5,484 matches
-
care le menționaseră și în urmă cu 15 ani. Modul de a plânge nu pare să se schimbe în timp... (Lombardo, Crester și Roesch, 2001). Cum procedează cercetătorii pentru a evalua modul în care plâng oamenii sau predispoziția lor spre plâns? Grație unei camere, ei pot observa dacă ochii noștri se umplu de lacrimi în diferite situații. Unii cercetători apelează la jurnalele intime ale subiecților care acceptă să ia parte la astfel de experimente (Kraemer și Hastrup, 1986). Dar în cea
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
și Hastrup, 1986). Dar în cea mai mare parte a timpului, cercetătorii utilizează lungi chestionare ca „inventarul situațiilor în care plânge un adult” (Adult Crying Inventory - ACI), alcătuit din 5 părți și folosit pentru a măsura diferitele fațete ale comportamentului „plânsului”. Prima parte conține 59 de întrebări și persoanele întrebate trebuie să răspundă raportându-se la o scară graduală ce merge de la „extrem de des” până la „aproape niciodată”, de exemplu: „Plâng când trebuie să îmi iau rămas bun de la cei dragi”; „Plâng
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
fericit”; „Plâng după ce am fost umilit sau insultat”; „Plâng când mă uit la ceremonia de premiere a unor evenimente sportive ca Jocurile olimpice”; „Plâng când ascult o melodie tristă”; „Plâng la înmormântări” etc. O altă serie de întrebări vizează funcția plânsului și a emoțiilor asociate: „Ceilalți sunt în general mai amabili cu mine când plâng”, „Plânsul mă ajută îmi rezolv problemele”, „După ce plâng, mă simt și mai nefericit ca înainte” etc. S-a cercetat de asemenea care sunt factorii care ne
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
premiere a unor evenimente sportive ca Jocurile olimpice”; „Plâng când ascult o melodie tristă”; „Plâng la înmormântări” etc. O altă serie de întrebări vizează funcția plânsului și a emoțiilor asociate: „Ceilalți sunt în general mai amabili cu mine când plâng”, „Plânsul mă ajută îmi rezolv problemele”, „După ce plâng, mă simt și mai nefericit ca înainte” etc. S-a cercetat de asemenea care sunt factorii care ne pot influența plânsul: „Starea mea fizică (oboseală, foame etc.)”, „Prezența altor persoane”, „Factorii genetici (așa
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
emoțiilor asociate: „Ceilalți sunt în general mai amabili cu mine când plâng”, „Plânsul mă ajută îmi rezolv problemele”, „După ce plâng, mă simt și mai nefericit ca înainte” etc. S-a cercetat de asemenea care sunt factorii care ne pot influența plânsul: „Starea mea fizică (oboseală, foame etc.)”, „Prezența altor persoane”, „Factorii genetici (așa m-am născut)”, „Locul în care mă aflu (acasă, afară, la muncă), „Anotimpul” și altele. În fine, cea din urmă secțiune conține întrebări despre ultimul episod în care
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
fine, cea din urmă secțiune conține întrebări despre ultimul episod în care au plâns: „Când s-a întâmplat?”, „Cât a durat?”, „A fost intens?”, „Erau prezente și alte persoane?” (Vingerhoets și Cornellius, 2001). Diferența de intensitate și de frecvență a plânsului nu există în copilărie... Într-adevăr, bebelușii și copiii de vârste mici nu prezintă nici o diferență în raport cu sexul. În pofida a ceea ce se spune de obicei, fetițele nu plâng mai mult decât băiețeii. Prin urmare, dacă această diferență există la adulți
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
și despre predispoziția lor de a plânge. În toate grupele de vârstă cercetătorii au observat că fetele plâng mai ușor și mai des decât băieții. Diferențele dintre sexe cresc o dată cu vârsta, în primul rând datorită unei reduceri a acceselor de plâns la băieți. În cele din urmă, s-ar părea că diferența dintre bărbați și femei ține mai ales de faptul că băieții plâng din ce în ce mai puțin pe măsură ce cresc, iar fetele nu (Van Tilburg, Unterberg et Vingerhoets, 2002). Care este funcția plânsului
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
plâns la băieți. În cele din urmă, s-ar părea că diferența dintre bărbați și femei ține mai ales de faptul că băieții plâng din ce în ce mai puțin pe măsură ce cresc, iar fetele nu (Van Tilburg, Unterberg et Vingerhoets, 2002). Care este funcția plânsului și de ce evoluția a conservat asemenea diferențe între sexe? Dacă femeile au fost selecționate pe baza faptului că plâng mai mult, înseamnă că acest lucru trebuie să aibă un rol în supraviețuirea lor. În opinia cercetătorilor, plânsul este un mod
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
