4,216 matches
-
e simpatic. Am chicotit, incapabilă să mi-l închipui pe Jackson făcând ceva mai atletic decât gestul de a-și lega șireturile. — E cel mai bun. Am învățat o grămadă de la el. De fapt, chiar azi am aflat că se pensionează. A fost o veste destul de doborâtoare, deși e minunat că o să poată să petreacă mai mult timp cu nepoții. Randall mesteca dus pe gânduri. În ultima vreme nu am avut prea mult timp să citesc. Adevărul e - și n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
de responsabilitate - ca să nu mai pomenesc de salariu. Iar dacă tu pleci - m-am oprit repede... dar cuvintele îmi scăpaseră deja. Ultimul lucru pe care mi-l doream era să-l fac pe Jackson să se simtă vinovat din cauză că se pensiona. O făcusem și-așa de oaie când mă smiorcăisem. — Claire, ascultă-mă, mi-a spus Jackson cu o voce solemnă, știu că pensionarea mea te lasă fără nici un sprijin aici, la P și P, dar detest ideea că acesta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
în 1939: Un domn din Wan Hsien, provincia Sichuan, născut în ultimul an al domniei lui Chien Lung (1796), a lucrat în ultimii ani ai următorului regim ca secretar al autorităților militare responsabile de regiunea fluviului yangtse. După ce s-a pensionat, a plecat în Tibet în căutarea unor plante medicinale, lipsind un timp atât de îndelungat, încât a fost dat dispărut. Totuși, în toamna anului 1931, la vârsta de 135 de ani, s-a întors în districtul lui natal, unde mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
frunte i se Înmulțeau broboanele de sudoare ca niște aplauze mute. Istoria, care va să zică... Noi chiar stăm pe un drob de sare. Încă de la Romani... Nu m-am gândit niciodată la așa ceva, vă spun drept, domnu' Precup, și că mâine mă pensionez. Noi și exportăm sare. La unguri, bunăoară. Fără sarea noastră gulașul lor nu face doi bani. Lasă gulașul, Sebastiane, și să ne Întoarcem la viață, zise Precup tăios, vădit nemulțumit de verva poștașului. Ignorant până acum câteva minute, iată-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
vede. Muncește. În timpul liber citește, ascultă muzică. Se apropia și ea de treizeci și de ani. O vârstă ca oricare alta, la urma urmei. O perspectivă care n-o sperie și n-o emoționează. Va mai munci douăzeci, se va pensiona și va muri. Tot ea aranja și vitrina magazinului „Viața de apoi” al lui Otto Wellmann. De ce să nu beneficieze și el de exigențele bunului gust? Avea dreptate patronul. Așa că, o dată pe lună, trecea și pe acolo. Detesta coroanele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
perna moale a mustății cedează sub buzele ei și trupul lui Încremenește, luat prin surprindere. — La mulți ani, Burges, șoptește ea Întretăiat și iese În fugă din cameră. Edmund Gosse, versatil om de litere, poet, critic, eseist, traducător, de curând pensionat din postul de director al bibliotecii Camerei Lorzilor, care Îl cunoaște pe Henry James de treizeci și cinci de ani, sosește conform Înțelegerii, puțin după ora zece dimineața. — La mulți ani, Kidd, spune el În timp ce ea Îi ia pălăria și mănușile În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
batjocoritor, într-o gură de canal fără capac, răsărită, ca prin minune, în dreapta sa. Genel încercă să dezghețe atmosfera, pe care tot el, înainte, o împuțise și-o încordase. - Pe câinele Șopîrlacu... despre care merge zvonul c-ar fi fost pensionat de la Moși sau de la Circ, nu-l poți buși cu una cu două, recunoscu cu sportivitate șoferul. Își aprinse de la bricheta de pe bord o Carpală, măcar pentru a mai atenua din mirosul de intestin. - Afost o perioadă în care diminețile
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
gânduri fumurii. După ce strivi cu batista șuvițele de sudoare de pe chelia-i denivelată, domnul Martin zise dintr-o dată că l-a visat foarte ciudat pe Colonel (cum Îi spuneau prietenii după ce tata, care mâncase armată pe pâine o viață, se pensionase). Și, chiar dacă nimeni nu se arăta prea curios, domnul Martin Începu să povestească neinvitat, privind dincolo de noi: Mă aflam Într-o sală imensă, fără geamuri - porni el cu o voce albă - cu pereți foarte Înalți, de care atârnau draperii purpurii
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
