4,587 matches
-
Turcii trebuiau să apere un front de 600 km cu doar 50.000 de oameni și 130 de tunuri. Turcii erau puternic depășiți numeric de ruși și trebuiau să asigure apărarea unei regiuni muntoase dificile. Pe 27 mai, în plină ofensivă rusă, ministrul de interne otoman Talal Pașa a ordonat deportarea tuturor armenilor din regiune în Siria și Mosul. Până pe 13 iunie, rușii fuseseră obligați să se retragă pe pozițiile de plecare, dar șase zile mai târziu au lansat o nouă
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
rusă, ministrul de interne otoman Talal Pașa a ordonat deportarea tuturor armenilor din regiune în Siria și Mosul. Până pe 13 iunie, rușii fuseseră obligați să se retragă pe pozițiile de plecare, dar șase zile mai târziu au lansat o nouă ofensivă, de această dată spre nord-vestul lacului Van. Ofensiva, organizată sub comanda lui Oganovski, a vizat dealurile de la vest de Malazgirt. Rușii au subestimat efectivele otomane din regiune și au fost surprinse de contraatacul turcilor în dreptul orașului Malazgirt. După această înfrângere
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
ordonat deportarea tuturor armenilor din regiune în Siria și Mosul. Până pe 13 iunie, rușii fuseseră obligați să se retragă pe pozițiile de plecare, dar șase zile mai târziu au lansat o nouă ofensivă, de această dată spre nord-vestul lacului Van. Ofensiva, organizată sub comanda lui Oganovski, a vizat dealurile de la vest de Malazgirt. Rușii au subestimat efectivele otomane din regiune și au fost surprinse de contraatacul turcilor în dreptul orașului Malazgirt. După această înfrângere, rușii s-au îndreptat spre Muș. Oganovski nu
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
al 9-lea și diviziile 17 și 28 otomane. În ciuda unor condiții grele de deplasare, turcii au reușit să se reorganizeze foarte rapid și eficient. Forțele expediționare 1 și 5 au fost plasate la sud de direcția de deplasare a ofensivei ruse, iar în partea opusă forțele de sub comanda generalului Abdülkerim Pașa. Generalul Abdülkerim comanda o grupare independentă din Armata a 3-a, aflată în subordonarea directă a lui Enver Pașa. Pe 24 septembrie, marele duce Nicolae a fost promovat, fiind
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
se retragă în Anatolia centrală, și a cucerit orașele Muș și Bitlis (2 martie - 24 august). Bitlisul fusese ultimul punct defensiv important care mai împiedica înaintarea rușilor în Anatolia centrală și spre Mesopotamia. În iulie, generalul Iudenici a întreprins o ofensivă spre Erzican, oraș pe care l-a cucerit pe 2 iulie. Ofensiva otomană spre Trabzon a fost oprită și otomanii au încercat să stabilizeze frontul pe un aliniament cât mai favorabil defensivei. La începutul lunii august, Mustafa Kemal a reluat
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
2 martie - 24 august). Bitlisul fusese ultimul punct defensiv important care mai împiedica înaintarea rușilor în Anatolia centrală și spre Mesopotamia. În iulie, generalul Iudenici a întreprins o ofensivă spre Erzican, oraș pe care l-a cucerit pe 2 iulie. Ofensiva otomană spre Trabzon a fost oprită și otomanii au încercat să stabilizeze frontul pe un aliniament cât mai favorabil defensivei. La începutul lunii august, Mustafa Kemal a reluat acțiunile ofensive și a cucerit Muș și Bitlis. După pierderea acestor orașe
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
a lacului Van a continuat de-a lungul întregii veri, dar fără rezultate importante pentru vreuna dintre părți. După recucerirea în august a celor două orașe, Ahmet İzzet Pașa a hotărât să treacă la contraofensivă la o săptămână după încheierea ofensivei rușilor. Trei corpuri de armată otomane (3, 4 și 16) au executat un marș de-a lungul litoralului Mării Negre. Pe 2 august, Armata a 2-a a început la rândul ei înaintarea. În vreme ce generalul rus Iudenici era în nord și
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
facilitate de lipsa de inițiativă din partea rușilor. Odată cu venirea iernii, orice acțiune militară a trebuit să înceteze datorită unei ierni neobișnuit de grele. Situația militară nu s-a schimbat în mod deosebit în primăvara anului 1917. Planurile rușilor pentru reluarea ofensivei nu au fost puse niciodată în practică și aceasta din cauza faptului că Rusia se confrunta cu o mare instabilitate politică. Tulburările din țară s-au transmis în rândurile armatei. Haosul provocat de Revoluția Rusă a oprit practic toate operațiunile militare
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
