10,695 matches
-
an, boierului Ionașco Cehan, asupra Volosenilor, fost sat domnesc din ținutul Fălciu, „ascultător de ocolul Stănilești”, întrucât făcuse „slujbă credincioasă” și-i dăduse domnitorului șase cai și 200 galbeni ungurești la vreme de restriște. În vecinătatea ocolului Hușilor se afla ocolul Stănilești, constituit, probabil, în legătură cu morile domnești de acolo, sub domnia lui Ieremia Movilă. În 1627, ocolul era deja desființat și siliștea era atribuită de Miron Barnovschi (1633) lui Ionașco Cehan, atunci mare pitar. Cehăneștii au devenit în timp proprietarii unor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
întrucât făcuse „slujbă credincioasă” și-i dăduse domnitorului șase cai și 200 galbeni ungurești la vreme de restriște. În vecinătatea ocolului Hușilor se afla ocolul Stănilești, constituit, probabil, în legătură cu morile domnești de acolo, sub domnia lui Ieremia Movilă. În 1627, ocolul era deja desființat și siliștea era atribuită de Miron Barnovschi (1633) lui Ionașco Cehan, atunci mare pitar. Cehăneștii au devenit în timp proprietarii unor moșii întinse în această zonă. Aceluiași Ionașco Cehan, în 1630, i se întărea siliștea Stănilești de lângă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1630, i se întărea siliștea Stănilești de lângă Huși, proprietate substanțială, ce apare în documente în mai multe rânduri. La 10 martie 1635, Vasile Lupu îi reconfirma siliștea Stănileștilor, fostă proprietate domnească „lângă târgul Huși și a avut și sate de ocol”. Siliștea Stănilești îi aducea acestui mare proprietar din zonă venituri consistente, căci Vodă o dăruia „cu bălți de pește și cu vad de moară în Prut..., care acea seliște a fost dreaptă domnească lângă târgul Huși, și a avut și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
îi aducea acestui mare proprietar din zonă venituri consistente, căci Vodă o dăruia „cu bălți de pește și cu vad de moară în Prut..., care acea seliște a fost dreaptă domnească lângă târgul Huși, și a avut și sate de ocol” . După cum arată uricul din 10 martie 1638, domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) „dă și întărește” lui Ionașco Cehan, acum vornic, și lui Duca, comis, satul Novaci, la nord de Huși. Domnul îi mai întărește lui Ionașco Cehan siliștile: Stănilești, Voloseni, Măicani
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de pește: Căușul, Alba, Neagra, Paplea, Cerbicana, Gârla Stâlpului și Lungul. Voievodul a confirmat celor doi dregători (Ionașco Cehan și Duca) „a lor direaptă ocină și daanie și cumpărătură din ispisoc” satul Novaci, care „a fost drept domnesc, ascultător de ocolul târgului Hușilor”. Același domn, în 1638, poruncea târgoveților din Huși să nu încalce hotarul satului Novaci, deoarece beneficiarii daniei au dat niște bani „în treaba țării lui Ștefan Tomșa Voevod”. (Satul Voloseni pare să fi fost o proprietate mai veche
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ștefan Tomșa Voevod”. (Satul Voloseni pare să fi fost o proprietate mai veche a lui Ionașco Cehan, pe care domnitorul Vasile Lupu doar a recunoscut-o și a întărit-o, conform dreptului medieval: „a fost drept al nostru ascultător de ocolul Stănileștilor”.) Tot din ocolul domnesc al Hușilor au fost donate bălțile Lăpușna și Lăpușnița de pe Prut, iar prin hrisovul din 27 martie 1640, a dăruit mănăstirii Trei Ierarhi patru fălci de vie de la Huși, situate pe dealul Dric. Peste câțiva
