5,611 matches
-
popă, sau dracu’ știe ce !”. După cum se vede, Dracul este implicat foarte adesea În formularea superstiției ; și nu Întâmplător, așa cum voi arăta În continuare. Remedii magice Împotriva acestui semn de „piază rea” sunt următoarele : se aruncă cu un șomoiog de paie Înspre popă, se face un nod la batistă, se fac 40 de pași Înapoi sau se scuipă și se zice „Piei, drace !” <endnote id="(137, p. 278 ; 149, pp. 100-101 ; 33, p. 59 ; 229, p. 18)"/>. În forme similare, credința
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
150)"/>. „În zilele de Paști și adesea ori În alte zile de sărbătoare creștină - scria Elias Schwarzfeld În 1897 -, [grecii din Galați] plăzmuiau petreceri pe cât de absurde, pe atât de primejdioase. Norodul fanatizat și Întețit Întocmia câte o păpușă de paie sau de lemn, cu chip de evreu, o Îmbrăca cu haine evreiești și o expunea pe vârful vreunui catarg, chiotind și făcând zgomot În jurul ei ; altă dată o târa În mijlocul târgului, o lovea cu pumnii, cu ciomege, cu cuțite, Îi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
număr. Scopul acestei petreceri fiind acela de a răzbuna contra evreului patimele Îndurate de Isus, lesne se Înțelege că În mijlocul unui atare norod fanatizat prin exerciții de acest soi, o scânteie ajungea spre a pune foc spiritelor. De la evreul de paie se trecea la evreul În carne și oase și scene odioase și revoltătoare fură săvârșite” <endnote id="(321, pp. 47-48)"/>. Într-adevăr, astfel de ritualuri barbare se Încheiau adesea cu câte un pogrom În cartierele evreiești. În primăvara anului 1840
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
anului 1840, de exemplu - când spiritele iudeofobe din Galați erau deja Înfierbântate, din cauza acuzației de omor ritual din Damasc -, autoritățile române au fost nevoite să scoată poliția și armata În stradă și să „poprească arderea În public a păpușii de paie”, „ca să nu se isce acte de violență contra evreilor” <endnote id="(321, p. 49)"/>. Cu doar câteva luni Înainte (În septembrie 1839), doi misionari scoțieni În trecere prin Galați notau faptul că acest obicei era practicat, cu toate că fusese interzis de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai sus, personajele biblice Iuda și Irod au dispărut complet din scenariul ritual, fără ca cineva să le simtă lipsa. Evreul generic le-a luat cu succes locul <endnote id="(704)"/>. Uciderea simbolică a „evreului imaginar” (cel făcut din pânză și paie) continua adeseori, În mod natural, cu expulzarea sau uciderea efectivă a „evreului real” (cel făcut din carne și oase). Practica nu a dispărut complet. Chiar și În zilele noastre, În țările arabe (mai ales În teritoriile palestiniene) se confecționează din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
oase). Practica nu a dispărut complet. Chiar și În zilele noastre, În țările arabe (mai ales În teritoriile palestiniene) se confecționează din când În când efigia evreului-israelian generic. Stigmatizată pe piept cu o stea albastră În șase colțuri, efigia de paie este incendiată În piața publică de către o mulțime de oameni cu automate În mâini și cu chipurile desfigurate de ură. Și În acest caz, gestul magico-simbolic al asasinării este urmat de unul efectiv și sângeros. „Jidul nu e om” Exemplele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pînă la dimensiunile Himalaiei. M-am dus prin tribunale și am adormit la bîiguielile avocaților. M-am dus la conferințe și am știut de la prima vorbă și pe ultima. Am asistat la lecții fără să mă turbur nici cît un pai la adierea zefirului. Și atunci cine ar mai înțelege că la cuvîntul lui Delavrancea sau Iorga ai fi ieșit „în stradă” să te bați cu nălucile. Cine din noi - cei de azi pot [sic!] înțelege că la cuvîntul lui Iorga
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
tot sună bine: “Tată, îmi este dor de tine!” Dar cresc, nu le mai ești pe plac, Din “tată” tu devii “babac”, Și vorba sună trist și gol: “Babacule, mai dă-mi un pol!” Și viața e un foc de paie, Și vrei, nu vrei, ajungi “tataie”, Iar vorba ta în râs e luată: “Tataie, ia mai las-o baltă!” Și-n anii care-ți mai rămân, Te vor numi doar “ăl bătrân”, Iar vorba lor te năucește: “Bătrâne, ce-ți
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
