8,430 matches
-
paradigma calității (explorează dinamica interacțiunilor în activitate, multiplele proceduri și perspective în construcția înțelegerii, cu variate posibilități de interpretare, pentru a aprecia mai corect contextul în care se realizează învățarea, se descrie situația, se observă). • Dar se poate folosi și paradigma aprecierii critice, în sens postmodernist (cu folosirea reflecției critice asupra proceselor, a contextului asupra aspectelor practice antrenate sau rezolvate în raport cu teoria și cu așteptările reale, pentru a înțelege dinamica și multiplele perspective de analiză, prin proceduri calitative). Explică dificultățile întâmpinate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Instrumentele utilizate se bazează pe corelare și alternanță (grile de evaluare, matrice, liste de verificare, efectuarea de sarcini variate, lucrări aplicative, chestionare, autoevaluări, schematizări, inventarea unui dialog, reformularea de probleme, explicații). 7.4. Evaluarea sumativ-integrativă: noi semnificații Această nouă (micro)paradigmă a evaluării, pusă în serviciul pedagogiei formării competențelor prin integrarea în practică a achizițiilor învățării, dă un răspuns la o dublă preocupare: o aplicare a modelului CIPP (Context, Input, Processus, Product utilizat în deciziile instituționale după evaluare), dar care este
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
să fie mai mult decât cunoștințe și să evidențieze evoluția competenței, să evidențieze integrarea diferitelor elemente componente la orice nivel. Apoi demersul de evaluare să se facă prin situații complexe, ca situații de integrare a lor, ilustrând astfel trecerea de la paradigma transmiterii la paradigma centrării pe integrare diferitelor obiective. Ar rezulta că o astfel de probă de verificare va depăși modelul clasic și va cuprinde progresiv ca itemi construiți: itemi de pură restituire, itemi de aplicare a unei proceduri, itemi de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
mult decât cunoștințe și să evidențieze evoluția competenței, să evidențieze integrarea diferitelor elemente componente la orice nivel. Apoi demersul de evaluare să se facă prin situații complexe, ca situații de integrare a lor, ilustrând astfel trecerea de la paradigma transmiterii la paradigma centrării pe integrare diferitelor obiective. Ar rezulta că o astfel de probă de verificare va depăși modelul clasic și va cuprinde progresiv ca itemi construiți: itemi de pură restituire, itemi de aplicare a unei proceduri, itemi de rezolvare de probleme
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și derivate) pentru profilul evaluat, apoi precizarea celor mai solicitate în viitoarea situație, varierea competenței specifice pentru a vedea integrarea, stabilirea de criterii și indicatorii de precizare, găsirea a mai multe situații problematice globale de integrare, posibil de utilizat. (Micro)paradigma evaluării sumativ-integrative în noul său sens (Roegiers, 2004b, pp. 8-24), a achizițiilor educatului, după un proces de formare progresivă, prin curriculumul oficial și prin acțiunile, experiențele nonformale sau informale, se face acum în termeni de competență integrată, ca alternativă la
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
se evaluează aspectul multidimensional al celor învățate (nu ca în behaviorism, separat pe dimensiunea cognitivă, afectivă, psihomotrică), ci toate, pentru a verifica și aprecia cum se combină în situația reală de rezolvat (de la cunoștințe, la atitudini, motivații). Practic, aceste noi paradigme ale evaluării calitative repun în discuție problematica raportării întregului proces evaluativ clasic la precizarea, aprecierea, interpretarea, valorificarea modurilor de concretizare a finalizării procesului educațional reconceput. Care pot fi consecințele? În problema criteriilor în evaluare desigur este importantă abordarea conturată paradigmatic
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Standardizarea este esențială pentru luarea deciziilor apoi, pentru comparații generalizate, mizând mai ales pe pregătirea academică ca fiind prioritară în garantarea succesului ulterior, iar nu pe cea practică prezentă, sau pe procesul învățării, pe diferențiere, pe cultură diversificată. Schimbarea de paradigmă în problematica standardelor ar fi atunci în schimbarea criteriilor și indicatorilor, actualizate cu deschidere spre realitate, cu accent pe aspectele calitative, de deschidere în continuarea formării, pe competențe și nu cunoștințe. Apoi să devină importantă varietatea standardelor pe diferite criterii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