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Voloseni pare să fi fost o proprietate mai veche a lui Ionașco Cehan, pe care domnitorul Vasile Lupu doar a recunoscut-o și a întărit-o, conform dreptului medieval: „a fost drept al nostru ascultător de ocolul Stănileștilor”.) Tot din ocolul domnesc al Hușilor au fost donate bălțile Lăpușna și Lăpușnița de pe Prut, iar prin hrisovul din 27 martie 1640, a dăruit mănăstirii Trei Ierarhi patru fălci de vie de la Huși, situate pe dealul Dric. Peste câțiva ani, în 1646, domnitorul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ierarhi patru fălci de vie de la Huși, situate pe dealul Dric. Peste câțiva ani, în 1646, domnitorul le întărea orășenilor hotarul târgului, care fusese ales și „stâlpit” de însuși Toma Cantacuzino, mare vornic al Țării de Sus. Daniile domnești din ocolul târgului Huși vor continua în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Domnitorul Gheorghe Duca a întărit mănăstirii Sf. Vineri din Iași, prin hrisovul din 8 aprilie 1669, mai multe vii, danii mai vechi ce proveneau de la diverși proprietari
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în urma mărturiei făcute de boierii hotarnici, același voievod întărea Episcopiei, la 22 aprilie 1674, stăpânirea asupra satului, luând zeciuială și din vii. Puternic favorizată de domnitorii din secolul al XVII-lea prin donații semnificative, intrând în posesia fostelor sate de ocol și a unor părți din hotarul târgului, dar și prin scutiri de dări, Episcopia a ajuns cea mai puternică instituție din Huși și una dintre cele mai puternice instituții eclezistice din Moldova, în pofida împotrivirii târgoveților. Părăsirea curților domnești, inclusiv a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Episcopia a ajuns cea mai puternică instituție din Huși și una dintre cele mai puternice instituții eclezistice din Moldova, în pofida împotrivirii târgoveților. Părăsirea curților domnești, inclusiv a pe cea a Hușilor, de către domnitorii Moldovei, în favoarea unei capitale stabile, și destrămarea ocolului târgului au avut consecințe negative în evoluția orașului nostru în secolul al XVII-lea. Hușii aveau circa 1.400 de locuitori în vatra târgului, iar în jur se aflau trei sate: Corni, Plopeni și Broșteni. Populația începea să scadă, deplasându
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
între evoluția târgului Huși și dezvoltarea căii comerciale spre Galați, după pierderea Chiliei (1484) și, în general, se consideră că orașul a cunoscut o mai mare dezvoltare în a doua parte a domniei marelui voievod. Ștefan cel Mare a constituit „ocolul” târgului, având în vedere și aprovizionarea curții. Satele din jur, ca și târgul, depindeau de curtea domnească de aici, despre care nu avem suficiente informații. Este cert însă că, în jurul acesteia, exista o anumită efervescentă politică, militară și chiar economică
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
efort substanțial. Dacă mai adăugăm și populația statornică a Hușilor, nu foarte numeroasă, ne putem imagina aglomerarea din așezarea de pe Drăslăvăț. Când domnul se afla la Huși, Curtea devenea centrul administrativ al țării. În același timp, târgul Huși avea un ocol de sate, care depindea din punct de vedere militar și judecătoresc de curtea domnească. Istoricii au stabilit că, în vara anului 1495, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, au fost zidite la Huși, curțile domnești și biserica cu hramul Sfinții
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