Care este funcția plânsului și de ce evoluția a conservat asemenea diferențe între sexe? Dacă femeile au fost selecționate pe baza faptului că plâng mai mult, înseamnă că acest lucru trebuie să aibă un rol în supraviețuirea lor. În opinia cercetătorilor, plânsul este un mod de a atrage atenția celorlalți. Mai ales un semnal de alertă adresat bărbaților în timpul unui conflict pentru a le arăta că au depășit limita. Plânsul în astfel de momente ar împiedica așadar escaladarea conflictului. Este ceea ce a
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
lucru trebuie să aibă un rol în supraviețuirea lor. În opinia cercetătorilor, plânsul este un mod de a atrage atenția celorlalți. Mai ales un semnal de alertă adresat bărbaților în timpul unui conflict pentru a le arăta că au depășit limita. Plânsul în astfel de momente ar împiedica așadar escaladarea conflictului. Este ceea ce a demonstrat Carie Lane în teza sa de doctorat 1. Cu ocazia unui prim studiu, ea a constatat că un conflict are mai multe șanse să se soluționeze dacă
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
Do angry men get noticed?”, în Current Biology, nr. 16 (11), 2006, p. 402-404. Cine se trezește de mai multe ori noaptea pentru a avea grijă de copii: bărbatul sau femeia? Diferența dintre sexe în răspunsul la scâncetele și la plânsul copiilor Țipetele copiilor ne alarmează sau ne irită atât de mult deoarece creierele noastre au fost selecționate de evoluție în acest mod. Să ne întoarcem în urmă cu 100 000 de ani și să ne imaginăm niște părinți ale căror
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
mult să moară decât cei ai unui cuplu care ar fi intrat imediat în alertă. Prin urmare, părinților neatenți le-a fost mai greu să se reproducă și să devină strămoși. În cele din urmă, adulții cu gene „nederanjate de plânsul bebelușilor” au dispărut. Ceilalți, dimpotrivă, s-au reprodus până acolo încât se află la originea majorității oamenilor din ziua de azi. Este important pentru noi să avem în creier mecanisme ce ne permit să fim sensibili la nevoile bebelușilor noștri
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
noștri și părinții lor înainte au avut aceste gene și ni le-au transmis. Cât despre ceilalți... Seifritz și colegii săi, cercetători la o universitate elvețiană, au măsurat în 2003 ce se întâmpla în creierul bărbaților și femeilor atunci când auzeau plânsul sau râsul unui bebeluș. Oamenii de știință au constatat că hohotele de plâns ale unui bebeluș declanșează o activitate intensă într-o structură 1 specială a creierului persoanelor care au copii, activitatea fiind mult mai slabă la cei care nu
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
transmis. Cât despre ceilalți... Seifritz și colegii săi, cercetători la o universitate elvețiană, au măsurat în 2003 ce se întâmpla în creierul bărbaților și femeilor atunci când auzeau plânsul sau râsul unui bebeluș. Oamenii de știință au constatat că hohotele de plâns ale unui bebeluș declanșează o activitate intensă într-o structură 1 specială a creierului persoanelor care au copii, activitatea fiind mult mai slabă la cei care nu au copii. Pentru aceștia din urmă, amigdala se activează mai mult când copilul
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
sunt sau nu tătici, nu a arătat nici un semn de activitate în această regiune cerebrală. Cercetătorii consideră că scâncetele unui bebeluș trec printr-un „filtru” în cortexul prefrontal al femeilor. Acest filtru le permite astfel să se concentreze doar la plânsul copilului, făcând abstracție de alte zgomote. Cortexul prefrontal stimulează așadar transmiterea impulsurilor electrice spre alte părți ale creierului, declanșând emoții puternice, ca „neliniștea” pe care o putem resimți când auzim un copil plângând: „Îi e foame, vrea să fie mângâiat
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
lui Seifritz sunt logice: pentru părinți, scâncetul unui bebeluș are o mult mai mare importanță decât pentru o persoană care nu are copii. Cât despre diferența dintre sexe, oricine știe că mamele se trezesc mult mai des decât tații la plânsul copilașilor. Nu mai căutați explicații, nu este vorba de lene... nu, este ceva biologic! 1. Această structură este amigdala, nu cea care se află la baza gâtului, ci în creier și care joacă un rol esențial în declanșarea și tratarea
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
prin intermediul fenomenelor inflamatorii, estrogenul ar antrena o vasodilatare, o inflamare și ar putea intensifica senzația de durere (Dao, Knight și Ton-That, 1998). Factori socio-culturali... În societatea noastră, bărbații sunt învățați încă de la cele mai fragede vârste că expresiile tristeții, ca plânsul sau văicărelile sunt pentru fete și pentru răzgâiați... Astfel, când un băiețel cade și rana trebuie dezinfectată, unii părinți spun: „Nu te mai bâțâi atât, nu ești fată...”. Probabil că bărbații își exprimă mai puțin durerea pentru că au fost învățați
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
