5,260 matches
-
daruri pentru a și face datoria. Nu trebuie să primești daruri - spunea el - nici pentru lucruri bune, nici pentru lucruri rele. Pedepse deosebit de aspre primeau magistrații care judecau nedrept în schimbul banilor primiți. Herodot a arătat că regele persan Cambise a poruncit să fie ucis un judecător vinovat de corupție, iar cu pielea acestuia și-a tapițat scaunul. Regele persan Darius obișnuia să-i condamne la moarte prin crucificare pe judecătorii corupți. După concepțiile romane, era de asemenea, nepermis să se accepte
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
Col. 4, 6). Cea mai înaltă treaptă a blândeții este iubirea față de cei ce ne prilejuiesc necazuri și supărări și care se arată prin iertare și împăcare (Matei 5, 23-24). Culmea blândeții stă deci în purtarea pe care ne-o poruncește Mântuitorul, prin cuvintele: „Binecuvântați pe cei ce vă blesteamă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă vatămă și vă prigonesc” (Matei 5, 44). Singura mânie îngăduită și folositoare este aceea îndreptata împotriva păcatelor, a
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Său, adică Iisus Hristos. Cel care a intrat la nuntă fără haină potrivită este omul lipsit de merite, care uită cea dintâi datorie a sa: să primescă învățătura dată de Dumnezeu pentru mântuire. Pe acest oaspete Dumnezeu se mânie și poruncește îngerilor săi să-l arunce în focul cel nestins, pentru că, deși avea la îndemână învățăturile cu care să-și „îmbrace” sufletul, el le-a nesocotit voind să câștige Împărăția cerurilor fără pregătire și fapte bune. Pilda talanților (Matei 25, 14-30
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
construirea bisericii din Beilic, ce poartă și azi numele lui Vodă. Hatmanul făcea mereu economii în construirea bisericii lui Vodă, pentru a-i răm�ne și lui cu ce să 108 zidească o biserică mai mică. Furios, Vodă ar fi poruncit slujbașilor săi să-i zidească de viu în pereții bisericii sale, fapt care însă nu s-a întâmplat. N.A. Bogdan îl citează și pe Gh. Dimachi, care, în "Ecoul Moldovei IV" spune că: . Dar, în aprilie 1629 deci, după vreo
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
ci numai necesității sociale obiective exprimate de legile statului: Prin urmare, nu există libertate acolo unde nu sunt legi sau unde cineva este deasupra legilor, nici chiar în starea de natură omul nu este liber decât datorită legii naturale care poruncește tuturor. Un popor liber se supune, dar nu ca o slugă: el are conducători, nu stăpâni. Un popor este liber, orice formă ar avea guvernământul său, atunci când cel care îl guvernează nu vede deloc omul, ci organul legii. Soarta libertății
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
ascundă. Pentru întărirea credincioșilor și pentru convertirea celorlalți, nu numai artele decorative și arhitectura, dar mai cu seamă pictura au depus un efort deosebit. Convertirea împăraților la creș‑ tinism, aduce după sine o mulțime de noi convertiți. Constantin cel Mare poruncește ridicarea unor noi biserici împodobite în mod deosebit. Adesea, vizitatorii primesc în aceste biserici moaște sau obiec‑ te care au venit în contact cu trupurile sfinților, încât permisiunea pe care Biserica o dă spre sfârșitul secolului al IV‑lea de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
să în‑ truchipeze deopotrivă virtuțile personajului biblic și pe ale celui care îi făcuse comanda. Deși înfățișat șezând, Moise este animat de un elan lăuntric care te face să te aștepți ca într‑o clipă să se ridice și să poruncească. Ținuta, dimen‑ siunile, poziția și contururile brațelor și ale picioarelor, totul și fiecare în par‑ te au viața lor, converg admirabil spre a ilustra aceeași puternică forță supra‑ omenească, copleșitoare. Tratarea amănunțită a anumitor elemente: scrutarea din privirea ageră și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
formă mai simplă s-a răspândit zvonul că Marduk este tot o față a lui Baal). Regele Hamurabi, luîndui-o cu mult înainte lui Moise, scrise tablele legii, intră cu pompă în templu, declară că i le-a dictat Marduk și porunci să fie respectate de toate cetățile. Iată cum astrologia - cu ajutorul tablelor viitorului, cele atât de râvnite de toată lumea - puse umărul la unitatea Chaldeei. Chiar în cursul istoriei Imperiului Asiro-Chaldeean, astrologia a trecut printr-o dublă evoluție: una de ordin social
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