73 slugi, 9 nevolnici și bătrâni ș.a., la care se adaugă o categorie de oameni nesupuși dărilor obștești: 15 slujitori bisericești, 4 privilegiați; în total, erau înregistrați 188 locuitori. În 1875, Broștenii aparțineau Episcopiei și făceau parte din ținutul Fălciu, ocolul Prut. Satul avea biserică, iar populația era alcătuită din: 2 preoți, 1 diacon, 2 dascăli, 3 mazili, 17 bejenari, 8 nevolnici, 1 vătaf, pe lângă moșiile Pogănești, Epureni, Hondriceni ș.a., cu un număr de 401 locuitori. Cornii, situat la nord de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ținuturi aveau doar un dregător (Bacău, Târgu Frumos, Hârlău, Covurlui și Vaslui). Târgul Huși, devenit oraș, aparținea din punct de vedere administrativ de vornicia din Țara de Jos, alături de alte 11 orașe: Iași, Orhei, Chișinău, Lăpușna, Vaslui, Bârlad, Adjud, Vrancea (ocol), Focșani, Tecuci, Piscu, Galați. Vornicia Țării de Sus cuprindea 18 orașe: Botoșani, Hotin, Siret, Neamț, Roman, Dorohoi, Baia, Cernăuți, Soroca, Ștefănești, Șcheia, Câmpulung (care era de fapt numai ocol, nu și oraș), Suceava, Piatra, Trotuș, Bacău, Cotnari, Hârlău, Târgu Frumos
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
alte 11 orașe: Iași, Orhei, Chișinău, Lăpușna, Vaslui, Bârlad, Adjud, Vrancea (ocol), Focșani, Tecuci, Piscu, Galați. Vornicia Țării de Sus cuprindea 18 orașe: Botoșani, Hotin, Siret, Neamț, Roman, Dorohoi, Baia, Cernăuți, Soroca, Ștefănești, Șcheia, Câmpulung (care era de fapt numai ocol, nu și oraș), Suceava, Piatra, Trotuș, Bacău, Cotnari, Hârlău, Târgu Frumos. Asemeni celorlalte târguri ale Moldovei, Hușii aveau un consiliu orășenesc, alcătuit din șoltuz (primar) și 12 pârgari, ce îndeplineau funcții asemănătoare consilierilor de astăzi: ajutau la strângerea dărilor pentru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
diferite localități. Numiți și vornici de târg, dregători sau namestnici, ureadnicii erau reprezentanții autorității domnești pe lângă organele administrative orășenești alese. Ei dirijau întreaga administrație locală și regională. Erau subordonați marilor vornici și aveau atribuții atât în orașe, cât și în ocoalele domnești. Principala lor atribuție era aceea de a supraveghea încasarea impozitelor și a deșugubinelor, în special din a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Aveau în subordine slujbașii fiscali și dregătorii locali, cum ar fi podvodarii, globnicii, deșugubinarii și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Împreună cu dregătorii aleși ai orașelor (șoltuzi și pârgari), cu diferiți locuitori și cu alți slujbași, dădeau mărturii privind vânzări și cumpărări de terenuri, vii, prisăci, case ș.a. Mai puteau fi delegați și la efectuarea diferitelor hotărniciri în afara orașului sau a ocolului. Totodată, în calitate de reprezentanți domnești, răspundeau de executarea obligațiilor în muncă datorată domnului, ca proprietari feudali, de către locuitorii satelor din ocoale. Domnia le cerea adeseori vornicilor de Huși, ca și altor slujbași locali, să nu păgubească interesele Episcopiei de Huși, să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cumpărări de terenuri, vii, prisăci, case ș.a. Mai puteau fi delegați și la efectuarea diferitelor hotărniciri în afara orașului sau a ocolului. Totodată, în calitate de reprezentanți domnești, răspundeau de executarea obligațiilor în muncă datorată domnului, ca proprietari feudali, de către locuitorii satelor din ocoale. Domnia le cerea adeseori vornicilor de Huși, ca și altor slujbași locali, să nu păgubească interesele Episcopiei de Huși, să nu impună satele Episcopiei „la nevoile târgului”, să nu globească și să nu prade satele aparținătoare. La 1 noiembrie 1620
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
continuarea unui proces pe care D. Ciurea îl presupune ca datând din secolul al XIV-lea. Protecția acordată Episcopiei de către domnie, în secolele următoare, este dovedită de hrisoavele prin care domnii scuteau satele supuse Episcopiei (care nu făceau parte din ocol) de plata „cheltuielilor târgului”, pe care erau datori să le suporte numai orășenii. Domnii se adresau funcționarilor locali (ureadnicilor, pârcălabilor, șoltuzilor și pârgarilor), în dese rânduri, cu porunca de a nu le percepe dări în produse sau în muncă. O