picătură de sânge." Ion Iliescu și conducerea U.T.M. trebuiau să se călăuzească, în acest sens, după sfaturile celui definit de tovarășul Teohari Georgescu drept bunul prieten și sfătuitor al tineretului român: Mihail Ivanovici Kalinin (decenii la rând, colaboratorul de paie din umbră lui Stalin), care spusese: "Calitățile specifice tineretului nu trebuie înăbușite dimpotrivă, ele trebuie încurajate, pentru că pe terenul lor fertil să se dezvolte un OM [subl.n.], desăvârșit." Ion Iliescu nu va uita de sfatul Iui Kalinin și - cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
cu nojițe împletite din lână neagră. Privea cu ochii blajini la juncanii ce pășteau cu hărnicie iarba crudă, să vadă dacă nu au semne de necurățenie de la dormitul în șură, deși îi bușumase bine de dimineață cu un șomoiog de paie, i-a săcelat și nu a uitat să le lege între coarne canafuri roșii, ca nu cumva să fie deocheați de vreo babă răutăcioasă, știind că la întoarcerea sa de la poienile din pădure , târgoveții vor fi sculați și sunt gata
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
tu și auzi ce-i pe lumea asta; ai opt copii care îți trăiesc, patru ai pierdut...nu știu ce să zic, ca să nu păcătuiesc față de Dumnezeu și de Maica Domnului; eu zic că e bine ca omul să mai gândească; − Fiecare pai cu umbra lui, mamă! Parcă de la matale știu vorba asta... Elena tăcu. Se uita la fie-sa, Maria, clătină din cap în semn că nu știe ce să mai spună, apoi deschise iar ușa odăii „de din sus” unde erau
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
buricul degetului. „Ai tras cu nădejde de parcă ai vrut să-ți tai și degetul!” spune dumneaei și îmi arătă cum să tai smocul de fire, cum să le apuc bine cu stânga și cum să mișc secerea ca să tai numai paiele, nu și degetele. Frate-miu Vasile ne privea cu luare aminte și deveni și el mai atent la mișcările ce se fac ca să nu te tai. După ce s-a ridicat roua și noi toți seceraserăm o bună postată, tata a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
făcut pentru ca gospodărialor, să intre bine pregătită de iarnă, adică repararea acoperișurilor casei și șurii și clăditul glugilor de strujeni și a stogurilor de fân, pentru hrana de iarnă a animalelor. Dumitru și Ileana descărcau din carul tras în ogradă paiele cărate de la arie în timp ce vitele dejugate mestecau firele din fânul pus dinainte. Costache, după ce prânzise stătea în cămăruța lui și citea, ca de obicei, din Sfânta Scriptură, așa cum se obișnuise de la o vreme, neputând să mai lucreze în gospodărie ca
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
întrebați de ce râd, răspund că le spusesem celor din jur că eu voi primi această nouă misiune! Maiorul e oarecum puțin stânjenit, totuși îmi spune că tot eu voi pleca în noua misiune! Cine m-a pus să-mi aprind paie în cap și să-mi contrazic superiorul? Ordinul se execută, nu se discută. „Vrei, nu vrei, bea Grigore agheasmă”, se mai spune în popor. Plec într-o misiune, indirect periculoasă. Trebuia să păzesc cu cei 40 de oameni ai mei
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
hrubă cu apă pe jos care servește drept cămin unor lumpeni ale căror chipuri îndobitocite se ivesc fantomatic din umbră. Camera realizează o sumară trecere în revistă a locului, un bărbat gol ăViu ? Mort ?Ă întins pe o saltea de paie, paie cu care se hrănește o capră, o femeie sumar îmbrăcată, un copil care plânge încontinuu, un cuplu care se acuplează nestingherit pe unul dintre patu- rile suprapuse, bărbați pe jumătate goi, sexul spelb al unei fetițe într-o lume
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
cu apă pe jos care servește drept cămin unor lumpeni ale căror chipuri îndobitocite se ivesc fantomatic din umbră. Camera realizează o sumară trecere în revistă a locului, un bărbat gol ăViu ? Mort ?Ă întins pe o saltea de paie, paie cu care se hrănește o capră, o femeie sumar îmbrăcată, un copil care plânge încontinuu, un cuplu care se acuplează nestingherit pe unul dintre patu- rile suprapuse, bărbați pe jumătate goi, sexul spelb al unei fetițe într-o lume în
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
fără palmares. Din păcate montările nu se repetă și astfel un actor dotat va rămâne în conul de umbră iar „mâncătorul de roluri” va da impresia că strălucește. E doar un licărit de licurici, o stea falsă, un foc de paie și nimic mai mult. Un actor adevărat trebuie să introducă în el sufletul personajului. Acest lucru va fi posibil după ani de muncă, de căutări, după experiențe îndelungate, eșuări sau triumfuri. Cel puțin în ceea ce mă privește, chiar dacă de la început
