4,141 matches
-
cibernetice complexe: sistemul uman și sistemul biosferei, gândind și sistemul cibernetic mult mai complex compus din cele două. Doar privite și analizate cibernetic, ele pot scoate în evidență cât de importante sunt pentru om. Sunt ilustrate astfel spusele lui Blaise Pascal (1623-1662), conform cărora nu pot cunoaște întregul dacă nu-i cunosc părțile și nu pot cunoaște părțile dacă nu cunosc întregul. Așa cum se vorbește despre managementul diversității, s-ar putea vorbi la fel de bine, eventual într-un alt context, și despre
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
bine cunoscut de atâția oameni conform căruia: Dumnezeu îți dă, dar nu îți bagă în traistă! 2.5. Unele opinii despre diversitate Atunci când vorbim despre diversitatea unui sistem, ar trebui să avem în vedere și spusele savantului de anvergură Blaise Pascal (1623-1662): Je ne peux pas comprendre le tout si je ne connais pas les parties et je ne peux pas comprendre les parties si je ne connais pas le tout (Nu pot înțelege întregul dacă nu cunosc părțile și nu
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
în prefață la Phänomenologie des Geistes, unde citim și acest mare, imens, adevăr: Adevărul este întregul. Deci nu partea, nu fragmentul, nu elementul component, ci totalitatea, care, în acest caz, se confundă cu universalitatea cunoștințelor. Ne amintim, bineînțeles, și de Pascal: Puțin din toate (peu de tout). Deoarece nu poți fi universal știind tot ce se poate ști despre tot, trebuie să știi puțin din toate. Căci este mult mai frumos să știi câte ceva din toate, decât să știi tot despre
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în pagină. Menționăm faptul că figurile nu au un corespondent în realitate, prin urmare, ele sunt necunoscute subiectului. S-au propus mai multe sisteme de cotare a protocoalelor Bender. Cele mai cunoscute și frecvent utilizate sunt următoarele: Sistemul propus de Pascal și Suttell în 1951 (Hoeksema, S.N., 199846) autorii consideră că modul în care subiectul abordează sarcina de test la proba Bender reflectă modul general în care acesta abordează mediul său înconjurător. Astfel, cu cât o persoană e mai adaptată la
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
București, 2008. Braudel, Fernand, Gramatica civilizațiilor, Editura Meridiane, București, 1994. Braudel, Fernand, Jocurile schimbului, Editura Meridiane, București, 1985. Braudel, Fernand, Timpul lumii, Editura Meridiane, București, 1989. Brăilean, Tiberiu, Monetarismul în teoria și practica economică, Editura Institutul European, Iași, 1998. Bruckner, Pascal, Mizeria prosperității, Editura Trei, București, 2002. Buchanan, James M., Wagner, Richard E. Democrația în deficit. Moștenirea politică a lordului Keynes, Editura Humanitas, București, 2013. Campanella, Tommaso, Cetatea soarelui, Editura Științifică, București, 1959. Capra, Fritjof, Taofizica, o paralelă între fizica modernă
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
trecutului, cu ambiguitățile și fețele sale ascunse, cedează locul povestirii prezentului care singur poate oferi necesarele certitudini. IOAN HOLBAN SCRIERI: Migrații, București, 1971; Masa zarafului, București, 1972; „Ambasadorii” sau Despre realismul psihologic, București, 1976; Duminica mironosițelor, București, 1977; Întoarcerea lui Pascal, București, 1979; Sărbătorile răbdării, București, 1980; Prințul Ghica, I-III, București, 1982-1986; ed. 2, București, 1997; Introducere în opera lui C. A. Rosetti, București, 1984. Repere bibliografice: Ciobanu, Panoramic, 337-338; Ciobanu, Critica, 172-175; Cristea, Domeniul, 297-301; Al. I. Friduș, Virtuțile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
1984. Repere bibliografice: Ciobanu, Panoramic, 337-338; Ciobanu, Critica, 172-175; Cristea, Domeniul, 297-301; Al. I. Friduș, Virtuțile realismului psihologic, CL, 1977, 5; Georgescu, Volume, 83-87; Iorgulescu, Scriitori, 203-204; Valentin Tașcu, Transformarea anchetei în analiză, ST, 1979, 4; George Arion, „Întoarcerea lui Pascal”, FLC, 1979, 31; Adriana Iliescu, Permanențe ale prozei românești, RMB, 1979, 20 septembrie; Alex. Ștefănescu, Analiză psihologică și problematică morală, RL, 1979, 35; Vasile Chifor, Romanul unui experiment, T, 1979, 10; Radu Mareș, Un roman psihologic, TR, 1979, 43; Florin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
apărut în perioada Afacerii Dreyfus, desemna la ori-gine o avangardă culturală și politică ce îndrăznea să se opună rațiunii de stat, punînd la punct noi moduri de a interveni în cîmpul puterii 2. În cartea lor despre intelectualii din Franța, Pascal Ory și Jean-François Sirinelli 3 situează istoria intelectualilor la răspîntia istoriilor politică, socială și culturală; totuși, se face foarte rar referire la alți oameni de știință decît cei din domeniul științelor așa-zis umane (sociologie, antropologie, științe politice, psihologie socială
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
