4,317 matches
-
celălalt. Un teren comun este binevenit: câteva valori comune și atitudini ca fair-play-ul sau politețea. În dezbaterile televizate, organizatorii stabilesc reguli și veghează ca ele să fie respectate. Nu există discuție valabilă fără identificarea valorii sau a principiului care tranșează polemica. Dacă avem un schimb de idei cu cineva despre "discriminarea pozitivă", să verificăm întâi dacă acceptăm că anumite grupuri sociale sunt defavorizate în raport cu o anumită situație, ca tinerii cu dificultăți din punct de vedere cultural în raport cu reușita școlară sau femeile
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
exprimare, de întrunire, de acțiune social-politică etc. Semnificativ este faptul că aceste instituții apar, proliferează și funcționează în interiorul statelor totalitare, sub regimurile dictatoriale din deceniile VII și VIII ale secolul XX, iar prezența lor a stârnit numeroase acțiuni de protest, polemici și dispute politice, sociale și juridice. Cu toate aceste, instituții psihiatrice represive menționate își au originea în legea privind „Regimul alienaților și libertatea individuală” votată de Parlamentul Franței și în vigoare din anul 1838, iar G. Bernard Shaw face o
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
m-aș teme că voi fi rău înțeles, aș spune că pentru momentul realizării lucrării, Scrisoarea a fost reportajul cel mai actual, cel mai palpitant și cel mai la zi. Și a fost în același timp pamfletul cel mai actual, polemica cea mai vie a zilei, «ultima oră» a unui ziar în care geniul dramaturgiei a scris o zguduitoare telegramă adresată umanității.“ 5.8. PETRESCU, CAMIL: „Realismul operei dramatice a lui Caragiale“. În: „Studii și conferințe cu prilejul centenarului lui I. L
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
comandat. El se subjugă de bunăvoie prințului vremii noastre: naționalismul.” Ca practici curente se cultivă ideile violent antisemite, pamfletul agresiv. De fapt, publicația va fi un termometru al oportunismului politic al lui Nichifor Crainic: anticodrenistă, prolegionară, regalistă, proantonesciană. Rubrici: „Note, polemici, înfierări”, „Ultima oră”, „Externe”, „Din toată lumea”, „Reportagii-Fapte”, „Fragmentarium”, „Economie-Finanțe-Industrie”. În acord cu orientarea naționalist-tradiționalistă a gazetei, sunt reactualizate versuri de Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, George Coșbuc. Se publică, de asemenea, poezii semnate de Octavian Goga, Aron Cotruș, Ion Pillat, Nichifor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
Actualitatea gândirismului), Ștefan Baciu (Esențele romantismului german), Ion Șiugariu (Octavian Goga dramaturg și eseist, articol la moartea scriitorului), Vladimir Dogaru, Ovid Caledoniu, Septimiu Bucur, Horia Nițulescu, Axente Sever Popovici, Mihail Straje, Cuza Marinescu. Câteva numere din 1941 conțin articole de polemică între Lucian Blaga și Dan Botta referitoare la paternitatea ideilor din studiul Spațiul mioritic. Mai ales publicistica din S.-P. are caracter extremist, violent pamflet. Sunt atacați Nicolae Titulescu, Constantin Stere, Victor Iamandi, Mihail Sadoveanu, Victor Eftimiu, E. Lovinescu, Tudor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
B.P. Hasdeu, Scrieri literare, I-II, pref. George Munteanu, 1960, Etymologicum Magnum Romaniae, I-II, pref. Paul Cornea, București, 1970; I. Al. Brătescu-Voinești, Întuneric și lumină, pref. Mihai Gafița, București, 1963; G. Călinescu, Opere, V-XVII, București, 1967-1983, Însemnări și polemici, postfață Mircea Scarlat, București, 1988; Cronici literare și recenzii, I-II, București, 1991-1992 (în colaborare cu Ion Bălu), Principii de estetică, pref. Al. Săndulescu, București, 1999; N. Cartojan, Istoria literaturii române vechi, pref. Dan Horia Mazilu, București, 1996 (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289414_a_290743]
-
activitatea; Iacob Mureșianu, care îi ia locul, va fi obligat să publice ordonanțele și decretele administrației și să tipărească pe frontispiciul ziarului pajura bicefală. Mureșianu se vede silit, de altfel, să modereze și tonul articolelor politice, ceea ce va provoca o polemică, în 1855, cu M. Kogălniceanu, care, în paginile „României literare”, se arătase nemulțumit, între altele, de lipsa de combativitate a periodicului brașovean. Lunga perioadă de apariție, șaizeci și doi de ani numai în secolul al XIX-lea, explică, în bună
