prezentase, nu a avut
Agenda2005-41-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/284302_a_285631]
-
să-i ceară părerea hatmanului Neculce. Turcii înaintau. Tătarii prădau, jefuiau, pârjoleau. Cazacii într-un vârtej nebun de cai roiau în jurul avangărzii lor, s-o apere. Cei 4000 de muscali, câți alcătuiau avangarda, se retrăgeau încercând să se unească cu oastea împăratului, dar la Stănilești sunt opriți. Petru cel Mare văzându-se încolțit, în primejdie de a fi prins ...atunce m-au chemat pre mine, fiind hatman și mi-au dzis... Neculce are acea convorbire dramatică împreună cu țarul tuturor Rusiilor aflat
Așadar, atunci mă cheamă țarul și zice... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8938_a_10263]
-
și Assan-beg, și Ali-beg, și Scander-beg, și Grana-beg, și Oșu-beg, și Valtival-beg, și Serefaga-beg, domnul din Sofia, și Cusenrabeg, și Piri-beg, fiul lui Isac-pașa cu toată puterea lui de ieniceri. Acești mai sus numiți erau toți căpitanii cei mari cu oștile lor. Auzind și văzând noi acestea, am luat sabia în mână și, cu ajutorul Domnului dumnezeului nostru atotputernic am mers împotriva dușmanilor creștinătății, i-am biruit și i-am călcat în picioare și pe toți i-am trecut sub ascuțișul săbiei
Curierul „Ginta latină” by C. Esarcu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2226]
-
n-ar mai fi fost nevoit să recurgă la terorism. Metoda sa rămâne, desigur, atacul prin surprindere și celelalte mijloace necavalerești ale lumii a treia, eternă, orice s-ar zice... Când copacul umbre lungi aruncă, pe înserat, el își strânge oastea, o așează pe trei coloane. Erudițianul pretinde că nu citise nicăieri să fi fost trei... În rest, admite că e o istorie adevărată. Muntenii înaintează astfel pe furiș, împresurând poziția turcească, păcălind străjile... Intră cu năvală acoperită În tabăra păgână
Balada lui Argineanu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7295_a_8620]
-
amestecă și ele în conflict. Turcii sunt încercuiți. Când încearcă să scape Mahomed însuși se vede încolțit, gata să fie prins. E prima lui înfrângere europeană. Asaltul e atât de puternic, încât sultanul crede că are de a face cu oști numeroase. Parcă muntenilor le-ar fi sporit numărul. Satana intervine zadarnic aruncând asupra protejaților săi o ceață artificială, să-i scape. Arhanghelul Mihail dă ordin îngerilor să atace direct drăcimea. Armele lor, în afara paloșelor de foc, niște lasere, sunt: Cruci
Balada lui Argineanu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7295_a_8620]
-
mare. Dar unde e Mahomed?... El încerca acum să scape pe unde-i mai scurt, mai aproape. Înconjurat de o ceață, se strecura pe unde moartea era mai rară. Avu noroc. Dacă încăpea pe mâna lui Țepeș... Așa scăpă de oștile române Mohamed acoperit de rușine. Eminescu l-a ales pe Mircea cel Bătrân, ca simbol al rezistenței naționale. Bătălia de la Rovine e și mai veche, e drept, iar modestia bătrânului, înțelepciunea lui, mai potrivite stilului autohton. Acest nebun de Vlad
Balada lui Argineanu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7295_a_8620]
-
îngrozită. Un potop de agheazmă năvălește după ea. Numai Mamona reușește o diversiune, momidu-i pe învingători cu lucruri scumpe, - să prade, să le abată atenția, spre a le da timp turcilor să fugă. Așa se explică de ce o parte a oștii dușmane scăpă de dezastru. Curios, Argineanu nu apare, deși epica îi semănă. El e un solitar însă. Balada, dacă-i baladă, iubește singurătatea. Ce păcat!... Când își vâră dracu' coada...
Balada lui Argineanu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7295_a_8620]
-
În pas de defilare - Mariana POPESCU Privită de-a lungul timpului, în România, muzica militară a avut o evoluție spectaculoasă. De la prezența în oștile române a buciumașilor, a trâmbițașilor, a toboșarilor, a fanfarelor de tip oriental: meterhanele și taburhanele, se ajunge la înființarea în anul 1830, a unor „muzici trebuitoare la corpul miliției pământești”, odată cu organizarea pe baze moderne a armatei - Armata Națională
?n pas de defilare by Mariana POPESCU [Corola-journal/Journalistic/83463_a_84788]
-
după această dată, însemnătatea ei pe eșichierul politico-militar al acestui colț mărginaș al creștinătații crește necontenit. Aici se sfârșește, în 1317, Maria, fiica ducelui Casimir al Poloniei și regină a Ungariei. Sub zidurile Timișoarei își adună Carol Robert d’Anjou oastea cu care invadează Țara Românească și tot aici se înapoiază cu mica suită ce-i rămâne după catastrofala incursiune ce avea să se oprească la Posada. Disputat de partidele rivale ce urmăresc fiecare coroana maghiară după moartea suveranului, orașul devine
Agenda2003-48-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281758_a_283087]
-
teritoriale) înființate la Lipova, Cenad, Gyula, Moldova Veche, Orșova, și mai apoi Ineu, Caransebeș și Lugoj, devenind sediul beglerbeiului, cu rang de pașă sau uneori chiar de vizir. Lumea creștină continuă să aprecieze însemnătatea Timișoarei și după ocuparea ei de către oștile turcești. Într-o scrisoare adresată în aprilie 1596 nunțiului papal Visconti, i se recomanda intervenția pe lângă principele Transilvaniei, Sigismund Bathory, ca să cucerească Cetatea Timișoarei, căci „cucerirea ei ar băga spaima în dușmani”. Orașul juca rolul de pivot în strategia otomană
Agenda2003-48-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281758_a_283087]