4,479 matches
-
bucura de �week-end� (nu mai spunem, �n rom�ne?te, sf�r?it de s?pt?m�n?), de toate s?rb?torile at�ț de dragi nou?. �Guvernele postdecembriste ale Rom�niei s-au preocupat aproape maniacal s? asigure populă?ia dar ?i Europa c? s�nt capabile s?-?i asume destinele ??rîi �n epoca tranzi?iei�, dar au preferat �formule lejere cu caracter declamator� (I. Ghinoiu, C. Buruian?, op. cît., p.7). �n 2001, potrivit unui indicator sintetic agregat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
c?tre filosofi. Este de ajuns s? ne uit?m la opozi?iile care se cristalizeaz? �n timpul primelor dezbateri din economia politic? ?i mai mult din demografie, care bulverseaz? convingerile cel mai bine stabilite, cum ar fi mercantilismul ?i populă?ionismul. Astfel, ipoteza unei suprapopul?ri a speciei umane produce spaim?. Opinia care biruie acum este aceea a englezului Malthus care, �n celebrul s?u Eseu (1798)*, sus?ine teza dup? care cre?terea spontan? a populă?iei ar excede
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
fi mercantilismul ?i populă?ionismul. Astfel, ipoteza unei suprapopul?ri a speciei umane produce spaim?. Opinia care biruie acum este aceea a englezului Malthus care, �n celebrul s?u Eseu (1798)*, sus?ine teza dup? care cre?terea spontan? a populă?iei ar excede cre?terea maximal? a ofertei de mijloace de subzisten??. Se f?cuse caz, f?r? �ndoial?, ?i de revolu?ia agriculturii care punea �n mi?care statele, �n Europa. Pentru a resorbi criză social? pe care o
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
numai sociale, ci ?i patologice. �n ultimele momente ale Vechiului Regim, magistratul Montyon este cel care face publice condamn?rile pentru crime ?i pentru alte delicte din jurisdic?ia Parisului �ntre anii 1775-1785. Prelucr�nd datele astfel culese, el �mparte populă?ia dup? sex, v�rst?, situa?ie profesional?, natura ?i locul delictului. Public? rezultatele sub forma Observa?iilor asupra moralit??îi �n Fran?a (1786) ?i formuleaz? concluzia c? expansiunea urban? este cauza principal? a prolifer?rîi actelor criminale, odat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
politice concrete. Era vorba, �n fapt, de a pune la dispozi?ia guvernului britanic ?i a instan?elor conduc?toare principalele date economice ?i sociale, de natur? statistic?, pe care societatea le str�ngea �n cadrul unor teme privitoare la populă?ie ?i s?n?țațe, s?racii f?c�nd obiectul unei aten?îi speciale. De la simplă observa?ie se trecea la voin?a de a interveni asupra faptelor �nse?i, cu speran?a amelior?rîi condi?iei sociale a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
unicul. Inspir�ndu-se din Laplace, de la care ia principiile mecanicii cere?ți ?i le transpune la faptele sociale, el �ncearc? s? degaje indicii revelatori � dat? fiind constan?a lor �n timp � ai �nclina?iei spre crim? la diferitele categorii de populă?ie. Quetelet constat? c? anumite fapte se reproduc cu regularitate, independent de indivizii care le comit. Luat individual, fiecare om pare c? ac?ioneaz? liber; totu?i, printr-un curios paradox, (cu c�ț num?rul indivizilor este mai mare
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care a servit at�ț de bine ?tiin?elor naturale, ?i ?tiin?elor politice ?i morale( (Laplace). Cu ei se ajunge la schi?area unei matematici aplicate (fondate pe calculul probabilit??ilor) care �?i ia exemplele din datele statistice privind populă?ia, s?r?cia sau consumul. Coexist?, deci, mai multe demersuri de cunoa?tere a faptelor sociale ?i toate se vor ?tiin?ifice, cu toate c? se refer? la arhetipuri diferite. Pe de o parte, modelul biologic, propus de c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1855) CONSTANT Benjamin (1767-1830); De la libert� des Anciens compar�e � celle des Modernes (1819) FOURIER Charles (1772-1837): Le Nouveau Monde industriel et societaire (1829) MAISTRE Joseph de (1753-1821): Consideră?îi asupra Fran?ei (1796) MALTHUS Thomas (1766-1834): Eseu asupra principiului populă?iei (1798) MARX Karl (1818-1883): Mizeria filosofiei (1847); Luptele de clas? �n Fran?a (1850); 18 Brumar al lui Luis Bonaparte (1852); Capitalul (1867-1894). Cu Engels F.: Manifestul comunist (1848). NECKER Jacques (1732-1804): Despre legisla?ie ?i comer?ul cu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