anului 1917, situația soldaților ruși s-a înrăutățit și mai mult, proasta alimentație și igiena precară a trupelor a dus la reapariția tifosului și scorbutului. Până la izbucnirea Revoluție Ruse din 1917, Imperiul Otoman nu a fost capabil să organizeze o ofensivă de proporții în Caucaz. După bătălia de la Sarikamish, armata otomană nu a făcut decât să încerce să apere teritoriile pe care le mai avea sub control. Nici măcar în 1917, în condițiile haosului din armata rusă, armata otomană nu a reușit
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
ruși au primit din partea Regatului Unit un ajutor financiar de 1 milion de ruble Generalul armean Tovmas Nazarbekian și-a plasat forțele principale pe poziții de la Erevan, la Van și Erzinjan și se opuneau forțelor otomane conduse de Vehib Pașa.Ofensiva Armatei a 3-a otomane a fost declanșată pe 5 februarie. Forțele otomane s-au deplasat prin estul liniei, printre Tirebolu și Bitlis. Teritoriile pierdute de otomani în timpul ofensivelor rusești au fost cucerite de la apărătorii lor armeni. Kelkit a fost
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
și Erzinjan și se opuneau forțelor otomane conduse de Vehib Pașa.Ofensiva Armatei a 3-a otomane a fost declanșată pe 5 februarie. Forțele otomane s-au deplasat prin estul liniei, printre Tirebolu și Bitlis. Teritoriile pierdute de otomani în timpul ofensivelor rusești au fost cucerite de la apărătorii lor armeni. Kelkit a fost eliberat pe 7 februarie, Erzincan pe 13, Bayburt pe 19, iar Tercan pe 22. Trabzonul, un important port la Marea Neagră, a fost cucerit pe 24 februarie. Prin acest port
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
și Ecimiadzin (Armenia). Ocuparea acestor regiuni le-ar fi permis să construiască o cale ferată care să lege Karsul de Djulfa și Baku. Delegații armeni și georgieni s-au opus unor asemenea prevederi. Ca urmare, armata otomană și-a reluat ofensiva pe 21 mai. Între forțele otomane și cele armenești au avut loc luptele de la Sardarapat (21-29 mai), Karakilisa (24-28 mai) și de la Abaran (21-24 mai). În ciuda victoriei strălucite de la Sardarapat, în luptele care au urmat armenii au fost obligați să
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
efemer. Sosirea soldaților germani în Georgia a semnalat creșterea rivalității germano-otomane pentru influență în Caucaz, în primul rând pentru acces la resursele naturale - petrolul din Baku.. La începutul lunii iunie 1918, armata otomană comandată de Vehi Pașa și-a reluat ofensiva pe direcția Tbilisi, dar a fost oprită de o forță mixtă germano-georgiană. Armata a 3-a a reluat atacul pe 10 iunie, ceea ce a dus la reacția oficială a Berlinului, care a amenințat că retrage orice sprijin pentru Imperiul Otoman
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
și, în cea mai mare parte, din etnici turci. În iulie, Armata Islamului a atacat Dictatura Centrocaspică, cu obiectivul imediat al cuceririi orașului Baku și al zăcămintelor de petrol din Marea Caspică. Germanii s-au opus cu putere acestei noi ofensive otomane, considerând că regiunile din sudul Rusiei reprezintă sfera lor legitimă de interese. Atacul otoman a reușit în septembrie 1918 să îi alunge pe britanici din regiunea caspică în cursul Bătăliei de la Baku. În octombrie, otomanii au decis să pună
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
stat pentru Corpul IV de armată, aici fiind adăpostite Comandamentul, Brigada de artilerie, Serviciul de Geniu și alte unități militare. Casa continuă să fie reședință regală pentru Carol I și prințul moștenitor Ferdinand și soția sa Maria. În timpul Primului Război Mondial, datorită ofensivei armatelor Puterilor Centrale soldată cu ocuparea Bucureștiului, conducerea României se refugiază la Iași care devine astfel capitala de război a țării. În această perioadă reședință oficială a regelui Ferdinand a fost casa lui Cuza din strada Lăpușneanu (Ulița Mare). Regina
Casa Cantacuzino-Pașcanu din Iași () [Corola-website/Science/326393_a_327722]
-
de «Institutul de Educațiune „Regina Maria”». Această instituție administrată de Fundațiunea „Regele Ferdinand I” a funcționat aici până spre sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. În 1944 clădirea devine întâi un lagăr pentru militarii Armatei Roșii iar apoi, după ofensiva trupelor sovietice în marea Bătălie de la Iași de la sfârșitul lunii august-începutul lunii septembrie, pentru militarii români, germani sau italieni prizonieri ai sovieticilor. Între 1945-1965 clădirea își schimbă din nou destinația, devenind Căminul „Ion Niculi” al studenților politehniști ieșeni. În 1965
Casa Cantacuzino-Pașcanu din Iași () [Corola-website/Science/326393_a_327722]
-