continuarea formării, pe competențe și nu cunoștințe. Apoi să devină importantă varietatea standardelor pe diferite criterii, care prin însumare să dea o imagine mai aproape de deschiderea așteptată a dezvoltării personalității, de abordare unitară, echilibrată a evaluării și formării. Desigur că paradigma standardelor revăzută are influență asupra definirii obiectivelor și invers, determină nivelul angajării educaților, al motivației pentru atingerea standardelor, metodologia abordată, echilibrarea condițiilor de organizare și proiectare, programarea evaluărilor periodice corective, inițierea de dialoguri cu aceștia pe această temă, adaptarea rolurilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
specifice, enunțate, descriptive, particularizate, unde mulți deosebesc "standarde de conținut" și "standarde de performanță", precizate ca referențiale (Scallon, 2004, p. 19), iar nu pentru competențe complexe, integrate, transversale. De aici, concluzia că raportarea formării competențelor, în procesul propriu-zis educativ, la paradigma evaluării formative și integrative, de esență calitativă, nu mai poate fi raportată prioritar doar la paradigma evaluării sumative clasice, standardizate, pe criterii cantitative, cu o altă misiune. Totuși soluția standardelor este încă apreciată ca fiind valoroasă, mai ales la nivelul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
referențiale (Scallon, 2004, p. 19), iar nu pentru competențe complexe, integrate, transversale. De aici, concluzia că raportarea formării competențelor, în procesul propriu-zis educativ, la paradigma evaluării formative și integrative, de esență calitativă, nu mai poate fi raportată prioritar doar la paradigma evaluării sumative clasice, standardizate, pe criterii cantitative, cu o altă misiune. Totuși soluția standardelor este încă apreciată ca fiind valoroasă, mai ales la nivelul deciziilor instituționale (De Ketele, 1993), pentru că: • arată deficiențele, dificultățile sistemului educațional, după diferite evaluări sumative, • precizează
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
critică asupra activității, surprinde punctele tari și cele slabe, sugerează reveniri sau corecții, sprijină meditația ulterioară asupra altor conținuturi, sarcini, resurse, proceduri, instrumente, acțiuni, relații, management, criterii, rezultate așteptate, consecințe, perspective (apud Joița, 2008, pp. 251-268). Capitolul 8 Conducerea educației: paradigma priorității leadershipului versus paradigma managementului educațional 8.1. De la sclavul antic-conducător al copilului (către școală), la educatorul-manager și lider în educație Nici managementul, nici leadershipul nu sunt probleme noi pentru educație, ci sunt doar paradigme actualizate ale conducerii ei, desemnate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
punctele tari și cele slabe, sugerează reveniri sau corecții, sprijină meditația ulterioară asupra altor conținuturi, sarcini, resurse, proceduri, instrumente, acțiuni, relații, management, criterii, rezultate așteptate, consecințe, perspective (apud Joița, 2008, pp. 251-268). Capitolul 8 Conducerea educației: paradigma priorității leadershipului versus paradigma managementului educațional 8.1. De la sclavul antic-conducător al copilului (către școală), la educatorul-manager și lider în educație Nici managementul, nici leadershipul nu sunt probleme noi pentru educație, ci sunt doar paradigme actualizate ale conducerii ei, desemnate prin noi termeni specifici
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
251-268). Capitolul 8 Conducerea educației: paradigma priorității leadershipului versus paradigma managementului educațional 8.1. De la sclavul antic-conducător al copilului (către școală), la educatorul-manager și lider în educație Nici managementul, nici leadershipul nu sunt probleme noi pentru educație, ci sunt doar paradigme actualizate ale conducerii ei, desemnate prin noi termeni specifici, potrivit abordărilor în spirală a interpretărilor lor mai complexe. Dacă ne reamintim doar etimologia termenului de pedagogie (gr. pais, paidos și agogé acțiunea de conducere a copilului) și constatăm că esența