rînd: Marte-marți, Mercur-miercuri, Jupiter-joi, Venus-vineri, Saturn-sîmbătă, Soarele-diminică; apoi zilele se repetă.- " In al doilea an al domniei lui Nabucadnețar - numele biblic al lui Nabucodonosor, Nabucadnețar a avut niște vise. Duhul lui era tulburat și i-a pierit somnul..." Impăratul a poruncit să fie chemați vrăjitorii -"cititorii în stele, descântători și chaldeei" (chaldeei erau numiți în antichitate o castă de savanți ce formau un fel de corporație analogă vechilor universități franceze, medievale. Ei vorbeau vechea limbă, ajunsă sacră - acadeana - comparabilă cu limba
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
reflex la ceea ce Mircea Eliade numea Marele Unu”. Morala romanului: schimbarea destinul nu se face decât cu asumarea propriei vinovății ”plătită’’. Émile Zola, din dragoste pentru pământ, și-a intitulat romanul chiar ”Pământul” pentru a sugera importanța acestuia - element care poruncește sufletului și aprinde poftele în viața țăranului. Acest roman reprezintă ”un magnific imn adus pământului”, atribuindu-i rolul principal și personificându-l, având ca temă opoziția dintre micimea omului, neputința acestuia și imensitatea, rodnicia pământului, conferindu-i astfel romanului o
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
de anomalii si de libertinisme. Orientul a fost supus unor experiențe similare, începând cu Bizanțul în care împărații amestecau teologia cu răzbunările lor politice (mai ales cu scoaterea ochilor, tăierea nasului și jugănirea) și sfârșind cu Moscova țarilor brutali, care porunceau tot felul de persecuții, apoi au încheiat prin a se crede capii Bisericii. Ulterior, în fața imperialismului occidental a apărut imperialismul oriental. Panslaviștii au făcut din Ortodoxie o unealtă politică, prezentând pe ruși drept singurul popor ales, menit să joace prin
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Sfântului Întâi Sobor Ecumenic din Niceea, care cu cea mai mare sfințenie se respectă de toți creștinii din întreaga lume ca niște așezăminte neatinse, astăzi devine cauza ispitelor... Cel ce nu urmează tradițiilor și obiceiurilor Bisericii și celora, cum au poruncit cele șapte Soboare Ecumenice despre Sfintele Paști, legiund toate bine, ca să-i urmăm, și voiește a da Pashaliei grigoriane și calendarului papist, acela ca și ateii astronomi lucrează contra tuturor hotărârilor Sfintelor Soboare, voind prin aceasta a le schimba și
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
livadă, fructele au început să se coacă. In grădini, legumele sunt din belșug. De aceea spunem că vara este anotimpul fructelor coapte și a petelor galbene de lanuri care sunt unduite de vântul ștrengar care umblă hoinar. Și tot vara poruncește păsărilor să cânte și florilor să crească mari. Acum vedem case cu grădini pline de flori, cu mirosul lor ce înmiresmează aerul. Iarba este plină de gâze care mișună încolo și încoace fără încetare. Păsări care zboară deasupra noastră, ciripind
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
Copiii sunt veseli Se pregătesc deja de vacanță Unii vor merge la bunici Iar alții la munte sau la mare Iar razele de soare Veseli la joc îi cheamă.” VARA CEA MULT AȘTEPTATĂ Vara după ce și-a făcut ochii roată, poruncește păsărilor să cânte, florilor să crească și mai mari în iarba firavă. Iar pletele aurii ale pământului unduiesc când vântul ștrengar umblă hoinar, cu pași hoțești. Dealurile sunt înverzite și parcă ne spun, în ciripitul păsărilor, un ”Bună - dimineața.” Vara
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
se odihnească până vor primi alte porunci. Și tot iarna de acolo din palatul de nea dirijează fulgii moi de catifea să se așeze pe copaci, pe case și să privească cum toți copiii au pornit la colindat. Dar iarna poruncește și vântului să nu contenească, să fie aspru și răutăcios. Vântul, aflat în stăpânirea ei, îi face pe plac și în nopțile reci, cu tăcere de țurțuri, numai el îndrăznește să strige, să cheme, să plângă ca să fie auzit. Iarna
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
lepede de Hristos pentru a cruța viața copiilor. Au fost decapitați Constantin, Ștefan , Radu , iar când a ajuns la Matei, acesta s-a temut și s-a cuibărit În brațele mamei sale, dar Vodă l-a dojenit și i-a poruncit să-i urmeze pe frații lui. Rușinat, Matei primește și el botezul mucenicesc, a fost decapitat apoi, sfetnicul Ianache,iar la urmă Însuși Voievodul neînfricat Constantin Brâncoveanu, care Înainte de a fi decapitat s-a Închinat zicând ,,Doamne fie voia Ta
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