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287192_a_288521]
-
poate lesne sesiza înclinația de a reconstitui portretul artistului la tinerețe (A. I. Odobescu, B. Delavrancea), „traiectoria” lui, ce conduce la configurarea unei individualități complexe (contradictoriul A. I. Odobescu, deconcertantul Ion Barbu ș.a.), fie și nerecunoscută (cazul lui V. A. Urechia). Temperat polemică pe alocuri, cochetând, rar, cu palierul teoretic, D. se dedă și exercițiului comparatistic (Vârstă și model în cultură: Heliade și Maiorescu). Alteori obține, conlucrând cu șansa, unele performanțe aparent de amănunt, dar prețioase pentru istoria literară (date noi privitoare la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286852_a_288181]
-
numai în limita privilegiilor, reînnoite la fiecare schimbare de domnie. Observația lui Tezner se poate raporta însă la o perioadă târzie, a absolutismului monarhic, când regele este deja considerat "deasupra legii" (princeps legibus solutus). Teoria lui a deschis o aprinsă polemică, în care a intervenit și Rachfahl, susținător al caracterului constituțional al stărilor, care reprezintă și sunt "țara" față de principe. Teoria originii adunărilor se conturează cu mai multă precizie în concepția corporatistă a stărilor care, deși este numită în acest fel
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Dumbravă, Constanța Marino-Moscu, Al. Cazaban, Ludovic Dauș, Tudor Măinescu, G. Rotică, iar versuri semnează Ludovic Dauș și Al. Claudian. O „cronică plastică” permanentă, susținută de Gala Galaction, ține publicul la curent cu expozițiile de artă, cu atelierele de pictură. Din cauza polemicilor prea dure (Giorge Pascu este campion al unor atacuri violente), a dimensiunii articolelor sociologice și economice, C. n. dă impresia unei reviste îmbâcsite, chiar dacă printre colaboratori se află și nume de prestigiu. Alți colaboratori: P. Cazacu, N. Pastia, Adrian Verea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286587_a_287916]
-
hîrtie, de nu, nu". Munca industrială și protecția ei, pînă la o dezvoltare comparabilă cu a țărilor înaintate, cum crede cu îndreptățire autorul Sărmanului Dionis, sînt căile întăririi noastre economice. Poetul, în cuprinzătoarea și întinsa sa publicistică, una critică, mereu polemică, luptă împotriva incompetenței, a celor necalificați cocoțați în fruntea unor instituții ce impun o maximă expertiză. Nu se pronunță în contra instituțiilor și a administrației în genere, ci a lipsei de calificare corespunzătoare a celor care le păstoresc. Consideră sistemul vinovat
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
într-o luptă inegală, cu șobolanii, cu păduchii și cu trolii internetului, multă lume a refuzat să mai scrie în publicații on-line, deschise discreționar atacatorilor sau să activeze pe social media. Nu înseamnă, desigur, că aș vrea să fie sugrumată polemica sau că susțin că autorii care au acces la publicații on-line ar fi infailibili și că nu s-ar cuveni să existe obiecții la ideile, la temele sau la stilistica postărilor lor. Ceea ce vreau să subliniez e generalizarea comportamentului nesportiv
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cu o risipă de energie și chiar de imaginație - propriile mecanisme anti-suicidare. Pentru filozofia morală, sinuciderea a fost Întotdeauna mai mult decât o piatră de Încercare - a fost creatoarea unor momente de cumpănă care s-au aflat la originea atâtor polemici incendiare. Prin raportarea la ea s-au selectat „tradiționaliștii” - adică supușii dogmei -, cei care cereau, când doar imperativ, când de-a dreptul isteric, supunerea În fața Legii și, pe de altă parte, În directă opoziție activă, „iconoclaștii”. De la Camus, cel care
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
paradoxului (Editura Institutul European, Iași, 2010) precum și numeroase studii și articole pe teme de teorie politică în volume colective și reviste de specialitate. În jurnalism a debutat ca redactorșef al revistei Opinia studențească (1998), fiind în prezent co-realizator al emisiunii "Polemici cordiale" de la Radio Iași. Daniel Șandru, Torie politică și ideologie (c) 2011 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O.