pînă la sfîrșit, conform principiului: "E mai bine să te uzezi decît să ruginești". Boala a fost din păcate mai tare, a fost internat la spitalul La Pitié, unde a continuat să-și desăvîrșească cultura citind Péguy, Proust, Stendhal și Pascal. Susținut de soția sa, Marie-Louise, a murit în aprilie 1973, lăsîndu-ne descumpăniți. Aveam multe îndoieli cu privire la capacitatea noastră de a continua, căci Robert Buron a fost un susținător esențial al grupului: a simțit mereu că politica se sprijină pe toate
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
încă de la începutul CREA, o formare intensivă de trei ani în logică; logicianul Daniel Adler a fost inclus în echipa CREA. Alți cercetători, în majoritate reprezentanți ai filosofiei analitice, au fost integrați în CREA: Dan Sperber, François Récanati, Pierre Jacob, Pascal Engel, Joëlle Proust, care formează încă echipa actuală a CREA. Acești filosofi sau antropologi se întîlniseră des cu ocazia unor reuniuni precum cele ale Grupului de Vineri, unde se studiau tezele filosofiei limbajului și raporturile dintre filosofie și psihologie. În
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
relectura lui Keynes de către neoclasici); despre emergența categoriei de raritate; despre autonomia socialului. André Boyer coordo-na o reflecție despre supozițiile epistemologice, precum principiul de raționalitate și de individualism metodologic. Membrii CREA au înmulțit de asemenea numărul traducerilor din autorii americani: Pascal Engel i-a introdus și tradus în Franța pe Donald Davidson și pe Daniel Dennett (1983, 1993), doi reprezentanți ai filosofiei analitice, care își are sursele în opera lui Wittgenstein și care e impregnată de logica și de analiza limbajului
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
CONCLUZIE 320 ANEXE 335 REPERE CRONOLOGICE 337 Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1 Diplôme d'études approfondies (Diplomă de studii aprofundate). 2 Pascal Ory și Jean-François Sirinelli, Les intellectuels en France, de l'Affaire Dreyfus à nos jours (Intelectualii în Franța, de la Afacerea Dreyfus pînă în zilele noastre), Armand Colin, 1986, Christophe Charle, Naissance des "intellectuels": 1880-1900 (Nașterea "intelectualilor"), Ed. de Minuit, 1990
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
și Jean-François Sirinelli, Les intellectuels en France, de l'Affaire Dreyfus à nos jours (Intelectualii în Franța, de la Afacerea Dreyfus pînă în zilele noastre), Armand Colin, 1986, Christophe Charle, Naissance des "intellectuels": 1880-1900 (Nașterea "intelectualilor"), Ed. de Minuit, 1990. 3 Pascal Ory și Jean-François Sirinelli, Les intellectuels en France, de l'Affaire Dreyfus à nos jours, op.cit. 4 Idem. 5 Pierre Papon, Le pouvoir et la science en France (Puterea și știința în Franța), Le Centurion, 1978. 6 France, Recherche et
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ca tehnică poetică autonomă și neputința finală a magiei verbului. Ontologia actului poetic formulată de Fondane se sprijină pe ideea că realul nu se află altundeva decît în imperfecțiunea eului care se definește prin contradicția cu sine. Pe urmele lui Pascal, Kierkegaard, Dostoievski și, desigur, Șestov, Fondane s-a îndepărtat de tradiția occidentală a logos-ului platonician, denunțînd maladia conceptului datorată unui exces metodic de gîndire, iluziei adevărului unic, infailibilității, argumentului de autoritate, considerînd că o nemurire provizorie ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
autentic al volumului e transpus într-o limbă și o sintaxă impecabile, atît de clasice și de corecte politic încît plictisul nu e departe... Dar Alexis Jenni e cuceritor. Solar și simpatic, acest profesor de formație științifică, admirator al lui Pascal Quignard, iubește verbul și Statul-providență și recurge la literatură pentru a înțelege lumea! Nu lipsit de interes ni s-a părut testul propus de un editor englez, Ford Madox Ford, cu aproape un veac în urmă, aplicat romanului în discuție
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
o credință sinceră în dreptul la muncă, prin urmare comuniști fără să o știe, care nu ar suporta să îi considerăm ca atare. Motivul acestei stări de fapt este faptul că, în toate clasele, interesul înclină voința, iar voința, așa cum afirmă Pascal, este principalul organ al creației. Sub un alt nume, mulți industriași, oameni foarte onești de altfel, practică Comunismul așa cum s-a practicat întotdeauna, adică punând condiția ca doar bunul altuia să fie folosit în comun. Dar, principiul câștigând teren, imediat ce
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în care practicăm discursul, putem deosebi o întrebuințare literală a limbajului de una nonliterală a sa. Dacă spunem „omul este fragil bio-psihic dar prin inteligență reușește să supraviețuiască” ne situăm într-o întrebuințare literală a limbajului, pe când dacă spunem, precum Pascal, „omul este o trestie cugetătoare” suntem într-o întrebuințare nonliterală a acestuia. În primul caz, persoana care vorbește (scrie) vrea să comunice interlocutorului într-un mod direct ideea că „omul este slab bio-psihic dar că prin rațiune devine tare”; în