lăsat Augustus înainte de a muri ca să înlăture orice tulburare după moartea sa, s-au l-a dictat Livia în numele lui Augustus, cu sau fără știrea lui Tiberius. Cănd tribunul l-a anunțat pe Tiberius că a făcut ceea ce i-a poruncit, el i-a răspuns că nu i-a poruncit nimic și că tribunul va da socoteală de aceasta în fața Senatului. Mai târziu acest caz va fi dat uitării. În scurt timp a convocat Senatul și a ținut o cuvântare. Îndurerat
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
după moartea sa, s-au l-a dictat Livia în numele lui Augustus, cu sau fără știrea lui Tiberius. Cănd tribunul l-a anunțat pe Tiberius că a făcut ceea ce i-a poruncit, el i-a răspuns că nu i-a poruncit nimic și că tribunul va da socoteală de aceasta în fața Senatului. Mai târziu acest caz va fi dat uitării. În scurt timp a convocat Senatul și a ținut o cuvântare. Îndurerat Tiberius nu a putut citi până la capăt cuvântarea și
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
Germanicus avea maius imperium. Neascultând ordinile lui Germanicus, Piso devenise trădător (aceasta dacă nu cumva primise un astfel de ordin chiar de la Tiberius). Germanicus a plecat spre Egipt când a aflat că era bântuit de foamete. Imediat ce a ajuns a poruncit să se deschidă hambarele imperiale iar porumbul din ele să se vândă la un preț rezonabil. El a rezolvat imediat această problemă, dar și-a prelungit șederea pentru a vizita provincia. Se pare că în timpul călătoriei sale pe Nil, a
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
sale pe Nil, a contactat malaria care avea să-i fie fatală și avea să facă ravagii în Imperiul Roman. La întoarcerea în Siria, află că Piso abrogase și amendase multe dintre edictele date de el și furios i-a poruncit să părăsească provincia. Piso a plecat dar s-a oprit la Antiochia cănd a aflat că Germanicus era foarte bolnav. Germanicus era convins că Piso l-a otrăvit, și i-a ordonat să-și continue călătoria spre Roma. El a
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
din timpul magistraturii sale. Tiberius l-a cinstit așadar cu un sacerdoțiu, dar nu l-a chemat la el, dimpotrivă când Seianus și-a cerut permisiunea de a se duce în Campania unde soția sa era bolnavă, i s-a poruncit să rămână pe loc, sub cuvânt că el avea să vină la Roma. Datorită acestor cauze, în jurul lui s-a făcut un gol. Peste toate, atunci când Tiberius acordă sacerdoțiul lui Gaius, îl însoți de un elogiu și lăsă să se
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
mâncare pentru a se reface. Aceasta cauză o panică universală. Oamenii alergau de colo, colo afișând fie durere fie ignoranță. Gaius Caligula păstra o tăcere amestecată cu uimire, deoarece a trecut brusc de la bucurie la un sentiment adânc de teamă. Porunci ca toată lumea să iasă afară și îl sufocă pe Tiberius sub o grămadă mare de haine. Astfel a murit Tiberius la șaptezeci și opt de ani. Era 16 martie 37. Moartea lui a fost primită cu atâta bucurie de popor, că la
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
pe scaun, deschise ochii și rosti: „M-a luat dracu!” Și-și dădu sufletul aceluia pe care l-a chemat. Iată pentru ce ne învață Scriptura: „Cel ce-și păzește limba ăgura) își păzește sufletul” ăPilde 13), iar Mântuitorul ne poruncește: „Binecuvântați pe cei ce vă blesteamă și rugați-vă pentru cei ce vă necăjesc” ăLuca VI, 28). Cei care înjură și blesteamă pe Dumnezeu sau pe aproaapele lui, dau dovadă că nu iubesc nici pe Dumnezeu, nici pe oameni. Gândește
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
o mustră cu blândețe: Desigur, fata mea, Dumnezeu este TOTUL în viața noastră, dar nesocotind pe semenii noștri, noi Îl supărăm și astfel El nu ne mai ajută. Pe Dumnezeu se cade să L iubim mai întâi, dar El ne poruncește să-i iubim și pe semenii noștri, mai ales atunci când ei sunt păcătoși; Domnul ne ajută, dacă și noi ne ajutăm unii cu alții. De la această întâmplare femeia a înțeles care e voia lui Dumnezeu și i-a iubit pe
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
și pe semenii noștri, mai ales atunci când ei sunt păcătoși; Domnul ne ajută, dacă și noi ne ajutăm unii cu alții. De la această întâmplare femeia a înțeles care e voia lui Dumnezeu și i-a iubit pe oameni așa cum ne poruncește Dumnezeu: „Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți” (Romani XIII, 9) 56. Dragostea de mamă O mamă avea un copil, pe care, firește îl iubea foarte mult. Dar fiul ei era un copil rău și când s a
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]