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
editura lui Mihail Steriade, care este de fapt semnatar al tuturor paginilor publicate, dar și machetator, ilustrator etc. Din editorialul Tâlcul „Meduzei” și gânduri se deslușește intenția redactorului de a „publica numai opere pur beletristice, inedite, și nicidecum opere de polemică sau de interes social ori cultural”, fiecare număr fiind consacrat „unui scriitor român necunoscut sau ignorat”. Tot aici este deconspirată și semnificația titlului revistei: „Poezia - și în general frumosul - ne ucide [...], pentru că apropierea - sub orice formă - de nemurire înseamnă moarte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288077_a_289406]
-
sau a gradului al II-lea în învățământ. Concepută ca un curs practic, lucrarea are toate caracteristicile unui ghid/îndreptar din care, după selecția operată de autoare, fiecare cititor își poate alege acele informații pe care le consideră necesare. Evitând polemici sterile, chiar și în cazul aspectelor dificile și controversate, doamna Angelica Hobjilă este permanent preocupată de acuratețea terminologică și are constant în vederea prezentarea unor clasificări din perspective diverse, care să permită o cât mai bună asimilare a conceptelor. Secvențele teoretice
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
subiecte precum: sărăcia și sărăcirea, consumul, resursele naturale și gestiunea lor, globalizarea, respectarea drepturilor omului etc. Au fost dezbateri asupra unor teme majore: accesul la apă și stresul hidric, dosarul energiilor, producția agricolă, biodiversitatea speciilor animale sau sănătatea, iar numeroase polemici privind inerția marilor puteri, liberalismul umanitar sau costurile unui summit au completat lucrările. Dezvoltarea durabilă a fost și acum o temă arzătoare din multe puncte de vedere și pentru mulți participanți. Conceptul de dezvoltare durabilă a fost analizat în numeroase
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
sunt susținute de E. Lovinescu și de I. Ludo, ultimul polemizând cu Nae Ionescu și cu A. C. Cuza. Aici Mihail Sebastian își delimitează opiniile (68/1934) de grupul de la ziarul „Cuvântul”, unde funcționa ca redactor. După trei decenii de la o polemică rămasă deschisă, C. Săteanu se pronunță în favoarea piesei Manasse de Ronetti-Roman (Tot despre Manasse), scriitorul căruia redacția îi dedică un număr special (114/1938), T. Arghezi semnează medalionul A.L. Zissu (6/1929), iar F. Aderca un altul, B. Fundoianu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285177_a_286506]
-
Pentru a-și organiza viața socială, diverse societăți umane au impus o ordine datului biologic. Prin urmare, trebuie să studiem, caz cu caz, terminologia rudeniei, regulile de descendență, de căsătorie, de rezidență. Dar putem privi aceste structuri în moduri diferite. Polemici foarte aprinse au opus pe partizanii analizei formale a sistemelor de rudenie (Bronislaw Malinowski vorbea ironic despre algebră) celor care privilegiază practicile efective. Anumiți autori apreciază chiar că rudenia este un domeniu artificial și că nu putem separa referințele la
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
grupuri de părinți care se suprapun unele peste altele. De aceea este imposibil să constituim grupuri permanente, numai dacă luăm în calcul anumiți strămoși; în plus, motive legate de locuință, alegeri individuale sau evenimente particulare vin să restrângă posibilitățile. O polemică foarte veche durează și astăzi între partizanii unui determinism biologic (sociobiologi, psihologi evoluționiști) și partizanii unui determinism cultural. Mai recent, caracterul parțial al multor studii clasice asupra rudeniei în materie de gen (gender) a fost subliniat, deoarece aceste studii cercetează
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
împotriva mitului modern al societăților primitive ideale, nomade, izolate, situate în afara timpului și trăind în simbioză cu mediul lor înconjurător. Lucrările de popularizare, dar și antropologii profesioniști au reușit să contribuie la această imagine, neglijând istoria contactelor și a schimburilor. Polemica din jurul acelora pe care coloniștii europeni îi numeau cu dispreț bushmen (oamenii tufișurilor) a fost etalată în peste 2000 de articole în revistele de antropologie și discuția nu este închisă încă. Controverse simetrice au vizat grupurile de vânători colectori din
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Să nu se bage în politică. Adică: să nu se înscrie în partide de opoziție, să nu critice deschis guvernul. în același mod acționa și regimul ceaușist: scriitorii să se ocupe doar de literatură. Recent a avut loc și o polemică pe această temă chiar în paginile României literare. Este absolut evident că G. Dimisianu avea dreptate. 2) Pe o treaptă ascendentă, mai înaltă, se află refuzul discret, dar conștient, asumat, de a scrie la comandă, de a semna articole festiviste
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
formule dilatorii. Tendința aproape generală era de a turna cât mai multă apă în vin. Pe scurt, un concept foarte incomod și iritant, de înecat, foarte repede, pe cât posibil, precum peștele în apă... O evaluare lucidă, exactă, cât mai puțin polemică și partizană, a psihologiei sociale și culturale a intelectualității umaniste, din perioada dictaturii, este să recunoaștem încă destul de dificilă. în ce măsură, și mai ales în ce mod, a fost ea efectiv rezistentă, fie și prin cultură? Un mare scepticism este nu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
s-ar admite o critică creatoare și în sens hermeneutic? O recreare din interior? Și deci o continuare (într-un fel) a operei și ideilor lui M. E.? Este de remarcat că un recenzent american, total străin de micile noastre polemici balcanice, a făcut tocmai o astfel de observație pătrunzătoare. Detalii, poate cu alt prilej 13. Ceea ce mă dezgusta cel mai mult era reacția de iritare nedisimulată a unora ce visau fie monopolul recuperării, fie priveau cu neacoperită antipatie inițiativa-surpriză a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și a societății românești actuale înțeleg să apere în același timp și drepturile literaturii ca artă și activitate specifică, precum și drepturile scriitorilor ca grupare profesională bine distinctă, se reflectă și în actuala situație, din ce în ce mai precară, a Uniunii Scriitorilor. Dincolo de toate polemicile și conflictele generate de afacerea plagiatului lui E. Barbu, miezul confruntării este altul: de o parte oficialitatea, care vrea să modifice cu orice preț statutele actuale ale Uniunii Scriitorilor, ce i asigură încă o minimă autonomie, un fond literar în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]