e) social?(e)? O disciplin? �n c?utarea identit??îi (1860-1890) La sf�r?ițul anului 1850, Comte apoi Tocqueville se sting (Proudhon �i va urma cur�nd); Villerm� ?i Quetelet � care lucreaz? la elaborarea primului recens?m�nt al populă?iei �n Belgia � aproape ?i-au �ncheiat activitatea; mai tinerii � Marx, Spencer � �ncep o munc? de mari propor?îi pe care o vor dezv?lui progresiv, măi ț�rziu. Totu?i scenă intelectual? nu r?m�ne goal?. Numero?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ce se �nt�mplase, ci proiecteaz? un ansamblu de reforme care urmau s? se bazeze pe re?eaua societ??ilor savante: Uniunile p?cii sociale. Era vorba s? se pun? �n lumin?, prin observa?ie, starea material? ?i moral? a populă?iei muncitoare, cu perspectiva unei reforme sociale f?r? interven?ia statului. Dup? un demaraj destul de lent, Uniunile au luat av�nt, ajung�nd �n 1884 s? conteze pe trei mii de aderen?i. Ace?tia s�nt �n majoritate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
guvernan?i. Pentru aceasta s-a creat �n 1891 un Oficiu al Muncii, dependent de Ministerul Comer?ului ?i Industriei, inova?ie decisiv?, prin care statul se dota, pentru prima oar?, cu un instrument permanent de investiga?ie sociologic? asupra populă?iei muncitore?ți. Acest instrument este pus la punct de c?tre sociografii leplaysieni ?i de c?tre statisticieni. �i vom reg?și pe ace?tia ?i printre exper?îi de care s-au �nconjurat guvern?rile celei de a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
duit s? uneasc? economia clasic? ?i socialismul, preocupă?i fiind de dotarea clasei muncitoare cu instrumente de ap?rare, doctrinare ?i practice totodat? [Lepenies, 1990]. �n acela?i timp, al?i cercet?tori au atacat disputată problem? a amelior?rîi populă?iei din punct de vedere biologic. Francis Galton, v?rul lui Darwin, este primul (1869) care se apleac? asupra aptitudinilor mentale ?i a reproducerii lor de-a lungul genera?iilor, str?duindu-se s? arate c? aceste aptitudini s�nt ereditare
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
c�ț de c�ț�. P. F. LAZARSFELD (1962) (tradus �n Filosofia ?tiin?elor sociale, Gallimard, 1970) Deoarece conduitele s�nt, �n practic?, măi pu?în accesibile dec�ț discursul celor care le pun �n act anchetă prin chestionar asupra populă?iilor e?antionate cu grij? constituie instrumentul privilegiat. R?m�ne s? m?sur?m leg?turile statistice �ntre variabilele construite plec�nd de la datele culese pentru a efectua inferen?e cauzale (analiza corela?iei, regresia linear?), pentru a testa
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
să subscrie la promisiunile din august 1916, englezii și americanii înțeleg să le stabilească validitatea. Experții conduși de colonelul House supun astfel Conferinței de pace propuneri care privesc trasarea frontierelor prevăzută în august 1916. Românilor li se încredințează regiunile Austro-Ungariei populate de o majoritate românească, dacă Bucureștiul recunoaște dreptul minorităților. În plus, ei vizează o împărțire a Banatului, la care Bucureștiul se opune și retrocedarea sudului Dobrogei Bulgariei, de asemenea, propunere respinsă de români. Concluziile experților francezi din comitetul de studii
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de asemenea, propunere respinsă de români. Concluziile experților francezi din comitetul de studii, însuflețit de geograful Emmanuel de Martonne și de André Tardieu, diferă: Martonne este în favoarea cedării sudului Dobrogei românilor și consideră că în cazul concesionării României a regiunilor populate de o majoritate maghiară, ea va respecta dreptul minorităților. Francezii insistă asupra importanței nodurilor feroviare de la Satu Mare și Oradea, care ar fi convenabil, după ei, să fie lăsate sub control românesc în Transilvania, însă americanii resping un traseu bazat pe
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în martie 1945. Regiunea este pradă violenței. "Cu o unanimitate remarcabilă scrie un observator american -, românii din Transilvania se opuneau guvernului Groza și Uniunii Sovietice. Pentru acest simplu motiv, ungurii erau partizani fideli ai guvernului Groza și ai Rusiei". Orașele, populate de puternice minorități ungurești, se opun satelor populate în principal de români. Regele, miniștrii (Gheorghiu-Dej la Comunicații și Lucrări Publice, Teohari Georgescu la Interne, Pătrășcanu la Justiție) și generalii sovietici se deplasează la Cluj pentru a sărbători revenirea Transilvaniei la
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fi vrut să salveze și să ia sub protecția sa toate resturile fasciste ale României. În septembrie 1945, el declarase lui Molotov: "Guvernul Petru Groza a înființat și menținut, violînd Constituția și legile existente, lagăre de detenție pentru adversarii politici, populate cu membrii partidelor de opoziție. Este interesant de observat că, începînd cu 6 martie 1945 și cu instalarea guvernului Groza, nu au fost epurări în ministere. Ba dimpotrivă, fasciști notorii, răspunzînd la un apel al ministrului de Interne adresat legionarilor