care a intrat la o mare adâncime, sau de care omul nu se poate debarasa timp Îndelungat reprezintă un mare pericol. Oamenii au Încercat, În mod intuitiv, să dezamorseze aceasta bombă, să scape de sentimentul de supărare. Modalitățile au fost plânsul, spartul veselei, Înjurăturile. Atunci când Însă supărarea este Ținută timp Îndelungat ea devine de câteva ori mai periculoasă și lovește nu doar În cel care o Ține dar și În copii lui. Oamenii sănătoși nu-și permit să Țină supărări. În
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Sinsemn Indicial Dicent Qualisemnul desemnează deci calitatea pură abstrasă din lumea fenomenală. Sinsemnul postulează existentul individual. Prin intermediul său pot fi figurate însă și entități ficționale (licorne, centauri, marțieni, personaje romanești). Sinsemnul indicial rematic nu face decît să indice o prezență (plînsul sau strigătul disperat al cuiva, o nenorocire; doliul, un deces în familia celui care îl arborează, iar pronumele personale, persoanele care îl folosesc în context). Sinsemnul dicent ține locul unui referent care îl afectează direct (girueta mișcată de vînt, urma
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
acțiune. R. Kleinpaul propune (în Sprache ohne Worte. Idee einer allgemeinen Wissenschaft der Sprache) un vast proiect semiotic avant la lettre cu o interesantă subcategorizare a comunicării în: * comunicare fără intenție de comunicare și fără schimb de idei (fiziognomia, rîsul, plînsul, simptomele medicale); * comunicare cu intenție de comunicare, dar fără schimb de idei (gesturi de exprimare a semntimentelor); * comunicare cu intenție de comunicare și schimb de idei (limbajul "sălbaticilor", al călugărilor cirstercieni, al surdo-muților). Concordanța între sistemele elaborate de aceste comunități
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
nu face decît să evidențieze urgența demersurilor comparativ-contrastive. Încercînd să conchidem, trebuie să accentuăm varietatea semnificațiilor sociale ale kinemelor în raport cu universalitatea emoțiilor. Discutînd delicata delimitare natură/cultură în aria gestualității, W. La Barre (1964) trece în revistă gesturile "naturale" (rîsul, plînsul), gesturile sociale (de aprobare, chemare, salut, negare) și comportamentele motrice stilizate (balet, pantomimă) și conchide asupra diversității gestuale a societății: pe de o parte același semnificat are numeroși semnificanți (supra salutul, aprobarea), pe de altă parte aceiași semnificanți au semnificați
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Să credeți celui care-a fost să ardă:/ Așa dureri n-aveau să se mai vadă!/ Căzu bărbia-n piept cum cade-o bardă,/ Semeața frunte îndrăzni să capă.../ Și, năpădit de zbucium, glasu-ntrânsul,/ n-avea jelire și nici lacrimi plânsul...". "Chinurile dragostei" nu se opresc aici, ele capătă proporții universale. Spațiul unde trage spre a înnopta Orlando, deși din prezentul narativ, conține amintirea actului erotic consumat între Angelica și Medoro, a trecutului: gelozia întunecă nu numai mintea eroului, dar desacralizează
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
servea. Altă dată, discursul explicativ ia forma unei traduceri a bocetelor la moartea Matrionei. Naratorul este îndreptățit să releve semnificația cuvintelor, pe care o poate înțelege, pentru că a trăit în acel mediu și i-a cunoscut pe oamenii respectivi: Astfel, plânsul surorilor era un plâns acuzator la adresa rudelor din partea soțului: nu trebuiau s-o pună pe Matriona să dărâme casa. Iar sensul ascuns era: Oți fi luat voi casa mare, dar izba nu v-o mai dăm!) Și din toate bocetele
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
explicativ ia forma unei traduceri a bocetelor la moartea Matrionei. Naratorul este îndreptățit să releve semnificația cuvintelor, pe care o poate înțelege, pentru că a trăit în acel mediu și i-a cunoscut pe oamenii respectivi: Astfel, plânsul surorilor era un plâns acuzator la adresa rudelor din partea soțului: nu trebuiau s-o pună pe Matriona să dărâme casa. Iar sensul ascuns era: Oți fi luat voi casa mare, dar izba nu v-o mai dăm!) Și din toate bocetele astea se desprindea răspunsul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
militari și poate vreun personaj important, precum nobila matroană Pomponia Graecina care, acuzată de superstiții noi și vătămătoare, puțin mai târziu după uciderea rudeniei sale Iulia datorită intrigilor Mesalinei, s-a retras pentru o viață privată ducându-și zilele în plâns și întristare; b) tinerii Claudius Ephebus și Valerius Bitonius, despre care vorbește papa Clement Romanul în 1Corinteni, 65; c) senatorul Pudentius cu soția sa Claudia etc. În opinia unor istorici, creștinismul ar fi reușit să pătrundă în familiile nobile din
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]