4,046 matches
-
condus la Războiul Rece 129-150; acțiuni În Bosnia 618-619, 623; atacul terorist din 11 septembrie 716, 724; atenția acordată Germanei 109; atracția culturii populare 211-212, 216-221, 326-327; boicotarea Jocurilor Olimpice (1980) 541; o forță În Europa 108; ca model pentru Europa postbelică 21-22; campania de bombardare a sârbilor 618-619; capacitate nucleară 230; cea mai serioasă problemă de imagine a Europei 717; competiția economică cu Uniunea Europeană (UE) 717; considerente legate de Europa 232-233; creșterea după al doilea război mondial 89; criza cubaneză 236
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mondial 89; criza cubaneză 236; cunoașterea de către europeni (În anii ’50 și ’60) 325-326; despre reunificarea Germaniei 586; dezacordul cu Uniunea Europeană (UE) privind valorile 717-720; disprețul pentru tratatele internaționale 717-718; exportul de filme 217-219; influența asupra activităților recreaționale din Europa postbelică 216-220; influența În Europa (anii ’50 și ’60) 325-328; Inițiativa de Apărare Strategică („Războiul Stelelor”) 542-543; invadarea Irakului 715-716; investiții În Europa 717; investiții străine În 717; Înarmarea 230-232; Încercarea de a diviza Europa 716-717; „jandarm” continental 541; legăturile cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
715-716; investiții În Europa 717; investiții străine În 717; Înarmarea 230-232; Încercarea de a diviza Europa 716-717; „jandarm” continental 541; legăturile cu Franța 270; natalitatea 719; planuri pentru părăsirea Europei 232; politica de destindere 460; politica În Europa de Est 295; politici postbelice 106-113; programul de reeducare și denazificare 63-66; programul de reînarmare 542-543; puterea militară (În 1955) 230-231; război cultural cu comunismul 211; războiul din Vietnam 376; reducerea angajamentelor militare În Europa 112; respingerea aliaților din NATO 716; schimb cultural și programe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
263-264; Tratatul de Neproliferare Nucleară 408; valori 717-718; văzute de conservatorii europeni 206; vânzarea de rachete nucleare cu lansare submarină către Marea Britanie 270; violența retoricii comuniste Împotriva Î 208; viziunea comunistă 208-209 state-națiuni; viitorul 723-727 statistici ale populației În perioada postbelică 40, 306 Staudte, Wolfgang 219, 251 stânga americană 722 Stepinac, Alois (cardinal) 58 Stikker, Dirk 146 Strang, William 113 „strategia Morgenthau” 109, 126 Strauss, Franz Josef 234, 384, 747 Stresemann, Gustav 151 structuralism 369-371 Suárez, Adolfo 477, 480-481 subvenții publice
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Uniunii Europene 698-699; membră NATO 698; moștenirea Europei 697; moștenirea otomană 697; probleme de imagine 698; relațiile cu Grecia 467-469; situația Ciprului 467-469 turism 317-318; industria spaniolă 475; sexual 695 turism de masă 317 ț țapi ispășitori 181-182 țărani; condițiile postbelice 84; revolte țărănești 375 țările baltice; acțiunile militare sovietice 592; concesiunea sovietică a dreptului la recesiune 598; mișcarea de independență 591-592; populația 590; „Să dăm mâna peste Marea Baltică” 591 U UCD - vezi Uniunea Creștin-Democrată (UCD) UÇK - vezi Armata de Eliberare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
boicotarea Jocurilor Olimpice (1984) 541; bomba atomică 231; căderea comunismului În statele-satelit 554-575; capacitate nucleară 230-231; catastrofa reactorului nuclear de la Cernobîl 547-548; cheltuieli militare 543; „Clubul Perestroika” 549; colapsul 536-580, 589-601; colectivizarea 164-165; competiția cu China 389; condiții economice În perioada postbelică 119, 162; contrastul cu Vestul 33; controlarea destalinizării 287-288; cotizant la Fondul Monetar Internațional 111; criza cubaneză 236; denunțarea Tratatului Uniunii (1922) 600; desființarea 601; desființarea fermelor colective 390; dezastre ecologice 547-548; dezbatere deschisă 549; dezvantajul sistemului economic 529-530; dilemă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