să mi amputeze piciorul stâng (mai sus de rotulă), zdrobit de roata mașinii. Altfel, poate fi mult mai rău. I-am dat acceptul pe loc, fără să mă mai consult cu nimeni, convins fiind că avea perfectă dreptate. M-am pensionat la cerere, invocând handicapul cu care m-am ales (deși mai aveam doi ani până când aș fi ieșit În mod legal). și m-am retras discret, fără tam-tam, căutând liniștea și, mai ales, izolarea. La scurt timp, Însă, după nefericita
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
mă simțeam foarte obosit. A salutat politicos și s-a Îndepărtat, cu statura un pic aplecată spre Înainte și cu mersul său ticăit, de om cuminte. Domnul Stratulat era și el un om singur (fusese inginer În construcții, dar se pensionase de câțiva ani, iar de când rămăsese fără soție, Îl puteai zări doar rareori, și-atunci fugar, cerându-și parcă scuze că există) Când am revenit În cameră, Melanie adormise deja, cu trupul dezgolit aproape În Întregime (așa cum Îi era obiceiul
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
copii. Ce mai fac cei mici? mă Întreabă mama În timp ce ne urcăm. Îi spun că sunt bine, cu Paula. Pe drum spre apartamentul ei, trecem pe lângă fosta mea școală și ea oftează. —Ai auzit de domnul Dowling? Îngrozitor. — S-a pensionat anticipat, nu? — Da. Așa de tânăr. Îți poți imagina că un bărbat așa de tânăr ar face una ca asta, Kate? Domnul Dowling a fost profesorul meu de istorie acum douăzeci de ani, un bărbat cu o voce moale, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
care clipea des, cu un entuziasm deosebit pentru Anglia elisabetană și poezia din Primul Război Mondial. Acum câteva luni, o idioată mică din clasa a cincea i-a dat un pumn În ochelari și curând după aceea el s-a pensionat. Domnul Dowling, băiatul de formație umanistă prin excelență, devenise una dintre victimele sistemului centrat pe cultura generală: o doctrină a egalității care Înseamnă că toți copiii de pe-aici care vor să Învețe ceva sunt În clasă cu copii care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Linea și am pornit la drum pe șoseaua de coastă către Sotogrande, nerăbdător să-l văd pe Frank și să-l asigur Încă o dată că totul avea să fie bine. David Hennessy, agentul de asigurări de la Lloyd’s care se pensionase și era acum trezorier la Clubul Nautico, Îmi telefonase cu o seară Înainte, pe cînd mă aflam În apartamentul meu din Barbican. Hennessy era neliniștitor de vag, părea că bălmăjește de unul singur după prea mult soare și sangria, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
care le surprinsesem În baia de lumină fluorescentă din parcarea Clubului Nautico. Nemaivăzînd vreodată un viol, asistaseră la atac ca la un fel de ritual folcloric sau păgîn dintr-o lume primitivă. Bănuiam că unul dintre acele cupluri - un contabil pensionat din Bournemouth și soția sa cu privire ageră, care conducea un magazin de Închirieri video În Avenida Ortega - era prezent la Înmormîntare. Amîndoi Încercau din răsputeri să se ferească de obiectivul camerei mele foto și se relaxară abia atunci cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
la pensie dacă s-ar interzice moțăitul la soare. Am luat o Înghițitură din apa călduță, cu gîndul la soiurile de whisky Înviorătoare din apartamentul lui Frank. Dacă e să fim exacți, domnule doctor, puțini locuitori ai Residenciei Costasol sînt pensionați. Majoritatea au patruzeci, cincizeci de ani. — Totul se petrece mai repede În zilele noastre. Viitorul se năpustește spre noi ca un jucător de tenis care atacă la fileu. În noile profesii, oamenii ajung la apogeu Înainte de patruzeci de ani. Întîmplător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
plus de s-au uscat ca să aibă toate facilitățile astea sportive și cluburile de distracții. Și oricum locuitorii de-aici nu-s chiar așa bătrîni. Ăsta nu-i pavilion de geriatrie. Cei mai mulți au cincizeci și ceva de ani - s-au pensionat devreme, și-au vîndut acțiunile sau parteneriatele, au stors tot ce-au putut din pachetele de pensionare. Complexul Costasol nu-i Sunset City din Arizona(##notă - Comunitate din Graham County, Arizona, alcătuită exclusiv din pensionari vîrstnici.##). — Am fost pe-acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Prin tradiție, cei trei stîlpi de sprijin ai regimului său erau drogurile, jocurile de noroc și sexul ilicit. După cum Îmi dezvăluiseră vizitele noastre la domiciliu, nu-i luase mult timp să-și recruteze o echipă de traficanți - Nigel Kendall, veterinar pensionat din Hammersmith, un ins de piatră, abia trecut de patruzeci de ani, cu o nevastă tăcută și veșnic amețită de tranchilizantele Paulei Hamilton; Carole Morton, o coafeză rapace din Rochdale, care conducea recondiționatul salon de frumusețe din mall; Susan Henry