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pedagogul (practician) a rămas același conducător al complexei dezvoltări a personalității educatului (de orice vârstă), deși contextele, situațiile, metodologiile, interpretările s-au nuanțat în timp. Iar acum ne oprim doar asupra unui aspect al reconstrucției problematicii, de pe pozițiile sistemului noilor paradigme ale educației, căutând grade de compatibilitate cu abordări similare ale conducerii, în care are loc trecerea de la conducerea de tipul managementului clasic, la cea de tipul managementului modern leadershipul, marcat prin noi roluri ale educatorului și educatului. Un istoric al
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de compatibilitate cu abordări similare ale conducerii, în care are loc trecerea de la conducerea de tipul managementului clasic, la cea de tipul managementului modern leadershipul, marcat prin noi roluri ale educatorului și educatului. Un istoric al cercetării asupra acestor noi paradigme ale conducerii educației (Evertson, 2006, pp. 74-78) arată că acestea au început să atragă atenția pedagogilor din anii '60-'70, când s-a pus problema schimbării priorității predării cu învățarea, s-au studiat variabilele care influențează eficiența invățării (caracteristici de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de învățare, atitudini, dorințe, expectanțe, abilități și roluri ale educatorului, situații de învățare), procesele care antrenează aceste variabile (după concepția behavioristă), contextul (sarcini, obiective, conținut., metode, relații), produse rezultate (măsurare prin indicatori tot comportamentali). Acesta este contextul care a declanșat paradigma schimbării de la instruire la învățare și o nouă paradigmă a clasei ca organizație, management, dotare, disciplină, relații în clasă, colaborare, situații, comunicare, acțiuni ca procese incluse în învățare. Nevoia unei conduceri modernizate a rezultat chiar din complexitatea educației (metaparadigma ei
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
educatorului, situații de învățare), procesele care antrenează aceste variabile (după concepția behavioristă), contextul (sarcini, obiective, conținut., metode, relații), produse rezultate (măsurare prin indicatori tot comportamentali). Acesta este contextul care a declanșat paradigma schimbării de la instruire la învățare și o nouă paradigmă a clasei ca organizație, management, dotare, disciplină, relații în clasă, colaborare, situații, comunicare, acțiuni ca procese incluse în învățare. Nevoia unei conduceri modernizate a rezultat chiar din complexitatea educației (metaparadigma ei esențială), din nevoia creșterii eficienței organizării, proiectării, coordonării, îndrumării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
relații în clasă, colaborare, situații, comunicare, acțiuni ca procese incluse în învățare. Nevoia unei conduceri modernizate a rezultat chiar din complexitatea educației (metaparadigma ei esențială), din nevoia creșterii eficienței organizării, proiectării, coordonării, îndrumării, luării de decizii optimizate. Dacă revenim la paradigma complexității, vom regăsi că elemente ale acesteia conduc la reconceperea managementului educațional, în sensul umanizării sale prin recursul la leadership. Putem chiar să-l denumim management al complexității educației, al conducerii eficiente și eficace a sistemelor educative ca sisteme complexe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Este o artă, o măiestrie necesară în leadership, care se afirmă la toate nivelurile acțiunii: prevedere, organizare, decizie, coordonare. Este tot mai mult solicitată astăzi (Kowalski, 2002, pp. 3-15) asigurarea de către instituțiile educative a condițiilor de facilitare a aplicării noilor paradigme, ca problemă de management, profesionalism: context, climat, dotare, organizare diversificată, factori afectivi, filosofia educației, mediu cultural, raportarea la realitatea comunitară, tehnologii, planificare științifică, condiții pentru cunoaștere prin cercetare-construcție, pregătirea pentru continuarea învățării după școală. Complexitatea acestor dimensiuni ale managementului teoretic