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
trestie cugetătoare” suntem într-o întrebuințare nonliterală a acestuia. În primul caz, persoana care vorbește (scrie) vrea să comunice interlocutorului într-un mod direct ideea că „omul este slab bio-psihic dar că prin rațiune devine tare”; în cazul al doilea, Pascal ne comunică aceeași idee (ca idee de bază, deoarece pot fi deprinse și alte conotații) dar într-un mod indirect, analogic și sugestiv. Distincția este clasică, avându-și originea în tradiția retorică, începând cu Aristotel, dar este cunoscută, în special
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
profunzimii”. Odată definit, palimpsestul critic abordează antinomiile-cheie ale esteticii și culturii universale - gândire logică/ intelect noetic, identitate narcisică/ identitate proteică, spirit atic/ spirit asiatic -, trecând prin operele unor scriitori emblematici precum Dimitrie Cantemir, Mihai Eminescu, Mateiu I. Caragiale, Emil Botta, Pascal și Dante. Palimpsestul vizează, în modul în care îl concepe și utilizează I., o secretă căutare a identității, o proliferare și aglomerare a sensurilor care să dea naștere, prin implozie, „soarelui negru” alchimic, acelui „sens ascuns” la care trimit textele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
și o selecție providențială pe lângă cea naturală. În chipul acesta devine rasist, îmbrățișător al "doctrinei predestinațiunii ginților". Hasdeu acceptă "gințile alese", cu rectificarea că nu crede într-o damnare eternă a unor popoare, într-o "fatală bestialitate". Ca și Blaise Pascal, prin urmare, spera în grația divină care se poate coborî oricând asupra unei ginți, spre a o scoate din noaptea osândei. În Istoria critică Hasdeu se silește a demonstra că selecția naturală și cea providențială lucrează mână în mână în favoarea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
punct de vedere al structurii, naturii și conținutului lor, memorate pe un suport magnetic. Organizarea datelor în fișiere se utilizează pentru aplicații cu volum mic de date, atunci când acestea sunt scrise într-un anumit limbaj de programare (Visual Cobol, Turbo Pascal, Visual Basic, C, C++ etc.). Aplicațiile informatice din domeniul economic au de regulă un volum relativ mare de date, care se organizează cel mai bine în baze de date. De altfel, există o părere unanimă a specialiștilor că bazele de
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
regionale din Franța metropolitană. Faptul că alegerile parlamentare au avut loc în aceeași zi, a însemnat că problemele pentru care s-a luptat în aceste alegeri au fost mai degrabă de natură națională decât locală sau regională. Din acest motiv, Pascal Perrineau a descris aceste alegeri drept alegeri de rangul al doilea. Alegerile regionale din 1992 nu s-au desfășurat în aceeași zi cu cele parlamentare, ci în același timp cu reînnoirea parțială a alegerilor cantonale (care alegeau consilierii departamentali). După
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Figaro/ Etudes Politiques, 1989). 49 J.-L. Parodi, "Dans la logique des élections intermédiares", Revue politique et parlamentaire, 903, aprilie 1983. 50 Cele ce urmează au la bază o serie de studii extraordinare cu privire la alegerile cantonale și regionale coordonate de Pascal Perrineau și duse la bun sfârșit de către acesta și colegii lui în CEVIPOF: P. Perrineau (ed.), Régions: le baptême des urnes (Paris: Pédone, 1987), ce analizează primele alegeri regionale desfășurate în 1986; P. Habert, P. Perrineau și C. Ysmal (editori
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
adevărului istoric și de valorile inițiatice ale începuturilor, ce trăiește intens miracolul dezvăluirii mitice. Probe de gândire existențială, ele sunt totodată autentice probe de literatură. Analizele existențiale de tip heideggerian întreprinse de V., precum Ambiguitatea adevărului la Platon, Regăsirea în Pascal, Maurice Blondel și amphibologia ființei, Actualitatea problemei ființei, Existență și logică, Condițiuni ale experienței metafizice, s-au completat și cu o substanțială ediție din presocratici, Remontée aux sources de la pensée occidentale (1961). SCRIERI: Le Voyage de l’Argo, Freiburg im
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
ediție din presocratici, Remontée aux sources de la pensée occidentale (1961). SCRIERI: Le Voyage de l’Argo, Freiburg im Breisgau, 1985; Întâlnire cu oameni și idei, o carte gândită de Nicolae Stroescu-Stânișoară, îngr. și postfață Nicolae Florescu, București, 1995; Regăsirea în Pascal și alte „analize” heideggeriene, îngr. Nicolae Florescu, pref. Alexandru Dragomir, București, 1997; Montesquieu und die Philosophie der Geschichte, îngr. Richard Reschika, Frankfurt am Main - New York, 1998; Întoarcerea lui Zamolxe, îngr. și pref. Nicolae Florescu, București, 2000; Aducere-aminte. Publicistică, îngr. și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]