600; desființarea 601; desființarea fermelor colective 390; dezastre ecologice 547-548; dezbatere deschisă 549; dezvantajul sistemului economic 529-530; dilemă militară 543; distrugerea de către Aliații occidentali 107; drepturi și libertăți 520-527; economia secundară 531; eliberarea statelor-satelit 552, 554-575; excepții de la planurile economice postbelice 167-168; finanțarea terorismului 438; generația ’60 389-391; glasnost 547; Gosplan 530; guvene de uniune națională 130; guverne de coaliție 130; imperiu multinațional 39; importanța Republicii Rusia 596-597; importatoare de bunuri 533; impunerea dictaturii militare În Cehoslovacia 409; impunerea reparațiilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mașină de război” 162; microferme private 390; mișcare disidentă 391-392; mișcarea pentru drepturile omului 462; monopolul asupra deciziilor economice 163; motivele colapsului 601-602; neîncrederea În Occident 107; oameni de știință 527-528; ocuparea Ungariei 275; Operațiunea „Dunărea” 407; oportunități În perioada postbelică 170-171; opoziția poloneză 167; pagube materiale cauzate de ocupația germană 162; Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS) 599; pedepsirea cetățenilor 184; perestroika 549, 553; perioada poststalinistă 286-295; persecuții În Polonia și Germania de Est 174; pierderi militare 32; planul de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Germania de Est 174; pierderi militare 32; planul de operațiuni militare În Cehoslovacia 407-408; planuri cincinale - vezi comunism; planuri pentru industrie 165; politica externă 121; populația musulmană 543; posesori de televizoare 549; poziția În timpul „războiului de șase zile” 400; poziția postbelică 119-122; presiuni asupra intelighenției 391-392; prețul victoriei 162; prizonieri de război 32; procese-spectacol - vezi procese-spectacol; procesul Siniavski-Daniel 391; programul de reeducare și denazificare 66-69; răspunsul lui Gorbaciov la cererea de autonomie a statelor-satelit 552; război nedeclarat Împotriva propriilor cetățeni 184
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
600; state-satelit 552, 554-575, 589-601; supunerea garantată a vecinilor 162-163; țapi ispășitori 181-182; tiranie și teroare 169-170; Tito, incomod 140; transformările (din 1990) 583; tratamentul aplicat Ucrainei 593; Tratatul de Neproliferare Nucleară 408; Tratatul de prietenie cu Finlanda 138; trădarea postbelică și procesele politice 170-172; violurile comise de soldații ruși 34 uniunea vamală europeană; atitudinea Franței față de Î 153; atitudinea Marii Britanii față de Î 155-159; Comitetul Internațional pentru o Uniune Vamală Europeană 150 universități 363-364; mișcări studențești - vezi mișcări studențești UNRRA - vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Valletta, Vittorio 60 valoni 648 Varda, Agnès 353 Vattimo, Gianni 716 vechea stângă 372-373 Veil, Simone 449, 733 venitul disponibil 313 Verheugen, Günter 799 victimele celui de-al doilea război mondial 31-32 Viena; evrei 17, 244; În 1989 16-17; poziția postbelică 243-244; refugiați croați și bosniaci 17 Vietnam; Împărțirea 263; independența față de Franța 262-263; sprijinul pentru forțele franceze 263-264 Vilar, Jean 350-351 „Vinovații” 72 violență rasială, În Germania 677 violuri comise de soldații ruși 34 Vittorini, Elio 189, 197-198, 202, 212
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
după tipare general-umane: avari și vrăjitoare, firi aprinse și semețe, muncitori ai pământului (Dăruța - model de bunătate, Gheorghe - întruchipare a mândriei, badea Iacob - adevărat cavaler al speranței). Lirica lui V. s-a sincronizat cu momente de vârf ale poeziei românești postbelice. Eseistica, adunată în volumele Viața cuvântului și A vedea cu inima, ia forma unor instantanee despre problemele sociale, etice și politice ale timpului, de meditații lirico-filosofice asupra actului artistic (modernitate, logică poetică, viziunea scriitorului asupra realității obiective și interpretarea subiectivă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