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
realizării curriculumului în clasă, dar și creează un nou tip de relații, pentru colaborare, comunicare, nou stil de activitate instructivă. Alți cercetători (Danzing et al, 2006, pp. 3-10) îi acordă acestui model LCL încă și alte valențe, pe fondul noilor paradigme ale instruirii în clasă și ca prilej pentru dezvoltarea profesională a educatorilor prin: aplicarea democrației, creșterea responsabilității, promovarea eficienței organizaționale, apropierea de standarde, instaurarea unui climat favorabil, conturarea de așteptări pentru noile roluri ale educației, afirmarea rolului comunității, perfecționarea concepției
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a educației, a culturii organizaționale, din seria găsirii eforturilor, procedurilor, principiilor de reducere a stresului educatorului și a educaților în fața noilor cerințe ale educației acestora, a noilor expectanțe, a eficientizării managementului clasic (Quinn, 2001). Astfel leadershipul devine o alternativă, o paradigmă de perspectivă, care cere însă o nouă abordare a competențelor educatorului și se opune sau ameliorează magistrocentrismul, autoritatea, prioritatea învățării clasice a cunoștințelor, aplicarea criteriilor rigide de evaluare, ruptura școlii în sine față de realitate și de perspectivă, nemobilizarea cunoștințelor de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și se referă la: roluri în clasă pentru educați și educatori, folosirea resurselor în clasă (inclusiv eficiența timpului), monitorizarea obținerii performanței, comportamentul de comunicare, realizarea construcției învățării în clasa centrată pe educat, managementul clasei în condițiile învățării prin cercetare, alternative paradigme în studiul managementului clasei, abordarea managementului ecologic, managementul clasei și abordarea critică, autoreglarea învățării în managementul clasei practice, alte aspecte (comunicarea, proiectarea, centrarea pe participare, învățarea emoțională, mediul cultural în clasă), aspecte particulare ale managementului clasei (specificul contextului, categoriile de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
direct, efectiv în clasă, le combină și ia decizii rapide de rezolvare metodologică eficientă. De unde nevoia de organizare a mai multor programe de dezvoltare profesională a acestor manageri efectivi în clasă, de perfecționare în practica leadershipului de succes. Recursul la paradigma managementului modern leadershipul răspunde unor schimbări de fond din școli: elevii nu mai sunt consumatori doar de cunoștințe transmise de către liderul formal-educatorul, ci sunt consumatori de fapte, acțiuni, experiențe pentru a le sprijini cunoașterea în stil propriu, construirea înțelegerii proprii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
prin această prismă se cer a fi reanalizate, dar pentru ca noua cultură a educatorului-manager să fie și aplicată, trebuie creat contextul cultural general și cel al organizației în acest spirit: la nivelul strategiei generale și specifice, al conceptelor și al paradigmelor promovate prioritar, al valorilor educaționale și profesionale, al deciziilor concrete, al statutului și al rolurilor educatorului. Față de complexitatea rolurilor educatorului în leadership, iată câteva întrebări-criterii de autoevaluare, pentru pregătirea și realizarea acestora: Ce strategii îmi pot asigura succesul în relația
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
-l transforme, să-l activeze, să-l monitorizeze, să-l modeleze, să comunice, să atingă standardele cu succes) (T. Bush, 2003, pp. 1-21). Sau sunt sintetizate motive pentru care să fie promovat leadershipul în fața managementului clasic administrativ, ca schimbare de paradigmă (Tomlinson, 2004): • noile obiective formative ale educației, • democratizarea relațiilor, • poziția centrală a educatului în instruire, • rolul reflecției, • aplicarea și susținerea de alternative în soluționarea problemelor, • valorificarea experienței școlare și extrașcolare, • accentul pus pe stimularea și evaluarea performanței, • valorificarea evaluării continue
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]