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
spaimei de a îmbătrîni. Și, în cele din urmă, filmul speculează speranța în viața de apoi și teama că aceasta ar putea fi infernală teamă ce reprezintă una din sursele puterii oricărei religii fundamentaliste și prezentînd această viață ca fiind populată de monștri care îi chinuie pe cei ce nu sînt aleși și nu reușesc să dobîndească mîntuirea spirituală, recompensîndu-i pe cei care o ating. Poltergeist oferă, așadar, o imagine cuprinzătoare a simbolurilor prezente în coșmarurile Americii contemporane. Forța peliculei constă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
unui tineret declasat, în criză, care nu are altceva de făcut decît să distrugă bunuri și să se angajeze în acte antisociale. Din acest punct de vedere, Beavis și Butt-Head reprezintă un exemplu al culturii media ca mod de exprimare populară 28: Beavis și Butt-Head îi răzbună pe tineri și echilibrează balanța declinului împotriva reprezentanților autorității despotice cu care se confruntă zilnic. Majoritatea bărbaților cu mentalitate conservatoare care apar în serial vorbesc cu un vag accent texan sau din sud-estul Statelor Unite
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dublat, de la 13% la 25%. Pînă în 1989, aproape 32% din tinerii negri între 16 și 19 ani nu aveau un loc de muncă, în comparație cu 16% în cazul tinerilor albi. Și, în timp ce negrii reprezintă doar 12% din populația SUA, ei "populează" închisorile în procent de 48%...Doar 14% dintre bărbații albi care locuiesc în orașe mari au fost vreodată arestați, în timp ce, în cazul negrilor, procentul de arestări este de 51%." (Dyson 1993:209) 41 Public Enemy a lansat în 1993 o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a pururi în ciberspațiu. Acest lucru apare ca un mister la finalul romanului, nefiind nici elogiat, nici aprofundat în nici un fel. Este alegoria unei condiții în care fuziunea dintre ființa umană și tehnologie ar putea produce specii noi care să populeze noi zone ale timpului și spațiului, indicînd în acest fel spre o postmodernitate aflată dincolo de momentul actual, în care tehnologia și umanitatea coexistă într-o relație instabilă și contradictorie. Probabil că principala limitare a operei lui Gibson, Neuromancer, este prezentarea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
acidului lisergic, LSD-ul legendar al anilor '60, desfăcută în spiralele fumului de marijuana, anesteziată până la muțenie de chimia năucitoare a mescalinei, methedrinei, cocainei și tranchilizantelor, apare în cartea lui Thompson ca un loc straniu și hilar. Acest spațiu e populat de indivizi idiotizați de dogme absurde, servind interesele unei legi desfigurate până la axiomele vetuste ce au transformat idealurile în retorici opresive, pacifismul în agresiune și Visul American într-o junglă sălbatică de întâmplări și senzații aflate la limita irealității. Scopul
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
a unui coșmar, uneori blând, alteori atroce, însă întotdeauna viu și neliniștitor. Volumul de poeme Melancolica moarte a Băiatului-stridie* reface, într-o miniatură a cărei frumusețe devine perceptibilă printr-un complex joc vizual, o lume pestriță a micilor monștrii ce populează, de fapt, planeta Tim Burton. Originalitatea poetului Burton provine dintr-o încrucișare la fel de bizară ca și genetica eroilor săi - între fragilitatea tristă a ființelor sale imaginare și violența brutală a morții lor. Fiecare poem pare o frântură dintr-un recviem
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
partidul preponderent își recrutează cadrele și șefii dintr-un mediu închis care se reînnoiește prin cooptare, în partidele comuniste controlîndu-se originea de clasă a noilor recruți, iar în cele creștine cea religioasă. El nu lasă la-ndemîna oricui grija de a popula și de-a împrospăta incubatorul viitorilor oameni de stat, avînd privirea ațintită asupra carierei lor anterioare. Există un sistem de promovare în interiorul unui aparat ce-i propulsează spre putere. Numindu-i în anumite funcții deputat, primar etc. partidul le permite
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
după caracterul cvasi-divin cu care i-au investit oamenii obișnuiți pe aceștia din urmă. Inspirînd o adorație fără limite, impunînd necondiționat dogme, conducătorii poruncesc o supunere oarbă. Una după alta, statuile lor își croiesc loc în galeria eroilor legendari care populează și punctează istoria. Nu le mai înălțăm altare, deși la Paris celebritățile își au Pantheonul lor iar la Pekin Mao are propriu-i mausoleu. Nu le mai înălțăm rugi, "dar au statui și icoane, iar cultul pe care li-l
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]