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Dascălu cânta cât îl ținea gura: ― În țara fluturilor albaștri / O muscă și un leopard, ha, ha / Jucau de o oră biliard, ha, ha / Mamutul chel și ambițios ha, ha / Dădea cu glaspapir pe jos, ha, ha / O oaie creață pensionară, ha ha... Ridică mâna de pe volan și pocni înciudat din degete: ― Dă-mi o rimă la pensionară. Repede! ― Aeroplan, mormăi Nucu Scarlat. ― Aiurea în tramvai! Unde e rima? Reluă pe melodie: Deci! O oaie creață pensionară ha, ha... ― Dădea cu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ha / O oaie creață pensionară, ha ha... Ridică mâna de pe volan și pocni înciudat din degete: ― Dă-mi o rimă la pensionară. Repede! ― Aeroplan, mormăi Nucu Scarlat. ― Aiurea în tramvai! Unde e rima? Reluă pe melodie: Deci! O oaie creață pensionară ha, ha... ― Dădea cu pudră întîia oară, sugeră sfioasă Melania Lupu. Și completă: ha, ha! Florence Miga oftă. "Biata Melania! S-a zaharisit de tot." Cârnul exclamă pe neașteptate. ― Ce fac ăia, domnule?! Au înnebunit? * În ultima clipă, viră reflex
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
se știau din școală. Râse în barbă. A doua zi am ieșit la raport. ― Dintr-un spirit de echitate, presupun. ― Bineînțeles. N-am făcut decât să reproduc cele auzite. Aveam și martori. ― Apoi? ― În toamnă, l-au pus pe liber. Pensionat la 39 de ani... Toma lucra repede. Făcu o pauză: Ați fi procedat altfel? Cristescu nu-i răspunse. Simțea un nod în gât. ― Am să vă dau un alt exemplu. Tata era director de școală, școală primară. ― Unde? întrebă maiorul
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
din ce aveau să trăiască de acum încolo, dacă nu era permis să se iasă și nici să se intre nu se putea. Poate că vor elibera permise de liberă trecere pentru cei care lucrează în afara periferiei, spuse un bătrân pensionat de atâția ani, că încă folosea limbajul din vremea războaielor franco-prusace sau altele petrecute la fel de demult. Totuși, nu era complet în afara realității bătrânul înțelept, dovadă că imediat în ziua următoare asociațiile de întreprinzători se grăbiră să aducă la cunoștința guvernului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
i se va ordona să se întoarcă la centrală, invocând incapacitate pentru serviciul activ, îl vor așeza la un birou ca să ordoneze hârtii, un comisar coborât la condiția umilă de conțopist, acesta avea să fie viitorul lui, sau îl vor pensiona forțat și vor uita de el pentru a-i mai pronunța numele când o muri și l-or tăia din registrul de evidență a personalului. Termină de mâncat, aruncă săculețul de hârtie umed și rece la lada de gunoi, spălă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
de distractivă, că ne doare burta de atâta râs. Dar tu, Natahn, cu ce te ocupi? Nu, retrag întrebarea. Tom mi-a spus deja. Ești agent de asigurări de viață. — Fost agent de asigurări de viață, am spus. M-am pensionat înainte de limită. — Alt fost, a zis Harry, suspinând trist. Când ajunge la vârsta noastră, Nathan, orice om nu e mai mult decât un șir de foști. N’est-ce pas? În cazul meu, cred că pot să înșirui vreo doisprezece sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
albă de pe deal și, după aia, au venit aici în weekenduri, în vacanțele de vară sau de Crăciun, ori de câte ori au putut. Visul lor era să facă din casă un han și să se mute definitiv aici după ce avea să se pensioneze Stanley. Și-așa, acum patru ani, Stanley renunță la slujba de contabil, el și Peg își vând casa din Springfield și se mută amândoi aici, ca să deschidă Chowder Inn. N-o să uit în viața mea cât au muncit în primăvara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
problemei și pe urmă, fără să te întrebe ce ai pățit sau dacă te doare, îți așeza calm raportul pe birou. Dar avea un talent să se strecoare prin crăpături și să îi stârnească pe vinovați, iar acum că se pensionase, m-am întrebat dacă n-ar fi fost dispus să preia această sarcină. Din fericire, nu se mutase din apartamentul din Queens, pe care îl împărțea cu sora sa, văduvă, și cu patru pisici. Când l-am sunat, a răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]