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
șoltuzilor și pârgarilor), în dese rânduri, cu porunca de a nu le percepe dări în produse sau în muncă. O altă modalitate de a proteja interesele Episcopiei și de a-i întări averea a constituit-o daniile de sate din ocolul Hușilor, prin care se micșora suprafața acestuia, de care beneficiaseră târgoveții. De exemplu, domnitorul Moise Movilă (1630-1631) semna în anul 1630 uricul prin care dăruia Episcopiei satul Broșteni, care mai înainte fusese „ascultător” de același ocol, indicându-i și hotarele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
daniile de sate din ocolul Hușilor, prin care se micșora suprafața acestuia, de care beneficiaseră târgoveții. De exemplu, domnitorul Moise Movilă (1630-1631) semna în anul 1630 uricul prin care dăruia Episcopiei satul Broșteni, care mai înainte fusese „ascultător” de același ocol, indicându-i și hotarele. Moșia Broșteni avea nu numai prețioasele vii, ci și mori și grădini, aducătoare de venituri însemnate. Prin danii repetate, ocolul a dispărut, după care domnii au început să dăruiască părți din hotarul târgului, mai puțin persoanelor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
anul 1630 uricul prin care dăruia Episcopiei satul Broșteni, care mai înainte fusese „ascultător” de același ocol, indicându-i și hotarele. Moșia Broșteni avea nu numai prețioasele vii, ci și mori și grădini, aducătoare de venituri însemnate. Prin danii repetate, ocolul a dispărut, după care domnii au început să dăruiască părți din hotarul târgului, mai puțin persoanelor particulare și mai mult Episcopiei. Astfel, în 1663, Racoviță Cehan, mare logofăt, primea o bucată din hotarul târgului Huși, aleasă de Constantin logofăt al
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1834, orașul devenea capitală de ținut, în locul târgului Fălciu, rămas la periferia Moldovei, cu noi instituții administrative: isprăvnicie, judecătorie, o școală primară și eforie. În 1855, în ținutul Fălciu erau următoarele așezări urbane și semiurbane: târgul Huși, târgușoarele Fălciu, în ocolul Prut și Răducăneni, în ocolul Podoleni. În 1859, orașul Huși devine reședința județului Fălciu („rezidența ținutului”), plasa Prut, de asemenea, reședința tribunalului și episcopia. Mutându-se reședința administrativă, orașul se dezvoltă și prin fluxul de funcționari și dregători domnești. În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ținut, în locul târgului Fălciu, rămas la periferia Moldovei, cu noi instituții administrative: isprăvnicie, judecătorie, o școală primară și eforie. În 1855, în ținutul Fălciu erau următoarele așezări urbane și semiurbane: târgul Huși, târgușoarele Fălciu, în ocolul Prut și Răducăneni, în ocolul Podoleni. În 1859, orașul Huși devine reședința județului Fălciu („rezidența ținutului”), plasa Prut, de asemenea, reședința tribunalului și episcopia. Mutându-se reședința administrativă, orașul se dezvoltă și prin fluxul de funcționari și dregători domnești. În 1859, ținutul Fălciu cuprindea următoarele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși devine reședința județului Fălciu („rezidența ținutului”), plasa Prut, de asemenea, reședința tribunalului și episcopia. Mutându-se reședința administrativă, orașul se dezvoltă și prin fluxul de funcționari și dregători domnești. În 1859, ținutul Fălciu cuprindea următoarele localități semiurbane: Fălciu, în ocolul Prut, Răducăneni, în ocolul Podoleni, Docolina și Urdești. Orașul era în continuare, și în 1871, reședința prefecturii județului Fălciu, a tribunalului și a episcopiei. Aici se mai aflau un seminar, o școală primară de băieți și una de fete, o
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]