Luchian va participa la această mișcare secesionistă românească, fiind chiar printre inițiatorii ei. Există în principal trei abordări care nu se exclud reciproc -, privind influențele prezente în opera lui Ștefan Luchian, orientate întru sublinierea originalității artistului. Accentul cade în critica postbelică pe felul în care acesta se disociază ulterior de orice influență pentru a-și descoperi propria sa identitate artistică. Theodor Enescu trasează harta influențelor având centrul de greutate în pictura impresionistă și ca model pe pictorul Manet, evidențiind cu acribie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
program, o simplă manieră (pânzele sale contingente cu impresionismul sunt întotdeauna însoțite de altele, care se distanțează de el), Luchian a căutat o lecție, așa cum o căuta la maeștrii din muzee [...]"441. O bună parte a criticii românești din perioada postbelică recuperează accentuat influența autohtonă a lui Grigorescu asupra lui Luchian, vizibilă nu numai ca modalitate de a picta, dar mai ales prin alegerea unor teme sociale. În contextul acestei interpretări sociologizante, amprentate ideologic, accentul cade asupra felului în care opera
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
crească din înseși stări interioare [...]"442. Luchian reușește să închidă scena în spațiul protector silvan, insolitând grupul alcătuit din bătrânul cerșetor și fetița sărmană, deschizând-o unei dimensiuni simbolice, unei reverberații mai ample. O a treia influență minimalizată de critica postbelică, considerată un accident de traseu, o relevă Paul Constantin în Arta 1900 în România. Paul Constantin subliniază influența pe care a avut-o Stilul 1900, sub diferitele sale denominații, Jugendstil, Liberty, Stile Floreale, Modern Style, Sezession, Art Nouveau etc., asupra
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1987; Rose, Peters, 1978; Meyer, 1994). Un regim este considerat eficient de către cetățeni dacă acesta satisface cerințele lor și dacă inițiativele luate de actorii politici sunt în concordanță cu expectațiile și aspirațiile populației. În epoca modernă, mai ales în perioada postbelică, eficiența economică joacă un rol foarte important pentru creșterea sau scăderea legitimității regimurilor politice. Eficiența crescută a sistemului politic și economic pentru o lungă perioadă de timp duce la creșterea legitimității sistemului. Acesta este cazul unor state precum Coreea de Sud, Taiwan
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
exemplu este cel a Japoniei, a cărei deschidere spre lume s-a produs aproximativ acum 130 de ani. În teorie, liberalizarea comerțului aduce mai multe beneficii țărilor mai puțin dezvoltate decât liderilor industriali. În practică, s-a dovedit că liberalizarea postbelică a comerțului a fost de fapt, benefică țărilor membre OECD, și nu celor din restul lumii (Williamson, 2002). Este de regulă acceptat că liberalizarea comerțului se face resimțită prin creșterea inegalităților de venit. Acest lucru a fost valabil pentru țările
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
voluntare și cele caritabile - prin donații, caritate, voluntariat și finanțare (privată) a unor instituții de intervenție socială - vor veni de o manieră satisfăcătoare în ajutorul celor aflați în nevoie, intervenția statului fiind minimală. După 25-30 de ani de creștere economică postbelică accentuată în majoritatea țărilor care optaseră pentru calea statului bunăstării, funcționarea acestuia a început să producă efecte nedorite sau nesatisfăcătoare din punct de vedere social și economic. O serie de teoreticieni au identificat modificarea, între timp, a condițiilor de bază