de Răsărit. Punga a existat între 8 februarie - 5 mai 1942. O pungă mult mai mică a fost cea de la Holm, la aproximativ 100 km sud-vest. Acestea a fost rezultatul retragerii trupelor germane după înfrângerea în bătălia de la Moscova. După ce ofensiva germană a fost oprită (mai mult din cauza frigului) în decembrie 1941 la periferiile Moscovei, Cartierul General al sovieticilor a dezvoltat operațiunea Toropețk-Holm, al cărei obiectiv era încercuirea Armatei a 16-a (sub comanda generalului Ernst Busch). Comandantul frontului de Nord-Vest
Punga de la Demiansk () [Corola-website/Science/326406_a_327735]
-
de operații au fost transferate noi trupe germane, a căror misiune era de a elibera gruparea. În afara „pungii” a fost creată o unitate de atac (trei divizii) sub comanda General-locotenentului Walther von Seydlitz-Kurzbach. La 21 martie, unitatea a început o ofensivă pe inelul exterior al încercuirii sovieticilor din zona de sud-vest a orașului Staraia Russa. În același timp, o lovitură a fost provocată din interiorul "pungii". Un mare rol în aceste acțiuni, a jucat-o divizia "Totenkopf", care însă în timpul operațiunii
Punga de la Demiansk () [Corola-website/Science/326406_a_327735]
-
(1-26 iunie 1918) a avut loc în timpul ofensivei de primăvară din 1918 a germanilor în Primul Război Mondial, în zona râului Marna din Franța. Bătălia s-a dat între diviziile 2 Infanterie (condusă de general-maior Omar Bundy) și 3 Infanterie americane pe de o parte, și de cealaltă
Bătălia din pădurea Belleau () [Corola-website/Science/322512_a_323841]
-
germană a lansat o serie de atacuri pe frontul de vest, în speranța de a-i învinge pe aliați înainte ca forțele americane să fie complet desfășurate. În nord, armata a 5-a britanică a fost practic distrusă de două ofensive majore, Michael și Georgette în jurul Sommei. O a treia ofensivă lansată în mai împotriva francezilor între Soissons și Reims, denumită a Treia Bătălie de pe Aisne, i-a dus pe germani până pe malul nordic al Marnei la Château-Thierry, depărtare de Paris
Bătălia din pădurea Belleau () [Corola-website/Science/322512_a_323841]
-
vest, în speranța de a-i învinge pe aliați înainte ca forțele americane să fie complet desfășurate. În nord, armata a 5-a britanică a fost practic distrusă de două ofensive majore, Michael și Georgette în jurul Sommei. O a treia ofensivă lansată în mai împotriva francezilor între Soissons și Reims, denumită a Treia Bătălie de pe Aisne, i-a dus pe germani până pe malul nordic al Marnei la Château-Thierry, depărtare de Paris, în ziua de 27 mai. Două divizii americane, 2 și
Bătălia din pădurea Belleau () [Corola-website/Science/322512_a_323841]
-
vest până la Lucy și apoi spre nord până la Dealul 142. Linia germană din fața ei trecea de la Vaux la Bouresches și apoi la Belleau. Comandanții germani au ordonat o înaintare către Marigny și Lucy prin pădurea Belleau ca parte a unei ofensive majore, în care și alte trupe germane aveau să traverseze râul Marna. Comandantul brigăzii de pușcași marini, generalul James Harbord, contramandând un ordin francez de a săpa tranșee mai în spate, le-a ordonat soldaților săi să păstreze pozițiile pe
Bătălia din pădurea Belleau () [Corola-website/Science/322512_a_323841]
-
Marini, sub comanda maiorului Benjamin S. Berry, împreună cu Batalionul 3 din Regimentul 6 Pușcași Marini, sub comanda maiorului Berton W. Sibley, la dreapta lor, a înaintat dinspre vest către pădurea Belleau ca parte a celei de a doua faze a ofensivei aliaților. Din nou, pușcașii marini a trebuit să înainteze printr-un câmp cultivat cu grâu de un metru, loviți de foc de mitralieră. Una dintre cele mai celebre citate din legendele pușcașilor marini a fost rostit la prima înaintare înaintea
Bătălia din pădurea Belleau () [Corola-website/Science/322512_a_323841]
-
și se temea să se îndepărteze atât de mult de rege. La 16 iunie, el a primit din partea regelui o depeșă cu vești rele. Consilierii regelui anulaseră politicile defensive ale lui Rupert, trimițând garnizoanele din Reading și Abingdon într-o ofensivă în vest. Aceasta lăsase Oxfordul expus unei amenințări din parte armatelor parlamentariste combinate conduse de earlul de Essex și de Sir William Waller și îl obligase pe rege să-și părăsească orașul în grabă și să se ducă spre Worcester
Bătălia de la Marston Moor () [Corola-website/Science/322572_a_323901]
-
earlul de Essex și de Sir William Waller și îl obligase pe rege să-și părăsească orașul în grabă și să se ducă spre Worcester, unde era încă în pericol. Pe lângă aceste vești, scrisoarea conținea și unele ordine ambigue privind ofensiva nordică a lui Rupert și planurile de viitor: să încerce să elibereze Yorkul sau, dacă nu poate, să i se alăture regelui la Worcester. Rupert a înțeles că trebuie să despresureze Yorkul și să învingă armata aliată, abia după care
Bătălia de la Marston Moor () [Corola-website/Science/322572_a_323901]