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
frumos - frumusețe deasupra noastr) și sub noi, un albastru mai Închis și unul mai deschis - f)r) s) simțim nici vitez), nici mișcare. Suntem suspendați și auzim În avion de toate și primim b)uturi una dup) altă. Bem cu paiul suc de portocale dintr-o cutie de carton În timp ce trecem pe deasupra Ciprului - sau e Cretă? N-a menționat oare pilotul și Adriatică? Apar apoi vârfurile Alpilor, cu z)pezile lor și norii cumulus. Unii dintre pasageri Își descarc) blițurile. Îmi
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
cu o voce Înaltă de tenor, așezat la pianul alb din casa de la țară - și dacă se Întâmpla ca În clipa aceea să mă grăbesc s-ajung acasă la dejun, alergând prin crângul alăturat (curând după ce văzusem pălăria lui de pai și bustul Înveșmântat În catifea neagră al chipeșului lui vizitiu, Într-un profil asirian, cu brațele Întinse, acoperite cu mâneci stacojii, trecând rapid de-a lungul gardului viu ce separa parcul de aleea pentru trăsuri) sunetele tânguitoare ale versurilor Un
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
n-au locuit cu noi. În mintea mea sunt asociați cu iernile petrecute În St. Petersburg, unde aveam o casă pe strada Morskaia. Mr. Burness era un scoțian solid cu o față rumenă, ochi albaștri deschis și păr galben ca paiul. Își petrecea diminețile predând la o școală de engleză, iar după-amiezile Își Înghesuia mai multe lecții particulare decât putea cuprinde o zi. Întrucât călătorea de la un capăt al orașului la celălalt și era nevoit să depindă de tropăitul leneș al
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
După-amiaza de vară este Însuflețită de nori repezi care Înfruntă albastrul cerului. Pe cărările grădinii se mișcă umbre cu ochi. Brusc, lecția ia sfârșit și Mademoiselle ne citește pe veranda unde rogojinile și scaunele Împletite degajă un miros tare, de paie, În zăpușeala din aer. Pe policioarele albe de la ferestre și pe băncile lungi de sub ele, acoperite cu stambă imprimată decolorată, razele de soare se frâng În giuvaere geometrice, după ce trec prin romburile și pătratele vitraliilor. E ora când Mademoiselle este
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
bătea languros din aripi prin grădini, era În 1907 o senzație și Încă Îți făcea plăcere să-l prinzi În plasă. De-a lungul marginii din spate a plajei, diverse șezlonguri și taburete susțineau greutatea părinților copiilor cu pălărioare de paie care se jucau În fața lor, pe nisip. Eu puteam fi văzut stând În genunchi și Încercând să dau foc unui pieptene găsit pe plajă, cu ajutorul unei lupe. Bărbații arborau pantaloni albi care pentru ochiul de azi ar părea comici dând
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
vezi în patru labe, lingând papucii Slăvitului Padișah, cerșind îndurare, vânzându-și țara în schimbul tronului pierdut?! Mă prind pe barba Profetului că Mahomed numai capul "spurcatului ghiaur al Moldovei" visează, bineînțeles, dat la sare să nu se împută, umplut cu paie și înfipt în suliță, cu care să deschidă cu mare pohfală alaiul de biruință pe ulițele Stambulului!... Dumnezeule! îngână Daniil îngrozit. ...Sau... sau și mai rău!... Îl vezi pe Marele Ștefan "Catapeteasma", "Sabia" și așa mai departe îl vezi lepădat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
îndrăznește încetișor arătând spre câmpul de bătălie: Și... și pe ei... unde-i îi?...Unde ? Ștefan rămâne câteva clipe cu privirile în gol, apoi încetișor, întunecat: Pe ei... Unde?... Pe ei îi culcăm aici, în dumbrava cu mesteceni de pe dealul Paiului, împreună, cot la cot cu tovarășii de luptă cu care au căzut, împreună... Ce de flori o să răsară în poiana aceea, spune, mai încet după o tăcere. Și... și cu ei? arătă Tăutu spre leșurile turcilor. Pe rug! Pe rug
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
unchiule. Dar nu știu dacă și el... nu știu... Începe tu, spune el fericit strângându-i mâinile. Risipește vrajba iubirii voastre. Desfă baierele inimii. Ai uitat dragostea de la început? A fost începutul, spune ea cu tristețe. A fost focul de paie al începutului. Apoi... ...Apoi, parcă și-a băgat dracu' coada, Doamne iartă-mă! continuă el și își face cruci peste cruci prosternându-se la icoane. Dracu' mă pune să păcătuiesc mereu înaintea Feței tale... Ștefan are o inimă caldă... Caldă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]