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ceea ce erau nevoiți să facă și unii dintre ei abandonau poziția, eschivându-se sau chiar ascunzându-se printre alți soldați fără misiune"72. Credem că orice comentariu la această relatare este de prisos. Referitor la autorii masacrului, în primii ani postbelici aceștia au fost în marea lor majoritate judecați și condamnați, unii la pedeapsa capitală, alții la închisoare. Deși în cadrul procesului intentat în 1946, mareșalul Ion Antonescu a negat vehement implicarea sa în masacrul evreilor din Odessa, în lumina izvoarelor arhivistice
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
05.1945); comandant al Armatei a 4-a (01.06-08.09.1945); inspector general al Artileriei (08.09.1945-08.09.1946); este trecut în cadrul disponibil la 09.08.1946 și în rezervă la 09.08.1947. Acuzat în primii ani postbelici pentru rolul său în cadrul evenimentelor din Iași, este arestat în 1947, judecat și condamnat în iunie 1948 la muncă silnică pe viață. Moare în închisoarea din Aiud în 10.01.1951. General de brigadă (din 25.10.1939); general de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
vecine 11 din delegație au mai făcut parte generalul Bridges, colonelul Goodwin, Eric Drummond. Britanicii i-au văzut atunci pe fostul președinte Th. Roosevelt, W. Wilson, R. Lansing și F. Polk cu care au discutat viitoarea reorganizare teritorială a Europei postbelice. A fost creat un organism special pentru studierea problemelor păcii viitoare. Acesta a colaborat, în chestiunile românești, cu organismul similar din Anglia este vorba de Departamentul de Informații Politice a Foreign Office-ului, condus de Sir William Tyrell 12. Acest
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
tratatelor și a războiului 60. Memorandumul Diviziei Orientului Apropiat, adresat lui C. Hull, la 1 septembrie 1936, analizînd cauzele și factorii care duseseră la eliminarea diplomatului român din guvernul Tătărescu, constata că actul semnifica un moment important în situația europeană postbelică 61. Departamentul de Stat a fost informat, în mai multe rînduri, că debarcarea lui Titulescu nu a schimbat postulatele de bază ale politicii externe a României. Leland Harrison (1935-1937), consemna, la 13 august 1937, că succesorul lui Titulescu, Victor Antonescu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai tîrziu, în noiembrie 1943, forțele aliate au luat la Teheran o hotărîre care avea să pună în mod clar viitorul României în mîinile Moscovei. Deși Roosevelt nu a vrut să emită, în timpul războiului, hotărîri politice sau teritoriale pentru perioada postbelică, de multe ori deciziile militare pe care le-a luat au avut o puternică semnificație politică și teritorială. Între 27 noiembrie și 2 decembrie, Roosevelt, Churchill și Stalin au avut întrevederi în vederea punerii la punct a strategiilor militare prin care
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fapt, clauzele sovietice de armistițiu erau "în anumite privințe, condiții de pace". Ele se refereau la modificări teritoriale și despăgubiri. Prin urmare, acestea nu se prea împăcau cu principiul american cum că astfel de chestiuni trebuie abordate într-o conferință postbelică 151. Reprezentanții celor trei puteri aliate s-au ocupat de condițiile de armistițiu pînă la sfîrșitul lunii martie 1944. Chestiunea teritorială a provocat disensiuni între delegația americană și cea sovietică. Americanii priveau despăgubirile și reglementările teritoriale mai curînd ca pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să intre în război cu puterile Axei157. Churchill se temea că sovieticii ar fi putut pune mîna pe toată regiunea Balcanilor în cazul în care nu se luau măsuri. Conștient fiind că Roosevelt nu voia să discute probleme de interes postbelic înainte de încetarea ostilităților, Churchill s-a hotărît să recurgă la negocieri bilaterale cu Stalin, pentru a pune stavilă controlului sovietic asupra Balcanilor. Într-o convorbire cu ambasadorul sovietic Gusev, pe 5 mai 1944, Eden a adus în discuție problema delimitării
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]